269 matches
-
mai renumită a orașului este "Tann deiliga Havn" (Tórshavn-ul frumos), fiind și numele unei melodii. Numele orașului vine de la zeul germanic Thor (în feroeză Tór) și de la cuvântul scandinavic havn (port), deci "portul lui Thor". În limba feroeză consoana fricativă dentală surdă /ț/ s-a transformat în /t/. Numele nordic Țórshöfn mai există în islandeză. Tórshavn este deseori numit de feroezi "Havn" [], care înseamnă port. Stema orașului arată "ciocanul lui Thor", Mjolnir, indicând astfel întemeierea orașului înainte de creștinare. Tórshavn se află
Tórshavn () [Corola-website/Science/309122_a_310451]
-
engleză. Printre caracteristicile sale, xhosa este limba faimoasă prin cele cincisprezece sunete numite clicuri, inițial împrumutate de la acum pe cale de dispariție limbile khoisan din regiune. Xhosa are cincisprezece clicuri consonantice, pronunțate în trei locuri în gură: o serie de click-uri dentale, scrise cu litera "c"; o serie de click-uri alveolare, scrise cu litera "q"; și o serie de click-uri laterale, scris cu litera "xh". Există un simplu inventar de cinci vocale (a, e, i, o, u). Unele vocale, cu toate acestea
Xhosa (grup etnic) () [Corola-website/Science/337045_a_338374]
-
că romii, la origine populație ariană, fuseseră "stricați" de sânge nerom. "Aktion T4 " a fost un program inițiat în 1939 pentru a menține "“puritatea genetică“ " a populației germane. În baza programului, cetățenii germani și austrieci cu malformații congenitale și maladii dentale trebuiau sterilizați sau eutanasiați. Între 1939 și 1941, au fost uciși între 80.000 și 100.000 de adulți bolnavi mintal din instituții; 5.000 de copii și 1.000 de evrei din instituții. În afara instituțiilor de boli mintale, cifrele
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
la promulgarea Civil Rights Act în 1964. Părintele mișcării de protest din St. Augustine, Florida, este considerat Dr. Robert B. Hayling. Fost ofițer de aviație, dr. Hayling a devenit primul dentist de culoare din Florida, fiind admis ulterior în American Dental Association. Inițial asociat cu NAACP, datorită provocărilor și violențelor membrilor Ku-Klux-Klan-ului, a militat pentru crearea de grupări înarmate de auto-apărare în paralel cu tactica non-violentă adoptată de Martin Luther King. În martie 1964, King și organizația condusă de el, Southern
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
prin transliterarea vocalei „a” în devanagari, "a" (अ), si excluse după cum se impune de către regulile de "sincopa a „a”-ului". Aspirațiile sunt reprezentate prin "h". Grafemele retroflexe sunt reprezentate adesea printr-un punct diacritic sub consoana latină care reprezintă grafemele dentale echivalente din propuneri (dintre care unele preced chiar și metodă hunteriană), deși acest procedeu nu a fost acceptat în mod oficial de guvernul indian. Semnele halant sunt indicate fie prin omiterea unei vocale după consoana transliterata sau, în propunerile noi
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
editorial în ProVincia Corvina, am resimțit-o în felul meu, aici, nu ca acel grupnucleu dur al rezistenței, prin PARODIERE, invocat de Wagner; amintirile mele sunt cele de tip „izbuc”, iar uneori de „vulcan noroios”, eventual cu efectul „meditației transce dentale”așadar de spălare a creierului, spre a suporta terror mentis... Germanii bănățeni îmi erau colegi la Filiala USR Timișoara, iar între ei mi-a fost apropiat jurnalistul și poetul Nicolaus Berwanger, din generația mea, care mă încurajase „din patru inimi
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
un corp gros, coadă scurtă, prezintă buzunare în amândouă părțile gurii în care își depozitează hrana pentru a o transporta în galeriile subterane unde hibernează. Blana este de culoare gălbui-roșcată, cu pieptul și burta negre. Coada este scurtă. Formula sa dentală este 1/1, 0/0, 0/0, 3/3. Este o specie nocturnă sau crepusculară. Trăiește singur în sisteme complexe de tuneluri. Se hrănește cu semințe, legume, rădăcini și ierburi dar și cu insecte, fiind un animal omnivor.
Hârciog european () [Corola-website/Science/322504_a_323833]
-
din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unele limbi negro-africane sînt tonale, tonurile diferențiind uneori valori morfologice. Unele limbi, în special din familia khoisan (boșimana, hotentota, sandawe, hadza, dar și limbi precum zulu și xhosa, datorită contactului lingvistic) folosesc clicurile cu valoare fonologica. Acestea sînt sunete consonantice (dentale, laterale, bilaterale, alveolare și palatale) produse cu ajutorul limbii sau al buzelor, fără ajutorul plămînilor. Aceste sunete paralingvistice, utilizate pretutindeni pe glob, pot servi, de pildă, la îndemnarea căilor, pentru a semnala o greșeală, pentru a indica o stare de iritație
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
59, 63, 76, 86, 99, 101, 237, ~ a universaliilor 99, ~a zecimala universală (CZU) 345 clasificator 189, 195, ~ specificativ 187 clic 209, 214, 215, 217, 247, 275, 306, 314, ~ alveolar 315, ~ apical 299, ~ bilateral 215, ~ cerebral 275, ~ consonantic 267, 314, ~ dental 275, 299, 314, 315, ~ egresiv 247, ~ ingresiv 247, ~ labial 215, 275, ~ lateral 275, 299, 314, ~ palatal 314, consoana-~ 247, 267 clitic 91, 118, 238, ~e pronominale 91 coda 86, 87 coerentă 12, 13, 14, 35, 36, 54, 64, 66, 78
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale dezvoltării motricității și posturii, spasticitate, paralizie și alte probleme neurologice ce rezultă din afectarea creierului înainte, în timpul sau la scurt timp după naștere. Copii afectați de paralizie cerebrală pot prezenta un risc de malnutriție din cauza dificultăților de hrănire (probleme dentale, masticație și înghițire) asociate cu un anumit grad de retard, cea mai mare proporție de deficite severe se observă la copii cu tetraplegie, rigiditate și atonie. Metodă: La 17 copii cu paralizie cerebrală formă ușoră (12 fete și 5 băieți
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
care, fie singur, fie ajutat de un dispozitiv mecanic, își mărginea obiectul muncii sale la restabilirea calităților funcționale și cosmetice a dinților. Astăzi el trebuie să-și concentreze tot mai mult energia spre profilaxia cariilor și a problemelor parodontale (Swiss Dental Association, 1986). De asemenea trebuie să menționăm că spectrului actual de activități îi aparțin controlul, ținerea evidenței, curățirea de tartru și îndrumarea continuă a pacientului în probleme de igienă dentară și autodisciplină față de alimente. Există o mulțime de alte activități
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dentare. Endocardita bacteriană este o boală infecțioasă gravă în care grefe septice localizate pe endoteliul valvular sau pe alte structuri cardiace normale sau patologice, produc leziuni vegetante sau ulcero-vegetante care determină deteriorări structurale și funcționale locale și embolii sistemice . (American Dental Association 1989) În pofida progreselor obținute în cardiologie și a unui tratament antibiotic în doze impresionante (50-100 milioane Penicilină UI. /zi), endocardita bacteriană subacută prezintă o evoluție gravă, cu un procent mare de mortalitate până la 29% din cazuri după MYALL și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
care se expun în urma tratamentelor stomatologice. Sănătatea orală a pacienților cu risc de a produce bacteriemie după manopere dentare trebuie menținută prin îngrijiri profesionale regulate, folosirea unor produse stomatologice optime și de calitate, periaj conștiincios normal și rotativ al dinților, dental floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar fără jet puternic) imediat înaintea procedurilor dentare pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
primul rând, modul în care trans cendentalul poate fi definit sub presupoziția distincției subiect- obiect, reziduu al unei metafizici „sterile“, neproductive. Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea, în accepțiunea ei transcendentală, în afara conceptelor reziduale de subiect
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
εr] "femeie" m = consoană nazală bilabială sonoră: dan. metallisc [me΄ta-lisk] "metalic", neer. minuut [mi΄nü:t] "minut", norv. urmaker [΄u:rma:kər] "ceasornicar", pg. mapa [΄mapə] "hartă", engl. lamb [läm] "miel", sued. varm [var:m] "cald" n = consoană nazală dentală sonoră: norv. nei [näj] "nu", germ. Nacht [naxt] "noapte", engl. normal [΄n(:məl] "normal; obișnuit", sued. snö [snö] "zăpadă", dan kun [kon] "numai" ń = consoană nazală palatală: it. signora [si΄ńora] "doamnă", sp. mañana [ma΄ńana] "mîine; dimineață", fr. bagnol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i΄tatsie] ~ = indică pronunția nazală a unei vocale: pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]