525 matches
-
moartă în garaj, sinucisă cu gazul de eșapament. Ulterior, Marlowe află de la Kingsley că și Crystal fusese una dintre clientele doctorului Almore - lucru deloc surprinzător, având în vedere că amantul ei, Lavery, locuia în vecinătate și că frecventau aceeași lume deocheată. Apariția unui echipaj al poliției, condus de locotenentul Degarmo, încurcă și mai mult pistele. Un doctor cunoscut pentru practicile medicale neortodoxe, protejat de un polițist, nu e tocmai o raritate în California. Dar nu e nici modul obișnuit de a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
întotdeauna revelatoare: conversația se va opri sau nu? În nopțile profane și atât de zgomotoase ale Săptămânii Mari, vin de departe, scânteind de lumânări și pietre prețioase și purtate în spate de bărbați, Fecioarele care se leagănă. Râsete și glume deocheate. Dar când acest paso se apropie, supraîncărcat de aur și argint, nu un simulacru de lemn aurit, ci, întrucâtva, Maica Domnului în persoană cufundă mulțimea din Sevilla într-o bulă de tăcere imobilă. Eterna reîntoarcere Idolul ne face să vedem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
focul solar pentru a asigura supraviețuirea zeilor și a oamenilor. "Ritual al iradierii" care străbate cam toate mitologiile colective. Fecioarele andaluze trebuie să iasă în fiecare an din nișa lor, în Săptămâna Mare, ca să recapete viață, regenerate, reîncălzite de glumele deocheate ale unora și de rugăciunile altora. Nu mai este un lucru obișnuit ca oamenii să aștepte farmece și miracole din partea Imaginilor. Dar cum să le negăm facultatea de a suscita în noi nepotrivite întoarceri ale sentimentelor refulate? Salturi înapoi oarecum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al măsurilor polițienești. Până când o pânză sau o sculptură au stârnit scandal? Începând de la ce dată comisarii nu s-au mai prezentat în galeriile de artă din Paris pentru a cere retragerea din vitrină a unui tablou litigios? De ce "fotografiile deocheate" nu mai circulă pe sub mână? Și de ce, în prezent, cutare sau cutare imagine publicitară mobilizează episcopatul francez? O cronologie a practicilor clandestine și a delictelor de imagine ar constitui o bună introducere la istoria artei. Amatorii de pictură vor regreta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
canin; e pusă în scenă o încăierare cu un șchiop, căruia i se mușcă, demențial, o bucată fierbinte din piciorul tăiat. Apar metamorfozări lugubre, precum transformarea unei femei în cal. Amoral din principiu, personajul străbate fără participare afectivă experiențe sexuale deocheate: cu o prostituată, cu o epileptică. Prima are sfârșit tanatic. Arhip face totul cu o impasibilitate analoagă aceleia a lui Meursault, personajul lui Albert Camus, însă disimulată prin exteriorizări melodramatice, suspecte. Pe de altă parte, Minciuna se deosebește de Străinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
și mai neagră încercă să se distingă de reprezentările ce-i ocupau momentan mintea; chipul ei apărea mereu mânjit de funinginea combustiilor incomplete și la joasă temperatură ale cotidianului. Cenușiul e chiar ardența carnală a întunericului celui mai negru; funciar deocheată, privirea nu-l poate repera în vreo nuditate mai pură. Confuzia nu se risipi decât când fu prea târziu pentru a mai putea vorbi de un avertisment. Până în ultimul moment întâlnirea rămase incertă. Cel de-al doilea semnal de alarmă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmează acestor dezvăluiri. Hulit și urgisit, bătrânul se hazardează într-o acțiune de contrabandă și moare împușcat. Dezastrele curg, într-o reacție în lanț. Abandonată de flușturatecul Deliu, Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează, se pustiește, se destramă. B. aruncă peste această lume, cu dramele și caraghioslâcurile ei, o căutătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie, Iași, 1992; Fragmente dintr-un discurs in(?)comod, Iași, 1993; Eros, Doxa & Logos, Iași, 1995; ed. 3, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003; Breviarul nebuniilor curente, postfață Victor Georgescu, Iași, 1996; Temele deocheate ale timpului nostru, Pitești, 2002. Ediții: Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
trece anul fără ca președintele FRG să nu ne atragă atenția că, în ciuda modificării climei la nivel planetar, el rămîne un saurian care se încăpățînează să supraviețuiască. Întîi s-a enervat că fetele, după isprăvirea carierei, își permit să facă poze deocheate. Apoi, că deasupra mugurașilor de sînișori golași atîrnau medaliile cîștigate pentru patrie. În fine, a propus retragerea rentei viagere celor care au lepădat veșmintele și au rămas îmbrăcate doar în medalii. Din fericire, Vieru a rămas să-și urle pudibonderia
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de la nouă case etc. Și creștinismul folosește cifra trei, de la Sfânta Treime, se face cruce de trei ori, se spune „Tatăl nostru” de trei ori ș.a. Se poate vorbi despre un sincretism 1 între creștinism și păgânism, în sensul că persoanei „deocheate” când nu avea cine să o descânte i se spunea „Tatăl nostru” de trei ori. Cei ce descântau în satele menționate nu doreau să fie răsplătiți cu bani. Pentru ca descântecul să aibă leac, trebuia să-i aduci ceva celui care te-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
liră - iată un palmares uimitor, ce nu poate fi pus decât pe seama Virtuții. Chiar așa să fie? Pentru că biografia lui Heracle ni-l arată și comportându-se dezinhibat la ospețe, bând cantități mari de vin și plecând urechea la glume deocheate, ceea ce ar putea să însemne că a plecat și la brațul Fericirii, căreia nu-i va fi spus totuși Depravare! Lecția? Să refuzi închiderea în termenii alternativei, să recuzi obligația unei alegeri care exclude celălalt mod de existență, să vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Vinea, de I. Barbu, în genere de poeții fondului obscur.” În roman, cei trei crai, Pașadia, Pantazi și Pirgu, fac parte din boema Bucureștiului de odinioară. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în case deocheate, ca aceea a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
este partea a doua (Parva logicalia), o sistematizare competentă a sofismelor, care va alcătui, cu câteva modificări și adăugiri, substanța volumului Jocurile manierismului logic (1995). Cartea care a impus-o pe P. pe piața românească a ideilor este Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României” (1999), o analiză detașată și documentată a scrierilor politice în limba română ale lui Emil Cioran, cu accent pe cartea acestuia din 1936. Avansând în cercuri concentrice și combinând demersul exegetic cu patosul arhivistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Evelyn Underhill. SCRIERI: Aduceți verbele, București, 1981; Dimineața tinerelor doamne, București, 1983; Teze neterminate, București, 1991; Loc psihic, Cluj-Napoca, 1991; Poeme nerușinate, București, 1993; Jocurile manierismului logic, București, 1995; Cartea mâniei, București, 1997; Apocalipsa după Marta, Cluj-Napoca, 1999; Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Falanga, Cluj-Napoca, 2001; Ionescu în țara tatălui, Cluj-Napoca, 2001; Filosofia lui Caragiale, București, 2003. Ediții: Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei, Cluj-Napoca, 1993; Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Frapantă este însă descrierea omului Petrarca, cu toate hibele și slăbiciunile omenești, dincolo de orice idealizare, menite parcă să păteze marmura monumentului de semizeu. Este vorba de un realism desacralizant, pe alocuri fiziologic (vânturi, horcăit, sforăit, râgâit, defecație, frecventarea unor femei "deocheate" și chiar a unei prostituate coprofile etc.). Oricum, textul curge fluent, împletind abil universul literar al maestrului cu mediul cultural al epocii. Îi întâlnim pe Boccaccio, Maramauro, sunt prezente și binevenite referirile la poeziile în limba latină ("I Trionfi"), dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
DN 2H Rădăuți 4 km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două cu șuvoaiele de intimități, revărsare de explicații nu mai puțin directe, tipurile fizionomice ieșite pe ceața inimii, Dornești mai persistente bătrînele cu mănăstirea, distracție pe deocheatele cu slăbătura vioaie, telal calic, sacoșe de pantofi, la ochelari lentilele groase, barba s-a mai păstrat neagră, lipsește, să nu stați pe bancheta lui, nu doar mizerie, e și nebun! teoria liniștii călugărești, o duc bine, au aer, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
patron de herghelie, care probabil era în datorii mari de venise la Știrbu cu propriii săi cai și își adusese și un călăreț experimentat, și cea a francezilor, doi turiști nimeriți din Toulouse în Micul Paris, care căutau cele mai deocheate și trăsnite distracții și aventuri. — E clar, cu potcovarii ăștia o să avem noi de furcă, au experiență, zice Fernic. — Și francezii ? — Haidi, mă, Sachi, ăștia au venit să se distreze, habar n-au ce-i așteaptă. Într- adevăr, cei doi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cise, la fel și numărul bețiilor fictive fără sfârșit, care se terminau cu câte o pățanie de neuitat. Unul spusese că l-a văzut o dată în compania unor ghizete, umblând gol pe malul Dâmboviței și urlând ca un nebun cuvinte deocheate, altul că mergea acasă nu cu una sau două, ci chiar și cu câte cinci femei, pe care le supunea la perversiuni nebănu- ite. Și că nu-l interesa dacă vreuna era sau nu căsătorită, ba din contră, că i-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prima sa baladă, com- pusă încă din liceu. S-a cântat, s-a dansat și s-a petrecut așa cum probabil și-ar fi dorit și Fernic, care dacă ar fi fost printre ei cu siguranță ar fi spus niște glume deocheate și poate că ar fi și luat la bătaie pe cineva care ar fi părut prea afectat. — Cu ce ocazii triste ne reîntâlnim, domnișorule Cristian, îl salută respectuos Pribeagu. — Păcat că numai la acestea, Sachi. — Ca muștele care apar imediat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
o ceda celor din jur; am spus „oarecum“? Păi astfel de substanțe sunt cu miile, ba chiar unele adăpostite În propriile noastre celule, cu consecințe fiziologice ce nu pot fi trecute cu vederea. Și, după ce substanța În cauză a fost „deocheată“, n’am decât s’o analizez, vădind acea schimbare de structură. Și ce-mi arată experimentul? Craniul, În care eu văd adăpostul și mediul celui mai evoluat lucru, creierul uman, fiind deci perfect, manifestă un efect mai mult decât evident
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mulțumesc lui Alex Drace-Francis, de la Universitatea din Londra, pentru semnalarea acestei legende, pe care a găsit-o comentată În arhiva lui Moses Gaster. 512. Emil Cioran, Schimbarea la față a României, Editura Vremea, București, 1936. 513. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999. 514. F. Aderca, Personalitatea, Editura Socec, București, 1922. 515. Eugenio Garin (coordonator), Omul Renașterii, traducere de Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, Iași, 2000 (prima ediție, L’uomo del Rinascimento, Laterza & Figli
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]