276 matches
-
Catrina Tofan) care știau să descânte în așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și de bună calitate. Ca să-și revină, vacile trebuiau descântate de „deochi” de câte trei ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La izvorul lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă,/ Cu-n ochi de foc./ Cel de apă o stâns pe cel de foc./ Cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albă uscată, rădăcină de iarbă mare, tătăneasă, lumânărică, mărar, măghiran, mentă, păducel, mătase de porumb, pir, rozmarin, strugurii ursului, talpa gâștei, valeriană, vâsc. Palpitațiile (numite În popor și "atac, bătaie de inimă, boală de inimă, boală grabnică, socote și chiar deochi") pot fi "calmate" și prin: Ceaiuri din buruiană grabnică și frecții pe tot corpul cu untdelemn. Ceai din fructe de ienupăr, angelică, traista ciobanului, isop. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști În cură internă: Infuzie de talpa gâștei, o linguriță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a trecut pe meserie și disciplinele teoretice, pe care profesiunea se bazează” . vă pentru cei ce vă blestemă și binecuvântați-i pe cei care vă urăsc!”. Aceasta este cea mai puternică apărare Împotriva nenorocirilor, bolilor și a aceea ce numim "deochi". Câteva cuvinte de Înțelepciune: „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori”. (Ps.1,1). „Ferește Ți limba de rău și buzele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să sugă euroi direct de la țâța bugetului, ba încă le mai dă și la felul doi piure de afaceri grase cu statul, îi cocoloșește cu drag și le prinde, cântând molcom un cântecel, moțul cu fundă roșie, ca să nu-i deoache cumva, Doamne ferește, vecina de peste gard, doamna Justiția. Pe de altă parte, s-a observat că și vecina cea presupus vigilentă, doamna Justiția, n-are ea inima ceea atât de împietrită, încât să le dea cu ardei iute pe suzetă, ca să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cazurile de psihoze "de reacție", la copii și fete tinere, se crede în deochi, în această privință în Moldova existând aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri 18. Cu alte cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții în cazul societății în care predomină blonzii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri 18. Cu alte cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții în cazul societății în care predomină blonzii și blonzii în societățile în care predomină bruneții (țăranii din Munții Neamțului sunt, în general, bruneți). Albinoșii, pentru raritatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atenție; afară; agale; aiurea; amuzant; analize; aprobare; atingere; auzi; bănuială; beli ochii; binecuvîntare; blînd; bogat; bucuros; ceai; chiorî; ciment; cita; cîmp; clarifica; compătimi; conexiune; confuz; constelație; a contempla; contemplare; creier; crunt; cuceri; a cugeta; cunoaște; cunoștințe; curat; curios; dar; deasupra; deochea; deosebit; în depărtare; descoperire; în deșert; drum; dureros; energie; a examina; în față; femei frumoase; femeie; fereastră; după fete; fete; film; fix; fixa; flori; fluturi; frumosul; furios; geam; pe geam; spre geam; gol; greu; holba; imaginație; imagini; indiscreție; insistență; interzis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]