192 matches
-
istorie? Istoria națională va fi atomizată, coborâtă la nivelul localităților și al comunităților, al grupurilor etnice. Până vom dobândi o conștiință europeană (va apărea funcția de formator de opinie europeană), va trebui să stăm sub zodia celor 3 „D”: demitizare, demistificare, demonizare, care înseamnă alte renunțări și culpabilizări. Va trebui să ne cerem scuze pentru că existăm și să cerem permisiunea de a exista lângă ei, de acolo. O pavăză în calea pierderii identității ar putea-o constitui istoria locală, o istorie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rituale. Pentru lezechiel, "păcatele", și în primul rând idolatria, îl făcuseră pe Israel "impur". Iahve va îndeplini izbăvirea poporului său "curățindu-1" cu o "apă curată" (36: 25)34. La început, lezechiel își considera sarcina ca o muncă ingrată, dar indispensabilă demistificării: el trebuia să nimicească speranțele primilor deportați iudaici în invulnerabilitatea Ierusalimului și, prin urmare, să-i întărească, după zdrobirea orașului sfânt 35. În această primă perioadă a predicării sale, lezechiel anunța apropiatul sfârșit al Ierusalimului, urmare ineluctabilă a necredinței lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Era o lume de panopticum,/ totul era clar și straniu ca în fundurile de mare -/ n-aș fi crezut că există în realitate/ ceea ce priveam acum cu stupoare". Multiplicarea termenilor care fac referire la sexualitate intră în aceeași poetică a demistificărilor, "bătrâna libidinoasă", "flasca grămadă de sex", "bordelul selenar". Reacția, "am fugit râzând ca un nebun", înscrie lumea în aceeași ordine absurdă, demontarea clișeelor nu face decât să scoată în evidență lipsa de logică, de organizare a universului. Structura simetrică a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele-n carne/cum se duc cocotele la mort" (Trotuarul din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul puse între paranteze, degradate "și-și întinde mâna după mine/ luna, ca o rufă, din copaie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în data de 13 aprilie 2012) Stănescu, Bogdan-Alexandru - Postludice în Paradigma. Revistă multilingvă de cultură a Cenaclului Euridice, nr. 1-2/2003, ediție online http://www.revista paradigma.ro/2003 12 stanescu.htm (data consultării: 24 martie 2012) Poantă, Petru, Geo Dumitrescu - poetica demistificării în Tribuna, nr. 147/16-31 octombrie 2008, ediție online, http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=11371 (data consultării: 20 noiembrie 2012) Vișan, Dragoș, Altfel despre Constant Tonegaru, http://www.poezie.ro/index.php/essay/13932967/Altfel despre Constant Tonegaru (data consultării: 10
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unei relații deschise între opera de artă și diferitele sisteme de referință care ar articula structura lucrării, de la pedagogie și politică, la umor și filosofie. Principalele obiective ale "artei contextuale" ar fi facilitarea formării unui public iluminat și activ politic, demistificarea artei și susținerea privitorului de a deveni creator, eliberarea privitorului de imperativul proprietății și orientarea societății către acel punct în care nu va mai fi nevoie de artiști pentru a media realitatea, astfel încât să fie în stare să practice și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prima parte a analizei sale reprezintă o analiză strict teoretică a celor două concepte: "critica dominării" și "critica libertății"649. Critica dominării, argumentează criticul, are (în vedere) un țel emancipativ, pe care, desigur, își propune să îl atingă "în procesul demistificării condițiilor dominării"650. Critica libertății, pe de altă parte, fundamentată pe abordarea lui Michel Foucault a relațiilor de putere, își propune "criticismul permanent o critică auto-reflexivă care se întoarce spre sine chiar în timp ce promovează o realiniere a forțelor puterii ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Am văzut că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în mod nobil, înspre demistificarea sau dezvăluirea condițiilor eficienței acestuia din urmă în demersul de construcție a unor relații de putere cu caracter particular. În practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale actorilor. În timp ce realiștii afirmă că interesele statelor sunt relativ constante, constructiviștii sunt de părere că interesele sunt condiționate de identitățile actorilor. Astfel, statele pot avea identități diferite și, în consecință, interese variate. Un interes particular al constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea este în primul rând și inextricabil legată de statul națiune. În timp ce identitatea etno-națională este încă relevantă, a considera statul-națiune ca fiind componenta ireductibilă a identității, precum și privilegierea acestei forme particulare a atașamentului uman, marginalizează alte posibile fundamentări
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și lipsa de profesionalism cu aere de erudiție și magnanimitate culturală (sau de altă natură, în funcție de specialitatea impostorului) care sunt jucate și trucate uneori cu destulă îndemânare. Vai, însă, de clipa decamuflării și a dării în vileag! Strivit în procesul demistificării la care este supus atunci când e descoperit, impostorul devine un deșeu. Iar deșeurile nu sunt, după cum bine se știe, întotdeauna reciclabile! Furunculul În fauna și flora României postcomuniste există încă un specimen demn de analizat: Furunculul sau omul-furuncul. Furunculul nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că salvează aparența unui teritoriu ca oricare altul. Generozitatea instituțiilor față de cei mai săraci apare astfel ca o negare a capacității lor de a se încrede unul în celălalt și de a se responsabiliza împreună pentru "a face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ales dacă avem în vedere discursul politic interpretativ (discursul ziariștilor, al analiștilor politici), înțeles ca un tip de metadiscurs care are ca obiect discursul politic al altuia: * funcția de explicitare (propunerea unei lecturi particulare în marginea discursului politic-obiect); * funcția de demistificare (de dezvăluire a formei fără fond); * funcția de mediere (între diverși actori politici și publicul larg); * funcția reflexivă, de exprimare a valorilor, credințelor și reprezentărilor pe care le împărtășește locutorul. Mijloc de expresie a evenimentelor din domeniul politicii, limbajul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii imaginii și chiar a funcției sale simbolice, care se bazează pe un proces de remitizare, de depășire a scientismului, un fel de "Muzeu imaginar" ca mod virtual de reechilibru. Spațiul occidental
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prima parte a analizei sale reprezintă o analiză strict teoretică a celor două concepte: "critica dominării" și "critica libertății"649. Critica dominării, argumentează criticul, are (în vedere) un țel emancipativ, pe care, desigur, își propune să îl atingă "în procesul demistificării condițiilor dominării"650. Critica libertății, pe de altă parte, fundamentată pe abordarea lui Michel Foucault a relațiilor de putere, își propune "criticismul permanent - o critică auto-reflexivă care se întoarce spre sine chiar în timp ce promovează o realiniere a forțelor puterii ce
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Am văzut că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în mod nobil, înspre demistificarea sau dezvăluirea condițiilor eficienței acestuia din urmă în demersul de construcție a unor relații de putere cu caracter particular. În practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dimensiuni simbolice. Un stâlp al culturii române independente se prăbușea. Evident, se pot da și alte exemple de independență literară. Multe din piesele lui D.R. Popescu nu pot fi jucate, altele au finalul transformat. Cezar, măscăriciul piraților constituie o netă demistificare a dictatorului. Ultimul roman al lui Augustin Buzura, Fețele tăcerii, publicat cu mare greutate, constituie o puternică și critică evocare a epocii staliniste. Aceasta, spre marea iritare a culturnicilor oficiali, care prin tovarășul Florescu adjunct de șef de secție la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la ședință, alta acasă. Să restituim lui Rivarol butada care-i aparține, fiindcă am văzut-o atribuită, uneori, cu generozitate și... altora. Revenind la emisiunile amintite și la propaganda anticomunistă ce a avut totuși meritul esențial, cel puțin teoretic, al demistificării: situația este totuși reversibilă, poate fi reversibilă. Iluzia poate fi ruptă, ea a fost chiar uneori efectiv destrămată. în conștiința totalitară univocă, în sens unic, s-a produs o primă breșă: au apărut, fie și potențial, îndoiala, alternativa, ipoteza contrară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este deci, într-un fel, cronica unor dezamăgiri anunțate: Mi-am pierdut toate iluziile declara Octavian Paler doar la câteva luni după 22 decembrie 1989 1. Ceea ce publică acum este dezvoltarea și până la un punct sistematizarea unei mari și dureroase demistificări. Un fel de puzzle post-modern de confesiune și eseu politic, literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cumul larg de fenomene economice, politice și culturale: noile valori ale economiei de piață, manifestări ale capitalismului sălbatic practicat de antreprenori autohtoni, lipsa bunelor practici instituționale, migrația tinerilor, disfuncționalitățile făcute publice din interiorul instituțiilor-simbol (ex. biserica, poliția, sindicatul), urbanizarea accelerată, demistificarea falselor credințe ("ajutorul" îndelung așteptat din partea Americii și a Europei) și multe altele. Astfel că aderarea și angajarea în proiecte comunitare nu reprezintă o prioritate pentru indivizii preocupați de nevoi și urgențe personale și nici factor motivator pentru cei care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1922, iar apoi în Dacă sămânța nu moare, în 1924, preferința pentru bărbați. În aceste vremuri suprarealiste, dragostea trebuie să fie "nebună" sau deloc. Tineretul masculin, constată nu fără amărăciune Maurice Sachs, se scaldă într-o atmosferă de destrăbălare și demistificare. "I s-a spus: nu există decât poezie și revoltă, Rimbaud, îngerii și demonii. A fost îndemnat să agațe crucifixe în closete (așa face suprarealismul), să fumeze opiu (așa face Cocteau), să se îmbibe cu alcool, să scrie fără să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
folosit pentru atacarea ideilor care legitimau hegemonia clasei conducătoare, care își prezenta interesele proprii ca interese generale, care mistifica dominația de clasă și care servea, astfel, intereselor clasei dominante. Din acest punct de vedere, critica ideologiei reprezenta doar analiza și demistificarea acestor idei ale clasei dominante, iar criticul trebuia să identifice și să atace toate acele idei care promovau dominația de clasă 2. Marxismul clasic al lui Marx și Engels, al Internaționalei a doua și a treia avea tendința de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moment istoric. Ca urmare, ideologiile culturii media trebuie analizate în contextul confruntărilor sociale și al dezbaterilor politice și nu văzute doar ca simpli furnizori de conștiințe false, a căror falsitate este, la rîndul său, demascată, denunțată de critica ideologiei. Deși demistificarea reprezintă o parte însemnată a criticii ideologiei, simpla expunere a mistificării și a dominației nu este suficientă; este necesară o privire aruncată dincolo de suprafața ideologică pentru a vedea forțele și conflictele sociale și istorice care generează discursuri ideologice și este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inedite, senzaționale, oferite de Octav Minar, și pe care mulți dintre criticii vremii l-au crezut, în ciuda faptului că falsurile oferite de acesta fuseseră, nu o dată, amendate. Din anii '70 datează interesul universitarului Dumitru Copilu-Copilin în a elucida această chestiune (Demistificări eminesciene. Eminescu și Pușkin, în revista Limbă și literatură, 1970), în contextul preocupărilor sale privind prezența lui Eminescu în literatura rusă (Romanoslavica, 1967) și continuând cu cercetarea relațiilor acestuia cu literaturile slave (130 de ani de prezență activă în literaturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Copilu-Copilin și-a făcut studiile în Uniunea Sovietică și este astfel un bun cunoscător al literaturii ruse din toate timpurile). Pseudo-influențele literare sunt demontate pe rând într-o serie de articole bine argumentate, într-o polemică pertinentă, convingătoare. În studiul Demistificări eminesciene. Eminescu Pușkin (din 1970), vorbește cu îndreptățire de unele posibile "analogii", de "alianțe ideologice" existente între creațiile lui Eminescu și Lermontov, Gogol, Pușkin ș.a., dar influențele concrete "care să reziste unor verificări științifice" nu se probează. Ele pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o concentrare a eforturilor către aspectele metodologice ale investigației pornind de la respectarea unei reguli elementare în etica cercetării științifice, și anume, folosirea exclusivă a surselor numai din prima mână: Ad fontes! întoarcerea la prima sursă!" Într-o altă intervenție, Noi demistificări privind opera eminesciană (Revista de lingvistică și știință literară a Academiei de Științe a Republicii Moldova, 1992), vine cu detalieri și alte precizări utile dezbaterii anunțate mai înainte. Are în vedere, de data aceasta, tot așa, într-o analiză a textului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]