277 matches
-
și se ia îndărăt tot așa, ca să nu rămîie ea goală, ceea ce ar fi păcat. Cînd începi să torci, stupești fusul de trei ori, ca să se umple degrabă; iar după ce l-ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să legi cordeluță roșie la coada vacii sau a calului, sau a oricărui dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obicei târziu la oră.“ Numai unul singur, poate, sau doi din profesorii noștri de la Sf. Sava merită amintirea acestor rânduri, printre care lene șul boier oltean, bun latinist și ratat profesor de liceu (fiindcă, având veleități de profesor universitar, se deochease pe urma unui scandal cu o servitoare violată), conu Mișu Calo ianu, care intra În clasă cu joben În cap și cu șoșonii descheiați, totdeauna cu o jumătate de ceas după sunetul de intrare, și ieșea iarăși cu o jumătate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți nevoiași În restanță - a acestui aparta ment, cel mai mare apartament din acest bloc, mare, dar deocheat prin cea mai sfruntată promiscuitate fizică și morală - mai ales fizică?... și ce vor fi gândind, oare, cei doi adolescenți, un băiat și o fată, care poartă numele bărbatului celui tânăr și locuiesc și ei, de-a valma, Într-același
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vede și-l recunoaște imediat, exprimându-și bucuria de a-l revedea după aproape un an. Lângă mine sunt și câțiva tineri italieni și spanioli, așteptând - și ei la rând, dar omorându- și timpul așteptării cu tot felul de fotografii deocheate din telefoanele lor mobile. Revăd și fețe cunoscute, italieni, spanioli, din Canada, iar spre seară o voi revedea și pe frumoasa nemțoaică, Cristina, cu care intrase în vorbă românul de la Foncebadón. Sunt tot felul de persoane, cei mai mulți tineri
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a interzis accesul la una dintre sălile de la etaj ale Casei Studenților -, l-am sfătuit pe prietenul meu apropiat de atunci, Nicolae Manolescu, să mute acest cenaclu la el acasă; nu la mine, deși locuiam mai central, deoarece eu eram deocheat politic și unii dintre scriitori s-ar fi temut să vină În strada Luterană! Astfel de „cenacluri acasă” au făcut scriitorii polonezi, care, apoi, printr-o escaladare a situației politice, au ajuns să-i sprijine nu numai pe propriii colegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru copii . Când copilul plânge, mama îl linge de trei ori pe frunte, scuipă tot de atâtea ori jos și zice: Cum își linge ciuta vițelu, așa-mi ling eu copilu, De deocheatu, de deșneratu, Maica Precesta mi l-o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de fată mare, să-i cază păru’ De-o fi din codru, să-i cază frunza De-o fi din iarbă, să i se scuture florile... De cinci ori s-o deocheatu’ De zece s-o vindecatu’ în numele Tatălui și-al Fiului Și-al Sfântului Duh, Amin Alt descântec pentru bubă de dalac, Baba Tia lu’ Cotoară, folosea aceeași formulă magică utilizată și pentru durerile de cap, la care mai adăuga porunca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vite și voturile de la votanți, tu, cel cu necazul, poți apela la descântece și vrăji sau, măcar, să te faci că știi de unde-ți vine răul și renunți la serviciile șamanului. Așadar, domnul Geoană a pierdut alegerile, deoarece a fost deocheat; cineva, o forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ceremoniei, în timp ce Alfonso prepara ayahuasca împreună cu Eliza, sora lui (Eliza se oferise să zdrobească ea liana drept mulțumire pentru sfaturile pe care i le-am dat). Miguelito plânge nervos de dimineață și concluzia Sandrei este că trebuie să-l fi deocheat cineva cu o zi înainte, deci Alfonso începe să-l curățe „de draci”. În timpul curățatului micuțul tace ca prin minune, parcă așteptând ca Alfonso să termine pentru a-i oferi un zâmbet fericit. În aproximativ cinci minute, Miguelito trece de la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu cocoși exteriori pentru fiecare țeavă În parte și două trăgace, deseori fabricată În casă și asociată tradițional cu Cosa Nostra, grupul italian de crimă organizată din Sicilia, care o folosește la vendete, apărare sau vânătoare. (În ital. În orig.) deochi (În ital. În orig.). dulap (În ital. În orig.) juggernaut - car uriaș care, În India, era purtat anual la paradă cu ocazia sărbătorii Puri și În care se afla statuia zeului hindus Krishna; Într-un gest de auto-sacrificiu, credincioșii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
care apa caldă o aduce oaselor sale bătrâne roase de răceală și cu fața lui roșie rotundă se întoarce spre mine din când în când, privindu-mă cu duioșie, Te-ai făcut bărbat în toată firea, Doamne, să nu te deochi, ce frumos ești, eu roșind, la cuvintele lui laudative, măgulit, De te-ar vedea părintele Ioan! apoi se-ntoarce iarăși la spălatul vaselor, mâine fac niște plăcinte cu cartofi, îți plăceau tare mult, da, am terminat tot de mâncat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Șaman 71 ajutorul lui GĂlățanu, Îi Întâlnisem pe Scriitorul Faimos, Bolnav de Ciroză, Bântuind Deja pe la Cârciuma de la muzeul literaturii de pe Cealaltă lume, pe CĂutătorul de Povești Pornografice, care Era Dispus să Plătească 100 de Parai ca să Asculte o Poveste Deocheată din Gura unei Puicuțe, pe Bețivul Plin de Talent, care Scrie cu rimă și Declamă cu Voce Baritonală la Cârciumă, Spărgându- ți Timpanele, pe Editorul Dispus să Promoveze Tinere Talente În Schimbul Unui Futai Sportiv, pe Tânărul Absolvent de Teatru care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nor. Semăna foarte mult cu premoniția aceea de „Îngustare a vieții“ pe care o avusesem cu ani În urmă când mă plimbasem ultima oară cu Ștefan prin Herăstrău. Sau cu apa neagră și adâncă din ochii unei femei care mă deochease odată În copilărie. De data asta simțeam că fiara din Jean-Claude, odată trezită, stă mereu cu ochii pe mine, la pândă, gata să se asmută asupra mea, În timp ce stăpânul ei dormea și nu o putea ține În frâu - pentru că nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de a face operă bufă au eșuat. Ademeniți de anunț, am avut nenorocul de a asista la reprezentația lui Il Barbiere; e imposibil să vezi o parodie mai ridicolă: un Bartholo farsor, un Basile distras, un Figaro fanfaron, un Almaviva deocheat; toți cotcodăceau, tușeau, mieunau, îngăimau un recitativ imposibil, cu mișcări bruște, sacadate, dislocate! Ce groaznică denaturare! Ilustrul maestro ar fi tropăit de mânie, și umbra lui Beaumarchais trebuie că s-a cutremurat din această cauză. Repertoriul valah se compune din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
gen, o dramă imaginară a forțelor naturii. Un bătrân sărac și buna lui soție, triști că nu au copii, adoptă un purcel. Bătrâna îl spală, îl sărută, îi dă cu untură pe la încheieturi, îl trage de nas ca să nu se deoache, așa cum se face cu copiii nou-născuți. Împăratul vecin o promite pe fiica sa celui care va izbuti să ridice un pod de aur încrustat cu diamante și mărginit de copaci, unde să cânte toate soiurile de păsări, cum nu se
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp. 541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A unui copil mic mamă,/ Moară-i copilul”). La fel vădancă (lexem cu uz popular, format de la vădan cu sufixul -că) are și sensul general de „văduvă”, dar constituie - în unele locuri din Transilvania - și calificativul dat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător prima acuză de vrăjitorie a fost aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a și fost spânzurată] -, ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atenție; afară; agale; aiurea; amuzant; analize; aprobare; atingere; auzi; bănuială; beli ochii; binecuvîntare; blînd; bogat; bucuros; ceai; chiorî; ciment; cita; cîmp; clarifica; compătimi; conexiune; confuz; constelație; a contempla; contemplare; creier; crunt; cuceri; a cugeta; cunoaște; cunoștințe; curat; curios; dar; deasupra; deochea; deosebit; în depărtare; descoperire; în deșert; drum; dureros; energie; a examina; în față; femei frumoase; femeie; fereastră; după fete; fete; film; fix; fixa; flori; fluturi; frumosul; furios; geam; pe geam; spre geam; gol; greu; holba; imaginație; imagini; indiscreție; insistență; interzis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trăirile-mi intense până mai acum/ s-au nivelat în fel de fel de prestații/ un pic câte-un pic?/.../ Când sfârcuri de bici/ ce-mi plesnesc neuronii/ după un anume tipic,/ sfâșâind șsic!ț agonia amărâtelor vibrații,/ m-au deocheat/.../?" (Marian Ruscu) * , Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție, drumul parcurs de poetul hermeneut, drum al interogațiilor, al incertitudinilor centrate pe zona abisală a actului creator." (Doru Timofte) * ,Erai frumoasă ca regina și încântai orice privire;/ O
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
simplu, ziarele de pe masă, citește câte o frază, apoi pufnește, ridică brațele spre tavanul studioului și se lansează în lungi și impetuoase diatribe, temperate doar de dificultatea cu care își găsește cuvintele. Cu ani în urmă, Mircea Badea făcea bancuri deocheate la o emisiune cu fete sumar îmbrăcate. Nu era adevărata lui vocație. Adevărata lui vocație este aceea, descoperită recent, de gânditor. Gânditorul de la Antena 1 - replică, peste mii de ani, la , Gânditorul de la Hamangia".
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie, o gîscă mare, albă, vie, legată la gît cu o panglică roșie, să nu se deoache, și pe care femeia o ridica din cînd în cînd deasupra capului, s-o vadă toți cei dindărăt, în timp ce gîsca își fîlfîia moale aripile cu un răsfăț feminin, aripile curate ca zăpada abia căzută de sus și mătăsoase, și atît
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]