10,668 matches
-
și sînt din ce în ce mai multe. O singură dată a mai fost o doamnă care a ținut Laudatio, iar eu sînt a doua, asta am aflat-o chiar de la rector. Sigur, e puțin neobișnuit, lumea se așteaptă să vadă bărbați serioși și demni, și apăream eu, acolo, în roba mea cam lungă, în care îmi era frică să nu mă împiedic, în care mă simțeam, evident, costumată, și de aceea eram și eu destul de veselă. Dar mă și bucuram că domnul Nicolae Balotă
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
trecut deja 12 ani de la stingerea poetului "Stelelor fixe", printre primii chemați la Tatăl ceresc, din generația lui. Abia depășise pragul celor 50 de ani. În ciuda vremurilor ce-au urmat, gestionate de ghilotina uitării, Gheorge Pituț a avut o postumitate demnă de poezia sa, grație strădaniei iubitei și tovarășei de viață, Valentina Pituț, literat și editor stimabil, dovadă și această carte de sonete Când îngerii adorm pe crengi ( Ed. Decebal, 2003, 152 p.). Este vorba de o culegere de sonete desprinse
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
neantul în sonetele pariziene. Nu eternitatea Sfinxului, inumană expresie a dezumanizării artei, a râvnit-o Gheorghe Pituț, ci perenitatea învederată de geniul creștinismului, de la sonetele lui Dante și Eminescu, la siderala elegie blagiană. "Noblețe" nu este doar unul din sonetele demne de orice antologie, ci și marca stilistică a omului și poetului Gheorghe Pituț: Culoarea morți-i frumusețea/ frunzelor galbene ce cad/ de mii de ani pe-același vad/ dar fără ură, cu tandrețea/ timpului-gâdele nomad/ care ne-nvață ce-i
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
căci, iată, în pasiune este injectată o doză importantă de neprevăzut, iar numai cel ce nu-i dă curs devine victimă. Și ceea ce încearcă el cu obstinație să demistifice este tocmai ipostaza de victimă a aranjamentelor mărunte, a trecătoarelor înfocări, demne de dispreț ca, de altfel, tot ce este meschin. Elanul lui Călin Ioachimescu vis-a-vis de muzica electronică este deopotrivă veritabil și original. Veritabil pentru că deține acea calitate aleasă a lucrurilor de a apărea așa cum sunt. Original pentru că se deosebește de
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
a determinat să se refugieze în pustietate n-a fost un anticomunism asumat; analiza pe care cercetătoarea o dedică personalități colonelului Gheorghe Arsenescu ( fire violentă, înclinată spre grandomanie, egoistă) e remarcabilă ( cu precădere prin caracterul ei demitizator). La fel, sînt demne de atențe capitolele care se ocupă de Toma Arnăuțoiu ( caracter cu totul diferit imaginii unui revoluționar: democrat, mai degrabă blînd, discret, precaut, nedispus la exaltare) și de Maria Plop, singura femeie în grupul ultimilor rezistenți. Cu o atențe specială acordată
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
în carne și oase, ei se transformă în niște săteni oleacă speriaț, care așteaptă întoarcerea vecinilor albanezi, ca să scape de un coșmar" ( p. 37). În acest colț de lume ziaristul român are ocazia să întîlnească un timișorean cu un destin demn de filmele cu Van Damme. Novac Liublinco ( devenit Dragan Arsenovici) ajunge membru al trupelor speciale iugoslave după o copilărie de cvasi-handicapat în România. El este cel care îl sună la un moment dat în țară pe jurnalist și îi oferă
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au înșelat, că au crezut că vasele sunt de valoare, dar că, în realitate, ele nu sunt demne de colecția lui Verres. Acesta spune că este de aceeași părere. Așa am putut salva niște vase excepționale". Părerile estetice ale unor subalterni șmecheri determina operele de artă care să figureze în colecția lui Verres; sau, pentru a utiliza formula
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
câteva nume de pe la noi. Gavin Bowd acordă atenția meritată tuturor acestor date, împletind biografia omului cu aceea a scriitorului cosmopolit, "reporter" pasionat de toate aspectele modernității și nu mai puțin de specificul locurilor prin care trece, definindu-se astfel ca demn reprezentant al epocii sale fascinate de călătoriile prin lumea largă, înregistrînd cu priviri rapide și pătrunzătoare imagini și evenimente, într-o viziune de factură "simultaneistă" oarecum la modă. O ilustrase încă în ipostaza mai timpurie de poet, în versurile din
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
ridicol. Pentru că poezia lui Șerban Foarță este o perpetuă șaradă în care niciodată ceea ce se vede nu este ceea ce pare a fi. Stilul Foarță, probabil marca cea mai protejată din lirica românească, este un amestec între spontaneitate - improvizația după ureche demnă de un lăutar rutinat - și erudiție rafinată, de doctor în litere. De o parte ludicul, bășcălia, calamburul, coq-à-l’âne-ul, mimologismele, culorile, sevele și miresmele unui limbaj poetic inimitabil, de cealaltă, intertextualitatea savantă, perfecțiunea prozodică, alternarea, pe parcursul aceluiași volum a unor
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
nemachiată de cuvinte. A fost botezat Radio România muzical, poreclit apoi George Enescu (cu acea veselie cu care numai noi românii știm să împărțim porecle). Ca la orice naștere durerea și privațiunea, ce stau ferm în fața creației, au fost mai demne decât retragerea strategică spre locurile în care sălășluiesc liniștea și solitudinea. Iar cei ce au trudit la această naștere au dat dovadă, desigur, de curaj și iscusință, aflând cele mai bune ieșiri din varii alternative, care de care mai riscante
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
fond, un infailibil angrenaj de conceput, condus și eliminat mode. Cum totul sfârșește ca tradiție, și el va deveni rapid una. Diletantismul timpurilor de debut i se va părea misterios, romantic, plin de efervescență creatoare. Două lucruri mi se par demne de interes încă de pe acum. Mai întâi, faptul că acest nou spirit al timpului nu mai este legat în mod necesar de generația tânără, ci că el se manifestă în rândul mai multor generații. Există și tinerii, bineînțeles, care dau
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
nescontat de critic, însă care transpare în mod obiectiv din cartea d-sale. Ne referim la relația dintre productul literar și numele care-l semnează. Se confirmă în felul acesta o veche impresie a noastră că nu orice nume e demn de-a accede la creație, că există nume refuzate din start unei împliniri într-o sferă elevată. Evident, nume predestinate derizoriului, precum un soi de fatalitate onomastică, prin însuși efectul lor acustic. Cu destui ani în urmă îmi exprimam opinia
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
celor exploatați, refuză să fie îngropată creștinește. Gauguin sfidează Biserica, încercând să se sinucidă din pricina bolii de nepronunțat, construindu-și Casa Plăcerilor și expunând fotografii pornografice în Insulele Marchize, astfel încât monseniorul Martin îi scrie episcopului la dispariția lui: „Unicul lucru demn de semnalat pe insulă în ultima vreme a fost moartea subită a unui individ numit Paul Gauguin, un artist reputat, dar dușman al lui Dumnezeu și a tot ce este decent pe acest pământ." Mario Vargas Llosa ne reamintește că
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
Ilie Constantin Lui François-René de Chateaubriand � 1768-1848) îi va fi fost dată celebritatea literară la treizeci de ani, o viață politică de importanță europeană, un delir de femei frumoase adorându-l, o bătrânețe adâncă și demnă. Elaborarea clasicelor sale Mémoires d^Outre-Tombe � "Memorii de dincolo de mormânt")*) va fi început prin 1803, la vârsta de 35 de ani, și s-a terminat cu puțin înaintea morții autorului. Vreme îndelungată, acesta nu s-a preocupat de cititorii
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
am întâlnit între două secole, ca la confluența a două fluvii; am plonjat în apele lor tulburi, îndepărtându-mă cu părere de rău de vechiul țărm pe care mă născusem, înotând cu speranță spre un țărm necunoscut." O ediție românească demnă de atenție a apărut recent, în selecția și traducerea Marinei Vazaca, la Editura Albatros, de care nu am avut însă ocazia de a mă folosi în acest text.
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. Vasile Tolan Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
necesară după 1989. Ce altă instituție era mai în măsură să așeze în locul nefireștii și criminalei educații comuniste un sistem corect de valori decît biserica? După un deceniu și jumătate, ea continuă să fie considerată, în opinia românilor, o instituție demnă de încredere. Dar nu sînt deloc convins de temeiul acestui succes mai degrabă electoral decît moral. Capitalul de încredere al bisericii mi se pare suspect. Episodul cu icoana izvorîtoare de mir ridică mai multe semne de întrebare. Cel dintîi se
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
nici în ruptul capului să asculte glasul bunului-simț. Nu cred că doar sărăcia te poate coborî atât de mult încât să stai cu capul în țărână în fața unei brute violente. Există, chiar în lumea de azi, destule popoare sărace dar demne. N-aș include în această listă, din păcate, și lumea fundamentalist-arabă, scindată între orgoliul orb, de sorginte primitiv-medievală, de-a domina lumea, și ura viscerală împotriva valorilor modernității. Trăind în minciună atâta vreme, ei au ajuns să ia drept realitate
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
el un eseu, ci un pamflet: în România literară, la solicitarea Cronicarului revistei care a remarcat proza din Contrapunct. În fine, debutul extraordinarului eseist s-a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
celebru din poezia unui poet celebru, Mircea Ivănescu. Fiecare număr al revistei va găzdui o scrisoare către Mopete a unui tînăr ("pentru care literatura este coincidentă cu spațiul în care Dv. trăiți"). În acest prim număr, sînt și alte lucruri demne de a fi citite: un eseu despre Kundera și faimoasa epistolă din 1993 a lui Joseph Brodsky către Va¹lav Havel referitoare la postcomunism. l Ca de obicei, foarte spirituală tableta dlui Dan Perjovschi din revista 22 nr. 684 intitulată Irak
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Cronicar Pe scurt În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 143) și în 22 (nr. 683), e publicată o scrisoare demnă și plină de învățăminte în care Rodica Culcer, Nadina Forga și Cosmin Prelipceanu își explică motivele demisiei lor de la Europa F.M. Spre deosebire de politicieni ori de șefi ai unor organisme din sport, iată, jurnaliștii au onoare și țin să le fie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
orișice ființă făcută să fie prinsă și mâncată, se bagă, se ascunde, ca să scape, - nu, chefalilor ăstora, domnule, le place lumina, le place soarele, umblă numai pe sus... Când orișice pescar vrednic de acest nume știe că un chefal adevărat, demn de numele lui, care în grecește înseamnă cap, chefalos, căpățână, nu?... înfruntă isteț orice pericol, fățiș, unde totul se vede limpede, însăși limpezimea asta bărbătească fiind firea lui adevărată. - Ați mâncat vreodată chefali? întrebase din senin. - Iooo !... Noooo! făcuse jignit
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
Rezultatul va fi o operă la care posteritatea creștină se va raporta ca la un monument de sclipire impresionantă și deopotrivă ambiguă, dovadă că Augustin este studiat în aceeași măsură de teologi și de filozofi. Și mai este un amănunt demn de a fi pomenit în cazul lui Augustin. Dacă hotărîrea de a se creștina a fost luată fulgerător, ea a căzut pe un teren sufletesc pregătit de o prealabilă convertire. Nici o metamorfoză, oricît de rapidă ar fi ea, nu se
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a avut loc într-o sală demnă de o asemenea reuniune și s-a bucurat de prezența unui public numeros a fost la deschidere, când președintele parlamentului cubanez, un apropiat al fraților Castro - nu i-am reținut numele -, a rostit o importantă cuvântare pigmentată cu permanente insulte
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
cu ei. N-o să mai dureze mult până când regimul se va prăbuși. Dar câți ani îi vor trebui Cubei să-și revină din marasmul în care a zvârlit-o modelul sovietic? Cât va dura să ajungă la o mentalitate modernă, demnă de oameni liberi, când vedem câte dificultăți întâmpinăm noi, românii, în lichidarea sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care se complăcea atât de mult
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]