569 matches
-
Ibidem, p. 164. 65 Ibidem, p. 167. Astăzi nu se mai poate vorbi despre o atât de mare discrepanță între paginile manualului și realitatea în care trăiesc utilizatorii săi. "Efectul de manual", cauzat de livrescul adesea absurd al cărților școlare denunțat încă de Rabelais și J.J. Rousseau (Ibidem, pp. 110-111) s-a diminuat serios spre sfârșitul secolului XX. 66 Ibidem, pp. 175-176. 67 Constantin Kirițescu, O viață, o lume, o epocă. Memorii, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 243. 68 Ibidem, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
romanul atât din partida scriitorilor înșiși, cât și din cea a cititorilor este subminat de numărul redus al subiectelor propriu-zise, cele care constituie "materia primă" a operelor respective. Criza limbajului, făcută publică o dată cu apariția scrierilor urmuziene în literatura română sau denunțată în mișcările avangardiste din celelalte literaturi europene, se explică și prin acuta criză a subiectelor. Nemaiputând inventa nimic nou, romancierii sunt, în consecință, datori să recitească literatura și, în baza erudiției astfel dobândite, s-o reconstruiască, modelând vechile tipare sub
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de comunicare interumană. În zgomotoasa, vociferanta alternanță de avangardism, onirism, suprarealism și, mai nou, postmodernism, Paginile bizare s-au retras, o vreme, de pe scena, ce-i drept prozaică, a "autenticului". Șabloanele de gândire și expresie ale paradigmei literare de pretutindeni, denunțate parodic de scriitorul român, vor fi însă prezente pretutindeni și oricând. Numit de Eugen Ionescu un "profet al revoltei literare universale", Urmuz își merită titulatura, dar cu o precizare: revolta sa, așa cum reiese ea din texte, nu din mărturiile diverșilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a intrat în atenția autorităților odată cu apariția unei noi viziuni în materie. Evident a atras și atenția mass-mediei care a emfatizat-o în cronici cu toate că, în realitate, nu era prezentă în realitatea italiană 65. Ce-a mai mare parte a violurilor denunțate (60,9 %) au avut loc între italieni, în propriile case, însă în opinia publică, ca urmare a campaniilor de presă și media, s-a creat imaginea că "violul" ar fi o specialitate românească. În acest sens avem episodul din august
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prestau serviciul militar în armata romană fără să fie molestați, iar autoritățile imperiale nu se preocupau de efectuarea unor cercetări cu privire la religia soldaților lor. Au existat însă și cazuri în care autoritățile imperiale reacționau prin măsuri excesive împotriva soldaților creștini, denunțați ca atare de către camarazii lor, chiar și în timpurile absolut calme și favorabile Bisericii. Soldatul creștin putea să-și împace oarecum îndatoririle sale militare cu credința religioasă, ba chiar și să aspire la cele mai înalte ranguri ale armatei, asemenea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
discuție). De la această conștiință critică (cu evidente premise autobiografice) pornește și romanul lovinescian, dezvoltând "o poetică originală, axată pe amplificarea repetitivă, în "serii" succesive de episoade, situații și personaje-tip, reductibile în ultim resort la clișeu". Situația melodramatică este succesiv denunțată și regăsită, mereu din alt unghi, într-un efort dramatic de edificare. Serialitatea este, astfel, o consecință necesară a poeticii melodramatice. Romanul-ciclu, de care Lovinescu se arată captivat încă din anii 1920 (dublul roman Viață dublă, ciclul Bizu, ciclul eminescian
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
societățile disciplinare și societățile de control. Teatrul rămâne esențialmente atașat propriului său echipament, în pofida anumitor grefe tehnologice mai mult sau mai puțin stridente. Aici, supravegherea se practică între oameni vii și vizează oameni vii. Indivizii sunt cei pândiți, trădați sau denunțați, și nu colectivitatea. Supravegherea este personalizată, intimă, imediată. Nefiind atât de dependentă de performanțele tehnologice, ea rămâne fizică și concretă: o supraveghere exercitată de unii semeni de-ai noștri, de oameni apropiați nouă, pe teritoriul unor „insulițe” omogene, refractare la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
erau numiți și marcianiți (nu marcioniți), după numele unuia dintre conducătorii lor, Marcian, zaraf la Constantinopol pe vremea lui Iustinian și a lui Iustin al II-lea. Sub prigoană, mesalienii din Mesopotamia și-au găsit un refugiu În Persia sasanidă. Denunțați și condamnați de Conciliile din Seleucia-Ctesiphon (486, 576, 585, poate și 596), ei vor fi persecutați În secolul al VII-lea de către Babai cel Mare, inspector al mînăstirilor În perioada dintre 607-628, cînd scaunul patriarhal rămăsese vacant. Aceștia trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de anchetă depășiseră nu numai zidurile Închisorilor, ci și granițele țării. Presa română din exil scria: Arestările se fac de obicei noaptea. Sub pretextul că s-ar fi primit o reclamație, mai mulți polițiști, Îmbrăcați În civil, percheziționează amănunțit locuința denunțatului ca să găseascăă arme. Negăsind nimic compromițător, Își cer scuze În mod perfid spunând că e vorba probabil de un denunț calomnios, dar nu fără a-l invita pe cetățean la poliție pentru o scurtă declarație. Luarea declarației durează câteodată luni
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În disputa care a izbucnit la Mitropolie Între IPS Irineu Mihălcescu și vicarul său, Justinian Vasluianul, susținut de guvern. Mai mulți clerici din eparhie s-au solidarizat cu mitropolitul Irineu: În Iași a circulat chiar un manifest În care era denunțată campania dusă de presa procomunistă Împotriva mitropolitului Irineu al Moldovei 13. Din cauza mizei extraordinare - era În joc inclusiv succesiunea În demnitatea de patriarh -, autoritățile au recurs la măsuri de intimidare. SSI raporta la 7 mai 1947 că: „În cercurile clericale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și al telechirurgiei. Proliferarea de strategii vizuale și modalitățile de construire social-culturală a corpului în cybermedicină sunt, evident, trăsături postmoderne. Totuși, anumite discursuri și practici continuă intenția rațional-obiectivă a imaginarului disecțiilor și anatomiilor modernismului: exhibiționismul, ostentativul, prestigiul, autoritatea și normalizarea. Denunțată drept ilustrare hipertehnologizată a capitalismului occidental târziu (vezi Cartwright, 1998Ă, cultura medicală digitală este contradictorie: fie îmbrățișează, fie descurajează utilizarea tehnologiilor în vederea transformării vieții. Anatomia digitală prezintă materialitatea corpului expus și manipulat în rețea, în forma unui afișaj științific cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tău. Învață să-l stăpânești și să-l aperi; trebuie să-i vorbești unei persoane de încredere despre acei oameni din jurul tău care-ți stârnesc suspiciuni; în situația nefericită a unui abuz sexual care s-a petrecut deja, abuzatorul trebuie denunțat la poliție, pentru că este predispus să repete actul respectiv cu tine sau cu alt cineva (nu uita, plăcerea sexuală este ceva ce se cere repetat). Dacă nu știi sau nu vrei să faci un denunț, poți apela la cineva care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
În septembrie 1949, URSS-ul anunță lumii că Statele Unite nu mai dispun de monopolul bombei atomice. Cîteva zile mai tîrziu, comuniștii chinezi, care au triumfat în războiul civil, proclamă Republica Populară Chineză. Aceste două știri par să ateste expansiunea comunismului denunțată de conducătorii americani. Pentru secretarul de stat Dean Acheson, lupta împotriva Uniunii Sovietice este comparată de acum înainte cu lupta anterioară împotriva nazismului. Criza atinge paroxismul cînd, pe 25 iunie 1950, începe războiul din Coreea. Trupele nord-coreene invadează sudul. Două
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ci a trei: filosofia, știința și ideologia, ale căror influențe conflictuale trebuie departajate. 3.2. CUM SĂ ÎNȚELEGEM IDEOLOGIA 3.2.1. Paradoxul lui Mannheim Chiar dacă tradiția marxistă a ideologiei rămîne dominantă pînă astăzi, axiomele sale ideologice au fost demult denunțate. E într-adevăr dificil de crezut că doar clasa dominantă este supusă iluziei, falsei conștiințe, din dorința de a-și raționaliza interesele. Susținînd destrucția "unității ontologice obiective a lumii", Mannheim repune la loc de cinste relativismul punctelor de vedere, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Reîntors în Ierusalimul tinereții (vorba vine, pentru un om fără vârstă) după 1 200 de ani, îl întâlnește pe Federico al II-lea, eliberatorul Sfântului Mormânt și, așa cum credea acest suveran universal despre sine, însăși umbra lui Mesia pe pământ. Denunțat că nu respectă riturile catolicismului, Esperendios, încă un avatar iudeo-creștin al protagonistului, după cel de prieten de nădejde al viitorului Sfânt Francisc din Assisi, este anchetat sub tortură de însuși marele inchizitor Torquemada și condamnat la ardere pe rug. Scapă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
umilință", între sens și nonsens, cât între haos și ordine, între ființă și neființă. În spațiul dintre ele, instanța auctorială poate textualiza în voie "mesajul ultimității" (Vladimir Jankélévitch). Din fericire însă, în cursul acestui proces de o cruzime doar uneori denunțată, ia naștere însăși Poezia. Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 10, 1981; Al. Andriescu, în "Cronica", nr. 49, 1981; M. Nițescu, Atitudini critice, 1983; Marin Mincu, Eseu despre textul poetic, vol. II, 1986; Al. Cistelecan, în "Familia", nr.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mémoire, sont porteurs d'un capital variable d'autorité, évalué positivement ou négativement]. 87Alain Guillermou consideră această auto-parodiere o premisă hermeneutică înșelătoare. Căutătorul genezei interioare a poeziilor lui Eminescu direcționează atenția lectorului mai curând către relativitatea lumilor și a dimensiunilor, denunțată inclusiv autoironic [E foarte curios să vedem cum Eminescu își bate joc astfel, într-o măsură, de propria lui filozofie. Dar sub aparențe grațioase și amuzate, bucata ascunde o semnificație profundă. Această parodie nu e un simplu joc. Relativismul, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ci evocă și ceea ce vrea să depășească, astfel încât "termenul îl conține pe inamicul său înăuntru", situație care nu se întâmplă cu alte denumiri de curente, cum ar fi romantismul sau clasicismul. Această prezență terminologică a ceea ce se vrea negat sau denunțat ca fiind perimat introduce din start o problemă de interpretare și de raportare (mai ales în ceea ce privește succesiunea temporală). Mai mult decât atât, perspectiva etimologico-istoricistă a fost aspru criticată, pentru că ea conduce la un paradox: dacă modern vine de la modo, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Uniunea Europeană, se poate spune că ele nu reprezintă nici o noutate. Democrațiile noastre naționale nu sînt și ele la rîndul lor din ce în ce mai complexe? Liderii noștri nu sînt și ei frecvent acuzați că se îndepărtează de mandatul lor? Nu este oare mereu denunțată guvernamentalizarea puterii, care diminuează rolul parlamentarilor, al reprezentanților locali, al militanților și al sin-dicaliștilor? Pe scurt, nu este oare criza pe care o traversează Uniunea Europeană o manifestare printre altele a unei recompoziții profunde a democrațiilor occidentale? Fără îndoială. Trebuie doar
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
noaștere speculativă. Medierea la Benjamin este însă una finită, ea însăși istorică, o rememorare salvatoare a trecutului petrecută, după cum voi încerca să arăt în capitolul al doilea, „în momentul crizei“. Îi lipsește acestei medieri caracterul anticipativ al speculativului, precum și încercarea, denunțată deja de mulți comentatori, de „imanentizare“ a trancendenței. Pentru Benjamin, negativitatea experienței dialectice este infinită, tocmai pentru că această transcendență, care „pune în discuție“ limitele lumii, nu este decât fragmentar sesizată în lume. Melancolia alegoristului, nu siguranța filozofului speculativ este sentimentul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urbană este, mai mereu pentru Benjamin, întruchipată în figuri precum flaneurul, colec ționarul, peticarul sau povestitorul o scoate dintr-un registru pur teoretic, abstract. Similaritățile textelor pot fi mai ușor sesizate, odată ce ele nu mai sunt gândite după distincția, demult denunțată ca artificială, dintre filozofie și literatură. La început, înrudirile textelor survin cu precădere la nivelul imaginilor. Ruinele Bucureștilor sunt atotprezente („și dumneata ești o ruină, o ruină venerabilă nu însă din cele bine păstrate““, îi spune Pirgu lui Pașadia) și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
franceză spre victorie împotriva englezilor. Pentru că depășește limitele feminității (merge călare, este înarmată și luptă efectiv în bătălie) și pentru că refuză să accepte autoritatea Bisericii Catolice, care, în opinia ei, era secundară puterii lui Dumnezeu, Ioana d'Arc este judecată, denunțată ca eretică, excomunicată, condamnată la moarte și arsă pe rug în 1431, deși scosese Franța din impas și o ajutase să câștige luptele împotriva englezilor. Ioana d'Arc (miniatură, sec. XVI) Ioana d'Arc reprezintă o combinație de trăsături feminine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
trebuie să fie organizată și condusă în mod rațional. În realitate, această Rațiune se dovedea oarbă exact în punctele pe care își închipuia că le elucidează. Se dovedea oarbă atunci cînd golea de orice substanță și consistență miturile și religia, denunțate ca erori, superstiții, înșelătorii. Această orbire în legătură cu miturile exterioare va da naștere miturilor sale interioare, printre care cel al Ordinii raționale; Rațiunea se auto-deifică deoarece se consideră pe sine Adevărul Suprem; iar atunci cînd se auto-deifică, Rațiunea devine nebunie. Critica
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Din imprudență, V. G. Morțun a creat un incident politic în ședința Camerei din 25 martie 1916. M. Deșliu semnalase un act de contrabandă. V.G. Morțun, ministrul industriei și comerțului, a promis că va organiza imediat o anchetă asupra cazului denunțat. Atunci s-a ridicat Take Ionescu ca să ceară guvernului să organizeze o anchetă parlamentară asupra vastei contrabande ce se făcea cu produse agricole și vite. El susținea că guvernul n-ar putea face o anchetă obiectivă, deoarece funcționarii săi erau
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
marea dezbatere din secolul trecut privind școala, nu se poate, de altfel, neglija rolul pe care 1-a jucat în opinia publică franceză tema, reluată mereu, a pervertirii copilăriei. În ambele tabere, instituția disputată, colegiu religios sau liceu napoleonian, este denunțată ca "sursă de infecție", ca o școală a viciului și a corupției...). În ce privește moravurile societății adulte, pentru realizarea dezmembrării ei se mizează, pare-se, pe Femeie. În rnod abil aservită Organizației, nu mai puțin abil aruncată în brațele potentaților lumii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]