182 matches
-
Facultății de Filologie (1968-1976), director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1974-1976). A funcționat ca lector, în 1964, la Universitatea din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
care milita el, una sprijinită pe reconstrucția (comunitaristă, am spune astăzi, a) educației. În sfârșit, aș recomanda consultarea a trei mici volume recente, de mare ajutor pentru a-l înțelege pe Etzioni. Astfel, The Third Way to a Good Society (Demos, Londra, 2000) este textul revăzut al unei conferințe londoneze din 6 iulie 2000 și critică experiența britanică a celei de-a Treia Căi dintr-o perspectivă comunitaristă. Jeder nur sich selbst der Nächste? In der Erziehung Werte vermitteln (Herder, Freiburg
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Argument “Copiii sunt creativi în mod natural și doar așteaptă atmosfera propice pentru a-și manifesta creativitatea.” (I.C. Gowan, G.D.Demos) Școala actuală îi pregătește pe copii de timpuriu să devină rezolvitori, dar și creatori de probleme. Este necesar să se insiste pe formarea personalității cerute de viață și de evoluția societății pentru a se realiza o asemenea performanță. Caracteristica unei
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și în propunerile de sinteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
excepții, toți strategii provin din mari familii aristocrate; ca și cum, în această lume, accesul la misiunea publică cea mai importantă constituia o imposibilă pentru cetățenii "obișnuiți". Tucidide, Herodot, Aristofan, Euripide, Platon, Aristotel, toți marii gînditori greci ai epocii au condamnat dêmokratia. Demos (poporul) care se reunește pe Pnyx este format dintr-o mulțime de incompetenți, indisciplinați, versatili, iresponsabili, cărora le place să fie flatați, explică aceștia. Dêmokratia îi favorizează pe demagogi. Platon, unul dintre cei mai feroce oponenți, tratează dêmokratia de "teatrocrație
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
seama superiorilor. Fără această disciplină morală - în cel mai înalt înțeles al cuvîntului - și fără această abnegație, întregul aparat administrativ s-ar dezintegra". De la apariția statului constituțional, a democrației în genere, conducătorul politic occidental este demagogul - originea cuvîntului este grecească: demos - popor; agogeo - a conduce - era denumirea dată de Grecia antică conducătorului poporului. "Conotația peiorativă a cuvîntului nu trebuie să ne facă să uităm faptul că nu Cleon, ci Pericle a fost primul care a purtat acest nume. Neavînd nici o funcție
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bok (1978:291) observă că "autoamăgirea prezintă probleme dificile de definiție" și că dacă autoamăgirea este corect numită în acest fel "este un subiect dezbătut încă din vremea lui Platon" (cf. Chisholm și Feehan 1977:158-159; Paulhus 1988a; Sackeim 1988). Demos (1960: 588-589), susține că "minciuna adevărată" a lui Platon se referă la inducerea în eroare a propriei persoane. Unele dintre incidentele pe care în mod normal le numim autoamăgire sînt ușor de rezolvat. Cînd, de exemplu, eu descopăr că drumul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1) identifică "enorma capacitate a omului de a se auto-înșela", ca una din caracteristicile de bază ale ființei umane. Snyder și Higgins (1990:216) se referă la "un public interior", însă acest angajament reflexiv este rareori o discuție pașnică; Raphael Demos (1960:588) vorbește despre "conflictul interior" (cf. Greenwald 1988). Fingarette postulează nu atît un dialog, cît un duet silențios, în care două sau mai multe părți ale personalității evită să comunice între ele. Kovar (1974:138) comentează teza lui Fingarette
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în adevărul unui lucru recunoscut inițial ca minciună nu este completă, ca în cazul lui D4, nu avem de-a face cu autoiluzionarea, ci cu o pretinsă autoiluzionare. Această nuanță a utilizării autoiluzionării și auto-amăgirii se opune oarecum propunerii lui Demos (1960:590) de a folosi termenul "iluzionare" pentru falsa convingere de care persoana nu este răspunzătoare, cum ar fi, de exemplu, convingerea unei persoane hipnotizate că are o boală, deși este perfect sănătoasă. Pe de altă parte, se apropie de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a folosi termenul "iluzionare" pentru falsa convingere de care persoana nu este răspunzătoare, cum ar fi, de exemplu, convingerea unei persoane hipnotizate că are o boală, deși este perfect sănătoasă. Pe de altă parte, se apropie de teoria lui Demos, care comentează: O diferență importantă între ceea ce eu numesc iluzionări și auto-amăgiri este faptul că persoana care își face iluzii nu trăiește nici un conflict; nu există nici o convingere contradictorie, ca în cazul auto-amăgirii. (Demos 1960:590) Este necesară o restrîngere
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
parte, se apropie de teoria lui Demos, care comentează: O diferență importantă între ceea ce eu numesc iluzionări și auto-amăgiri este faptul că persoana care își face iluzii nu trăiește nici un conflict; nu există nici o convingere contradictorie, ca în cazul auto-amăgirii. (Demos 1960:590) Este necesară o restrîngere a vocabularului cînd descriem reacțiile celor păcăliți. Este greșit să continuăm să vorbim despre păcăliți, o dată ce aceștia au sesizat intenția mincinosului de a-i înșela. Încercarea de a minți a eșuat. Păcăliții care iau
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
305]. Defoe, Daniel 1725. A new voyage round the world, by a course never sailed before... London: Bettesworth and Mears [292]. 1927. Robinson Crusoe. Vol.1. Oxford: Blackwell [291]. 1928. A journal of the plague year. Oxford: Blackwell [292, 293]. Demos, Raphael 1960. Lying to oneself. Journal of Philosophy 57: 588-595 [242, 232, 231]. Denness, Bruce 1988. Divine artefact. Nature 336:614 [304]. Dennett, Daniel Clement 1987. The intentional stance. Cambridge, Mass.: MIT Press [324]. Dentan, Robert Knox 1970. Living and
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
politic de factură totalitară, care se opune în mod deschis oricărei tentative de democratizare. În termenii teoreticianului contemporan Robert Dahl, când discutăm despre regimul politic totalitar vorbim despre o hegemonie închisă, în care atât contestarea ideologiei acestuia, cât și participarea demosului la viața politică sunt împiedicate și condamnat 25. La fel, în termenii ipotezei tipului polar a lui Sartori, avem de-a face cu un tip de regim la al cărui pol opus se află democrația. Nu există, prin urmare, decât
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cazurile precedente, această definiție reafirmă însemnătatea garantării reale, cel puțin a drepturilor civile și politice, presupunând că existența acelor drepturi asigură realizarea în mod eficient a sufragiului universal, expresie a dreptului politic prin excelență (asigurarea dreptului de vot la întregul demos adult), adică alegeri libere, corecte și periodice ca mărturie a respectării efective a libertății de gândire (și de exprimare); mai multe partide active, în competiție, pentru a confirma prezența dreptului la asociere; surse distincte de informare aflate în proprietatea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
democrației democrație 1 2 democrații democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrație 1 2 democrații democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrații democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea denunțare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea denunțare 2 2 denunțarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea denunțare 2 2 denunțarea denunțare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea denunțare 2 2 denunțarea denunțare 5 2 denunțărei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța 3 2 denunțare denunțare 5 2 Denunțarea denunțare 2 2 denunțarea denunțare 5 2 denunțărei denunțăre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de, Outlines of an Historical View of the Progress of the Human Mind, J. Johnson, Londra, 1795. Cooper, Charles, The English Table in History and Literature, Sampson, Low, Marston & Company, Londra. Cooper, Robert, The Post-Modern State and the World Order, Demos, Londra, 1996. Cullen, Jim, The American Dream, Oxford University Press, New York, 2003. de Grazia, Sebastian, Of Time, Work, and Leisure, Doubleday, New York, 1964. de Mauro, Tullio, Storia linguistica dell’Italia unita, Bari, 1963. de Soto, Hernando, The Mystery of Capital
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
E. (1926), De la division du travail social, Alcan, Paris. Durkheim, E. (1960), Le suicide, étude sociologique, PUF, Paris. Durkheim, E. (1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ehn, P., Sandberg, A. (1979), Systems Development. On Strategy and Ideology, Demos, Stockholm. Eliade, M. (1978), Aspecte ale mitului, Editura Univers, București. Emery, E.L., Trist, E.L. (1960), „Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]