339 matches
-
puțin înainte de mântuitoarea patimă. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, marți seara cu Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Miercuri. În cadrul acestei slujbe a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan capitolul 12, vs. 17-50. În cadrul aceleași Denii aflăm și semnificațiile din Sfânta și Marea Miercuri prin lectura Sinaxarului din care aflăm: "Când Iisus S-a suit în Ierusalim în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
alabastru. Acest vas, spune Sfântul Epifaniu, este de sticlă și este făcut fără toartă; un astfel de vas se numește amforă. Mirul acela era făcut din mai multe materii: flori de smirnă, scorțișoară bine mirositoare, stânjenel, trestie aromată și untdelemn". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Miercuri se săvârșește Liturghia darurilor înainte sfințite unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Marți în cadrul căreia la Paremii se citesc textele din cartea Ieșirea capitolul II, versetele 11 la 22 și cartea
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, miercuri seara cu Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Joi. În cadrul acestei slujbe a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca capitolul 22, vs. 1-39. Despre acestea patru momente sinaxarul Deniei din Sfânta și Marea Joi ne spune: "Paștile evreiesc avea să
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Domnului. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, miercuri seara cu Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Joi. În cadrul acestei slujbe a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca capitolul 22, vs. 1-39. Despre acestea patru momente sinaxarul Deniei din Sfânta și Marea Joi ne spune: "Paștile evreiesc avea să se serbeze Vineri; era deci potrivit ca adevărul să urmeze preînchipuirii, adică atunci să Se jertfească și Paștile nostru, Iisus Hristos. După cum spun dumnezeieștii Părinți, Domnul a luat-o
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Joi noaptea înainte ca ei să prăznuiască Paștile. Pentru aceasta și noi tot Joi prăznuim și facem pomenire de acele fapte înfricoșătoare și cu neputință de rostit prin cuvinte. Cu nespusa Ta milostivire, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi. Amin." ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Joi se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia în cadrul căreia la Paremii se citesc textele din cartea Ieșirea capitolul XIX, versetele 10 la 19 și cartea Iov capitolul XVIII, 1-23
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
acolo unde era stârvul, acolo s-a așezat vulturul Iisus Hristos, veșnicul Împărat. Noul Adam a tămăduit prin lemn pe vechiul Adam, ce căzuse prin lemn. Prin milostivirea Ta cea mai presus de fire, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Cuvânt pentru Sfânta și Marea Sâmbătă În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
afară, din pricina înghițirii nedrepte a lui Iisus Hristos, piatra cea tare și din capul unghiului, și pe cei ce-i mâncase și-i ținea din veac în pântece. Cu pogorârea Ta nespusă, Hristoase Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, Amin!" ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). (Cf. http://basilica.ro/saptamana-sfintelor-si-mantuitoarelor-patimiri-ale-domnului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos-105741.html - 07.04.2015). În altă ordine de idei, acum în concluzia și încheirea acestui material vom afirma și susține că iubirea îndelung răbdătoare a Mântuitorului nostru Iisus
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
taina aceasta. Iubirea lui Iisus Hristos, pentru că este mai tare decât moartea, trece prin moarte și biruiește moartea. Legătura aceasta dintre taina Crucii și taina Învierii, prin iubirea mai tare decât moartea, este meditată, este preamărită în aceste cântări ale Deniilor. Iar slava acestei iubiri smerite și îndelung răbdătoare se vede în taina Învierii sau în taina Sfintelor Paști. (Cf. Alexandru Briciu - http://ziarullumina.ro/saptamana-patimilor/iubirea-lui-hristos-biruieste-moartea - 16.04.2009). De asemea, vom mai sublinia și remarca faptul că în spațiul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
mirodenii pentru masa de Paști. De cozonaci nici nu putea fi vorba, fiecare sărbătoare trecea astfel, uneori găsea în comerț cozonac și cumpăra unul de poftă. Săptămâna Mare trece învăluită în miresme de tămâie zi de zi la vicernii și denii. Lumea se aduna în biserică urmărind cu atenție fiecare etapă a suferinței lui Iisus, la fiecare stauie din toate cele paisprezece se imortaliza durerea prin care a trecut Iisus pentru iertarea păcatelor, mulțimea rugandu-se în genunchi. Nu puteau să
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
pentru a ieși în lume, are nevoie de curăție corporală și vestimentară, iar pentru a merge pe Calea Domnului, este necesară curăția spirituală, care înseamnă abținerea se la desfrâu și dovada smereniei în rugăciuni, în special la Vecernie, culminând cu Deniile din Săptămână Mare, închein cu Prohodul Domnului, procesiunea îngropării spirituale, pentru a celebra Învierea lui Hristos după trei zile, așa cum se precizează în Rugăciunea Domneasca „Crezul": „...Și S-a răstignit/ Și S-a îngropat,/ Și a înviat a treia zi
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
din 15 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Fiecare casă-și are crucea sa. Dă-mi putere Doamne să o duc pe-a mea. Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit. Săptămâna Mare, denii an de an, Dă-mi credință Doamne, măcar căt un gram! Salciile toate în genunchi se pun Și durerea-Ți mare lumii ele-o spun! Freamătă anarhic, gloata disperată Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată! Răstignit pe cruce
CRUCEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347821_a_349150]
-
prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare, ținea Post Negru până seara. Până în clasa a-V-a mergeam la Denii dar după aceea, școala ne-a interzis a mai merge. În Săptămâna Mare, ne adunam, cu mic și cu mare, și ne apucam de curățenie generală. Mămica spăla perdelele și șervetele, lipea și văruia casa apoi spăla geamurile. Noi, copiii
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu băltească în dreptul curții. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paști. La slujba de Înviere, unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoș alb și o lumânare lungă rulată în formă de colac, care ardea până la terminarea slujbei
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
prin faptele lor că Dumnezeu este împreună - lucrător cu noi în iubire”, a mai spus arhimandritul Timotei Aioanei. Volumul „Dincolo de cuvinte” cuprinde, în cele 380 de pagini, „Frânturi din povestea vieții unui om obișnuit”, „Lucrarea sfinților și dăruirea oamenilor”, „O denie de altădată”, „Istorii scrise pe aceeași pagină”, etc., capitole în care sunt prezentați oameni, locuri, fapte deosebite surprinse de autor. Om minunat și condeier inspirat Un capitol din carte se numește sugestiv „Doina Cernica - lumina dintr-un chivot de slove
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
de umbre, în vara exilată, de zodii compromis. * Flori roșii, ore pale azvârlite-n asfințit, o turlă fără clopot și glasul stins al serii, în ochiul de lumină, se-ascunde liniștit. * Flori pline de-ntuneric, semnul interzis pe drumul către denii și tu... rămas pe gânduri în noaptea adulteră, ca ultimul proscris. Referință Bibliografică: În zodii rătăcind / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate
ÎN ZODII RĂTĂCIND de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373190_a_374519]
-
mici, posteam numai prima săptămână și în Săptămâna Patimilor. În toată această perioadă, mama ne povestea despre suferințele lui Iisus Hristos și despre toate câte a pătimit pentru credință și mântuirea noastră. Ne adunăm, seara, grupuri-grupuri de copii, mergeam la Denii și ascultăm smeriți slujba celor doi preoți din sat, ale căror voci care se înălțau într-o armonie desăvârșită, ne fascinau. În anumite zile, ne adunăm la scoala apoi, în rând câte doi, mergeam, împreună cu doamna sau domnul învățător la
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
gândurile unei femei simple, de la țară...și fără carte.... Ia, mă gîndeam și eu! - Ia ,nu te mai gîndi! Mai bine mai pune doi pumni de fasole la fiert că mâine îți vin copiii! Și vor să mergă seară la Denie! - Iar ți-au scris ție,Mărie, “pe calculator” ? Iar au scris “pe calculator “??!! Și ți-au zis să-mi spui ?! Cine a scris?..Costică, sau Maria mea, sau poate Ion?Și ce zic?Vin toți?Și vor să vină la
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
ceea ce se petrecea. În schimb, În casele noastre, se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea să vin la tine?”, „Îți dau și ție niște vopsea pentru ouă!”, „Unde ai găsit cacao?”, „Mergi diseară la denie?”, „Cumpără-mi și mie niște lumânări din ceară curată!”, „Când tragi vinul din butoi?”, „Ce haine frumoase ai!” - toate acestea sunt frânturi din conversațiile de atunci și care ne-au rămas adânc În memorie. Nu mai vorbesc despre pregătirea interioară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
curată!”, „Când tragi vinul din butoi?”, „Ce haine frumoase ai!” - toate acestea sunt frânturi din conversațiile de atunci și care ne-au rămas adânc În memorie. Nu mai vorbesc despre pregătirea interioară, după puterile fiecăruia: postul, Împărtășania, participarea la slujbele deniilor și la Înviere. O văd parcă și acum În zare venind pe cărarea dintre casele noastre pe bunica, oarecum spășită, cu baticul ei negru, ținând trei lumânări În mână. „Mă rog și mă iartă!”, glăsuiește ea Încet, dar grav. „Dumnezeu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un rit al sacralizării existenței: integrarea în ciclurile unei vitalități cosmice, fără moarte (Înviere, Dragoste, Căsnicie, Har). Mesageri îi sunt buruienile „cu fir aprins”, lăcusta, pământul, toate cele ce, fără glas, mărturisesc prezența lui Dumnezeu în creația sa (A venit, Denie, Urare). Simpatia argheziană pentru universul vegetal și animal intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
e în[chis]! O, vistere, un prieten ai în mine... Ești mișel, viclean și lacom... ah, aproape ca și mine, Dar ce neted îți e gâtul... ce-nfășat * în mirodenii, Parc-ai fi mergând la nunta, ori ai fi mergând la denii Să ochești vro fată mare... Ce frumsețe, ce, gătire! Când te vad, vistere-mi vine-a zice: că tu calci a mire. [VISTIERUL] Poate-o slugă credincioasă ce-a știut de-acele rele A voit să ia din cale toate piedicele-acele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ales, aceea refe ritoare la prestigiul său de mare taumaturg. „Această latură legendară despre marea iscusință și măiestrie [magică] a lui Solomon - scria N. Cartojan - a pătruns în folclorul tuturor popoarelor și a atras în jurul personalității regelui biblic o sume- denie de superstiții și legende din alte cicluri” (27, II, p. 63). Deși astăzi este în general acceptat faptul că tradiția solomoniană a influențat-o (inclusiv la nivel onomastic) pe cea referitoare la solomonari, merită totuși să stăruim puțin asupra perioadei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
en Allemagne et en France - teză de doctorat susținută la Facultatea de Drept a Universității din Paris -, Paris, Imprim. de Bouvalot-Jouve, 1907. 35. Anatol de Mouzie, Les Veuves abusives, Paris, Éditions Bernard Grasset, 1936; Yasmina Foehr-Jausseus, La veuve en majesté. Denie et savoir au féminin dans la littérature médievale, Paris, Droz, [f.a]. 36. Paris, Flammarion, 1988. Traducerea românească: București, Editura Meridiane, 1992, pp. 128-136. 37. îmi va fi utilă, în cartea mea, comunicarea lui Eric Palazzo, Les formules de bénédiction
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radului vodă Leon...” -, căci Vodă, viitorul socru, auzise că Ștefan „are proastă politie” - [Cronica Bălenilor]; amândoi cronicarii vorbeau despre acea tentativă a lui Șerban Cantacuzino de a stinge conflictul dintre Cantacuzini și Băleni - „Iar când au fost la ghenar 24 deni 7196, făcut-au Șerban vodă căsătorie unii cocoane a lui, anume doamna Alexandra, după feciorul lui Ivașco Băleanul, ce au fost mare logofăt, anume Gligorașcu postelnicul” [L.C.], „întru acest an Șărban vodă au făcut nuntă mare și cinstită, măritând pă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și înțelepciunea” lui), „cinci luni numai au fost amândoi”, căci „viind Zmaragdei boală grea și fără leac, au murit și o au îngropat cu cinste mare la mănăstire, la Cotrăceni...” [Letopisețul Cantacuzinesc datează precis: „Când au fost la mai 13 deni, 7196, fiind doamna Manda căzută la mare boală și pătimind în câteva zile, apropiatu-s-au de dânsa și ceasul morții”]), (mai rar) de nenumite surori (tonul este aspru, întrucât cuvintele sunt din „rechizitoriul” rostit de patriarhulu Nifon: „Că pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]