213 matches
-
HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius Caesar. Termenul "aureus" provine din sintagma latină "nummus aureus",„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de portretele lor gravate pe aversele monedelor și care servesc de propagandă. Sesterțiul din alamă, care valora un sfert de denar, este, cu diametrul său de 33 cm, moneda regină a epocii. Aversul («fața monedei») reprezintă, de cele mai multe ori, efigia împăratului care domnește în epoca de emisiune a monedei. Reversul («spatele monedei») constituie ocazia de a face propagandă: imaginile și textele
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
uneori mai multe sute de reversuri diferite pentru un singur împărat, printre care unele sunt de o importanță istorică deosebită. Împărătesele și copiii familiei imperiale sunt reprezentați, uneori. * "Cistiphoros / Cistofor" de argint era în circulație în Asia Mică. Valora 3 denari romani sau 4 drahme grecești; pe monedă, era gravată caseta cu odoarele lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin. De-a lungul timpului, devalorizarea este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul denarului trece de la 70% la 50% argint. Spre anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul denarului trece de la 70% la 50% argint. Spre anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât un denar și jumătate, cu un titlu de 50% argint. Această monedă, al cărei nume folosit în epocă rămâne necunoscut, se recunoaște după coroana împăratului făcută din
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât un denar și jumătate, cu un titlu de 50% argint. Această monedă, al cărei nume folosit în epocă rămâne necunoscut, se recunoaște după coroana împăratului făcută din raze (coroană radială), iar pe monedele care reprezentau împărătese, faptul că bustul este așezat pe
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
făcută din raze (coroană radială), iar pe monedele care reprezentau împărătese, faptul că bustul este așezat pe o semilună. Noua monedă este abandonată sau puțin emisă de unii împărați, dar va reveni mereu, cu o valoare intrinsecă din ce în ce mai slăbită, în timp ce denarul dispărea puțin câte puțin, o monedă slabă înlocuia una bună. Cu anarhia militară din secolul al III-lea, multiplicarea atelierelor monetare și instabilitatea politică, sistemul monetar este în suferință. Monedele se depreciază în mod constant, conținutul de metale prețioase fiind
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
militară se stabilizează, în timp ce inflația galopantă persistă. La sfârșitul anului 294, Domițian promovează o nouă reformă monetară, diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece de la 1/50 la 1/60 dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece de la 1/50 la 1/60 dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză, printr-o inflație galopantă. După vreo zece ani, Constantin I a recreat un nou sistem, în care solidus-ul din aur înlocuiește vechiul aureus care nu va mai
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
argumentată - că dintre emporia italice cu un rol important în comerțul cu lumea barbară un loc aparte l-au avut Lugdunum 71 și Mediolanium 72 iar mai târziu Aquileia 73. Mai ales acest din urmă di Roma nel Barbaricum: i denari romani oltre la frontiera delle’ Impero, în RIN, 99, 1998, p. 213-238; Corpus der römischen Funde im europäischen Barbaricum. Deutschland 3. Bundesland MecklenburgVorpommern, Bonn, 1998; C.H. Opreanu, Dacia Romană și Barbaricum, Timișoara, 1998; P.S. Wells, op. cit., p. 224-258; V. Koulakov
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
timpului, aceleași. Este vorba despre creșterile de prețuri sau despre dispariția mărfurilor din piață. Ambele, aceste manifestări, au costuri sociale foarte mari și impun combaterea fenomenului. În epocă se lansează Aureus, o nouă monedă din aur care valora 830 de denari. De asemenea, emisiunea monedei din aur este dublată de emisiunea unei monede din argint Argentus. În acel timp, crizele se succedau una după alta, iar condamnarea la moarte a celor care mai îndrăzneau să crească prețurile spune totul despre un
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
metal, arama și mai ales cositorul sunt străine țărilor dunărene. Mai însemnată poate însă părea împrejurarea că s-au găsit în Dacia multe monezi romane din epoca republicană sau anterioare cuceririi romane. Astfel s-au găsit mai multe sute de denari anteriori lui Iuliu Cesar, dintre anii 217-49 in. de Hr.din care 9 bucăți consulari din timpul celui de al doilea război punic, anul 217, 38 anteriori anului 154, 246 anului 81, 47 anului 50, 61 anului 48 și 12
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
punic, anul 217, 38 anteriori anului 154, 246 anului 81, 47 anului 50, 61 anului 48 și 12 din anul 38 in. de Hr., toate aceste la Apoldul mare. La Cerbel în cercul Orăștiei s-au găsit iarăși 49 de denari, anteriori lui Iuliu Cesar și nenumerați alții, toți din timpurile de dinaintea expedițiilor lui Traian. Aceste monezi romane nu pot fi considerate ca fiind aduse de Romanii ce colonizară Dacia după prefacerea ei în provincie, căci ar fi curios să se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vor fi, amendate, dar piesele scoase din „arhivele pământului“ și publicate, rămân. La cele descoperite prin săpături sistematice, aș adăuga recuperarea a două tezaure de excepție: cel de monede romane imperiale, descoperit întâmplător, în 1976, la Măgura Bacău, cuprizând 2828 denari, fiind cel mai mare tezaur de acest fel descoperit până acum în spațiul est-carpatic, și cel de vase romane din argint, dintre care unele aurite, descoperit, tot în 1976, la Muncelul de Sus, județul Iași, un unicat în această parte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o succesiune a tuturor împăraților între Vespasianus și Antonius Pius, dar cu număr de monede diferit: Hadrianus 18, Vespasianus 8, Traianus 10, Domițianus 7,Titus 3, Nerva 1, Antonius Pius1,hibridă 1. În totalitate, monedele descoperite la Dealu Perjului reprezintă denari romani imperiali, bătuți în atelierele Romei. Sunt bătute din argint de bună calitate și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în acel moment
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă nu va avea chef s-o facă, nu voi mai cere băiatului nici să mă sărute, nici să mă îmbrățișeze ori să împartă patul cu mine. De nu voi respecta aceste clauze, să fiu amendată cu o sută de denari. Și eu, Lichas, declar pe cuvântul meu de onoare că nu-l voi mai jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul în care doarme el noaptea"". Totul în concordanță
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
încât să-mi permite-ți să mă odihnesc”. Imediat ce s-a răspândit vestea despre sfârșitul lui Augustus, trupele din Pannonia s-au răsculat. Soldații nu mai voiau să facă serviciul militar peste 16 ani, să primească ca soldă doar un denar pe zi și voiau imediat premiile care considerau ei că li se cuvin. În caz contrar, amenințau să răscoale provincia și să pornească război împotriva Romei. Cum Drusus se înderpta spre ei însoțit de gărzile pretoriene, nemulțumirile au izbucnit și
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ceea ce i se cuvine. Tiberius l-a condamnat la moarte, cu remarca, plină de ironie, ca acest om să fie el însuși purtătorul de cuvânt pe lângă Augustus. Puțin mai târziu și-a onorat obligațiile față de cetățeni, împărțind câte șaizeci și cinci de denari pe cap de om. Acesta a fost evenimentul cel mai de seamă din primul său an de domnie. Tot în aceeași perioadă, deoarece cavalerii romani voiau să lupte în arenă, cu prilejul jocurilor oferite de Drusus în numele său, cât și
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
atribuie diaconului Coresi, cu o vechime mult mai mare, datând din anul 1569. Autorul reușește să demonstreze că acest calendar în limba română (nu în limba slavonă cum se considera până acum) a fost tipărit la Brașov, cheltuindu-se 6 denari pentru a fi oferit în dar unui sol moldovean, venit în vizită la Brașov. Dacă am asimila calendarele presei propriu-zise așa cum susțin autorii dicționarului menționat, ar însemna că acest Calendar (1569), atribuit diaconului Coresi, ar fi nu numai primul periodic
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vor fi, amendate, dar piesele scoase din „arhivele pământului“ și publicate, rămân. La cele descoperite prin săpături sistematice, aș adăuga recuperarea a două tezaure de excepție: cel de monede romane imperiale, descoperit întâmplător, în 1976, la Măgura Bacău, cuprizând 2828 denari, fiind cel mai mare tezaur de acest fel descoperit până acum în spațiul est-carpatic, și cel de vase romane din argint, dintre care unele aurite, descoperit, tot în 1976, la Muncelul de Sus, județul Iași, un unicat în această parte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]