371 matches
-
că logica referentului și a reprezentării realiste rămâne crucială în postmodernism, dar nu întotdeauna și nu în mod necesar, în sensul confirmării ei420. În opinia sa, postmodernismul nu ar urmări, în fond, altceva, decât să conteste atât iluzia directității limbajului denotativ, cât și pe aceea a puterilor autoreferențiale ale limbajului motivant. De fapt, multe din strategiile postmoderne au ca premisă explicită o punere la îndoială a noțiunii realiste de reprezentare, ce presupune transparența mediului și, în consecință, legătura directă și naturală
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vedea în primul rînd tigrul Esso și cavalerul Ajax, embleme ce ne plonjează într-o lume magic infantilă" (E. Morin, prefața la Cathelat și Cadet, 1976: 12). În epoca simulacrului și simultaneizării apare însă și o revenire postmodernă la funcțional, denotativ, fiabil în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un aparat electrocasnic super-performant
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poate doar a zecea parte are realmente posibilitatea de a ne influența comportamentul. Indiferent de natura publicului (marele public interesat de marile medii tip televiziune, radio, afiș sau clientela specializată a presei tehnice și publicității prin corespondență), de natura mesajului (denotativă și conotativă) și caractersiticile retoricii publicitare (hard selling sau soft selling), mesajele care "trec" sînt cele de implicare prin anxietate sau de implicare prin plăcere. Anxietatea este legată de un anume coeficient de risc: risc financiar legat de preț, întreținere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și conotații mitologice: apa Evian, apa pură figurînd Edenul). De fapt, produsul valorizat de comunicarea publicitară este consumat dintr-o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Conceptele lui Hjelmslev de denotație și conotație i-au permis lui Roland Barthes să construiască modelul trinivelar al reclamei (1964 Rhétorique de l'image) în care interferează: • mesajul lingvistic (numele mărcii, în speță pastele Panzani și comentariul verbal); • mesajul iconic denotativ (imaginea fotografică a obiectului, quasi tautologică în raport cu obiectul real; în exemplul lui Barthes cutia cu paste într-o plasă pescărească alături de diverse apetisante legume proaspete); • mesajul iconic conotativ (simbolic al ansamblului asociațiilor care constituie imaginea produsului). Conotația dominantă este cea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publicitar a fost definit prin prisma complementarității codurilor și a distincției decisive între semnificația vizibilă overt meaning (Enjoy X) și semnificația ascunsă hidden meaning (Buy x). Astfel, Umberto Eco distinge cinci nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în varietatea tipurilor de coduri 2 care trebuie activate în (de)codarea unui text. Datele empirice folosite în partea a doua vor demonstra importantă spațiilor mentale din gramatică cognitivă sau a circuitelor sensurilor conotative (Danesi 1999), dincolo de orice simplă reprezentare denotativa. Această scurtă prezentare a principalelor turnuri din perioada (post)modernă sugerează faptul că orice reprezentare sau construcție identitara socială, politică și/ sau culturală trebuie să fie un joc abil unde valoarea nu este doar un scop (o finalitate), ci și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
finală. Evenimentul are un statut cauzativ evolutiv, deoarece Ion Iliescu este cel care determină acțiunea de a vota. SAC 6 = "Eu sunt astfel." • schemă de interpretare este construită pe un singur agent, si anume Ion Iliescu. Actanții-obiecte nu trebuie interpretați denotativ, ci, mai degrabă, conotativ, devenind implicit atributele (integru, solidar și sincer) unei identități. De exemplu: "Stau cu fruntea sus și pot privi cu sinceritate în ochii dumneavoastră." → Sunt integru și sincer. • schemă de predicație este continuarea firească a celei de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
O) atunci cand subiectul nu este disjunct de obiect, dar nici nu-l posedă. Aspectualizarea durativa asociată unui subiect corupt potențializat (contracandidați) poate fi stopată de o acțiune incoativa a subiectului onest actualizat (alegători/ politician). Alegerea instrumentelor pentru a opri corupția denotativa îl transformă pe subiectul actualizat, care este disjunct de obiectele corupte (șoareci, molii, țânțari și viermi), într-un subiect potențializat sau o ființă a acțiunii, care este capabilă să pună capăt actului distructiv. ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
the process of (de)coding a text. The empirical dată în the second part of the book will prove the importance of the mental spaces în cognitive grammar and of the circuits of connotative meanings (Danesi 1999), beyond any mere denotative representation. This brief outline of the main turns during the (post)modern period suggests that any representation of social, political and/ or cultural identity construction must be a subtle game where value is not a mere purpose (end), but also
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării; conotația se referă la sensurile figurate, potențiale, specifice nivelului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
critic de tip argumentativ, demonstrativ, analitic, comparativ, informativ etc. operează cu o terminologie specializată, are rigoarea oricărui text științific, dar poate include judecăți de valoare, puncte de vedere subiective. De asemenea, discursul este personalizat, valorificând resursele expresive ale limbajului (sensuri denotative și conotative ale cuvintelor, figuri de stil, procedee retorice, variație stilistică etc.). - Textele cu caracter tehnic (cartea tehnică a unor aparate, mașini etc., prospecte ale unor medicamente, substanțe chimice ș.a.) au un scop pragmatic/utilitar, iar textul este deseori însoțit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și expresivitatea; - raportarea la normele limbii literare este mai liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit cu sensuri imaginative multiple, având un grad ridicat de generalitate și de ambiguitate. Gilbert Durand definește simbolul imaginativ ca „orice semn concret care evocă, printrun raport natural, un lucru absent sau imposibil de a fi perceput“, considerând că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]