15,239 matches
-
soarta bugetului de stat, după ce evaziunea fiscală va deveni legală. - N-o să fie nicio problemă, stimate coleg! Odată devenită legală, o vom putea impozita, aducând astfel bani suplimentari la bugetul statului. Mai mult, având în vedere estimările, care semnaleză profitabilități deosebite în acest domeniu, voi propune chiar Guvernului să acorde unele stimulente importante pentru încurajarea acesteia. Ultima întrebare a venit de la un senator timid și pipernicit, pe care prea puțini îl cunoșteau. Stătea, de regulă izolat, într-o margine de sală
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
hramurilor; vizite pastorale, liturghii arhierești, slujbe de sfințire; hirotoniri de preoți, acordarea unor distincții preoțești; pelerinaje și excursii documentare; activitatea culturală (renașterea și păstrarea tradițiilor populare, colaborarea cu școala și căminele culturale, tipărirea unor micromonografii); activitatea socială și filantropică; evenimente deosebite din viața comunității parohiale; vizite ale unor personalități; stadiul recuperării suprafețelor de teren agricol, păduri și imobile confiscate de regimul comunist... Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota neamului românesc sunt prezentate principalele repere ale vieții monahale din Eparhia Covasnei și Harghitei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul, de ce se învechește, de-aia capătă noi străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură. Va intra într-
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CURCUBEU Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 872 din 21 mai 2013 Toate Articolele Autorului În roșu de m-aș îmbrăca, Cine, privindu-mă, să mă deosebească ar mai putea De un căpșune ori de o lalea? Oranj aș purta numai iarna - Pe-omătul adiind a flori de migdal, în ton cu o portocală de-aș fi, Soarele de mine s-ar îndrăgosti. În galben știu că
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Curcubeu_corina_diamanta_lupu_1369132493.html [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
a țâșnit precum o arteziană lăuntrică, inundând cămările inimii și ale creierului într-o clipă. Gheara vulturului cenușiu era adânc înfiptă în carnea și sângele lui, tatuându-l, mai adânc decât numărul care era imprimat în piele, cu care erau deosebiți evreii ce încetaseră demult să mai fie oameni, fiind reduși la un simplu număr. Și din acest punct de vedere, Maor Gruber este de două ori victimă: victima lui Philbert Schirach atunci, în vremea războiului în Polonia, și peste ani
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
diferențieze materia consumabilă - hrană, îmbrăcăminte, locuință de materia neconsumabilă, unelte, gesturi, sunete, figuri”. Deci, Homo Significans - creator și beneficiar de semne trăiește mereu în două lumi paralele și interdependente: în lumea obiectelor și în lumea semnelor. Prin acestea, el se deosebește de restul viețuitoarelor planetei noastre, care nu cunosc această dublă apartenență și filiație. Iată așadar, montura cvadralității: Om-Cuvânt-Simbol-Mit. Din antichitatea greco-romană, cu completările și precizările ulterioare, datează clasificarea tuturor semnelor, în semne naturale și semne convenționale. În acest ambiental încifrat
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Gavril Moisa Alergând după fluturi Cronică de AL.FLORIN ȚENE Poet al mesajului, Gavril Moisa în noul său volum de poeme apărut în condiții grafice deosebite la Editura PRIMUS,Oradea,2008,coperta semnată de pictorul Mircea Bonda și desenele aparținând autorului,are o destul de largă disponibilitate afectivă(Petre Poană,Prefață), dar și un exponent al emisiei lirice clujene.Volumul structurat în două cicluri: Alergând după fluturi
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Adevăratele fapte de bine ale omului nu sunt acelea numărate ci acelea cântărite! Dintotdeauna, neamul românesc este deosebit odată pentru râvna de a fructifica darurile naturii și a doua oară pentru a le cinsti cum se cuvine! După o îndepărtată în timp tradiție s-a păstrat până azi la români ritualul încoronării toamnei ca mamă a roadelor, binefăcătoare
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
continuu să rescrie, cu argumentul decisiv al impresionantei sale personalități, textul fiecărei partituri dramaturgice studiate, așezând în cofraje puternic individualizate și bine înfipte în structura memoriei colective ceea ce autorul piesei a intenționat să comunice publicului prin intermediul textului respectiv. Fără a deosebi vreun paradox anume în anatomia scenică a artei sale interpretative, artista a reușit continuu să topească în torentul haric al spiritului său mulțimea tuturor destinelor literare cu care s-a intersectat în vreme, ajutându-le să iasă cu ușurință la
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
se află piesă originală Run Boy Run și trei variante remixate ale acesteia, la care a lucrat alături de Guillaume Brière și Benjamin Lebeau de la The Shoes, trupa alături de care va concerta pe scena Control Day Ouț 2. Întrebat ce o deosebește de hit-ul anterior, Iron, Woodkid a declarat, într-un interviu recent, ca Run Boy Run este „extravaganța și strălucitoare, o compoziție complexă care evoluează de la ritmuri agresive și dark la un refren mellow pop”. Sursele sale de inspirație sunt
Woodkidi la Control Day Out 2 Bucureşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/2628/woodkidi-la-control-day-out-2-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99416_a_100708]
-
din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă mulți bani, se agita, se consuma și-l impulsiona mereu pentru a câștiga cât mai mult. Probabil că așa a ajuns să stea o perioadă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
înseamnă ceva foarte relativ. Aspectul acesta depinde de atât de multe variabile, încât nu m-aș aventură să apreciez când are cel mai valabil impact poezia mea. Îmi place, e adevărat, să-mi recit poeziile proprii, conferindu-le o rezonanță deosebită prin tonalitatea vocii sau accentuarea anumitor lucruri, dar nu pot spune ca se schimba ceva în structura de profunzime a poemelor, astfel. Meditația în tăcere precede scrierea, nu o înlocuiește. Cât despre procesul de receptare a gândurilor, trăirilor expuse sau
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
o să o numesc "aur". Nu e unică, doar rară, unicorn...sau minotaur. Ar fi doar a mea, deși e antică și toți puteau s-o vadă. Îmi place să cred că sunt singurul căruia i se arată. De obicei nu deosebesc nicio floare, Dar știu că o găsesc și acolo, deci aș săruta petale. E mica mea jucărie ce cântă fără să o ating, Știu doar că există și e îndeajuns să mă aprind. În noapte până și pietrele mi-ar
INVERS de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_razvan_barbu_1404163015.html [Corola-blog/BlogPost/347423_a_348752]
-
au devenit importante. Orgoliul, mândria, onoarea, bogăție și confort au devenit principalele elemente de hrănire ale omului „civilizat” Pentru satisfacerea lor apar războaie și excese de consum care dezechilibrează natura. Într-un stup de albine sau un mușuroi de furnici deosebești o mulțime de activități distincte pe care membrii societății respective o desfășară Există o părere generală că în oricare comunitate trebuie să existe un conducător. La albine, cel puțin, regina care grupează tot roiul în jurul ei are de fapt rolul
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
organizată și realizată de Ion N. Oprea, apărută la Editura PIM IAȘI în 2014, alături de nume mari ale literaturii române contemporane și aflată în bibliotecile și librăriile ieșene. Au fost momente generatoare de o reală surpriză și o încărcătură emoțională deosebită pentru autoare, urmat de un altul în care doamna prof. Tănasă Anica, un om deosebit de sensibil, care nu reprezintă doar profesorul celei în cauză, dar este și consăteancă cu aceasta, avându-și originile în același sat, IVĂNEȘTI, recită, cu glasul
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
Franceză, Geană Mariana. O voce plăcută, care conferă muzicalitate versului prin dulceața „limbii” lui Baudelaire, în versurile alese din poezia „O poveste”, dar și din „Bucuriile vieții”. Cu riscul repetiției, dar așa se întâmplă când Dumnezeu te binecuvântează cu oameni deosebiți în preajma ta, oameni minunați care doresc să-ți fie aproape pentru a te onora cu prezența lor în astfel de momente și a-ți binecuvânta cu o vorbă sau o expresie bună activitatea, într-o etapă importantă din viața ta
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
unui astfel de protocol a ajuns aici și Luciana Stănilă. Făcând o trecere în revistă a perioadei petrecute în Algeria, Luciana Stănilă mi-a povestit câteva lucruri interesante: Algeria este o țară frumoasă, are o coastă asemănătoare Coastei de Azur, deosebindu-se însă prin faptul că nu este amenajată la fel de frumos. Au munții Atlas, care o traversează în nord, iar în partea de sud, deșertul algerian, o poartă deschisă spre Sahara. Orașele cele mai importante sunt Alger, Oran și Constantine, dar
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
sub formă declarativă. Ca toți avarii, el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume care îi dorește averea, dar în zgârcenia lui, Aglae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebește de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu același nume a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea, prin următoarele: consultă un medic, cheamă un preot să-i sfințească locuința, angajează o menajeră care să-l îngrijească, dar nu are curajul să se despartă de
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
meu. Mi-l răscolește și încerc să-mi explic ceea ce se întâmplă acum cu mine... Intrebări de toate culorile mă încercuiesc și nu mă lasă până nu le dau răspuns... -” De ce iubești, așa de mult, aceste clipe?” Cu ce se deosebesc ele, față de altele... din viața ta?” ”Te-ai gândit vreodată, că tu ești singurul vinovat, dacă vezi celelalte clipe cu alți ochi?” Intrebări peste întrebări... Gândul, bată-l vina! Nu are astâmpăr; exact acum, când iubesc această liniște, nu-mi
DA! DE MÂINE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1434625313.html [Corola-blog/BlogPost/352914_a_354243]
-
Avivului, descoperind lucruri fascinante, cum ar fi cele legate de memoria lui Max Brod, prietenul și moștenitorul manuscriselor lui Franz Kafka. Scriitorul evocă „o vară toridă”, în care rătăcește pe o „străduță liniștită (nu departe de Primăria Tel Aviv), total deosebită de larma străzilor din apropiere”. Pe această stradă, numită Spinoza, autorul va rememora figura lui Max Brod, „scriitor evreu-ceh de limbă germană, cu renume și cărți publicate și bine apreciate la acea oră, nevoit să se apere de teroarea nazistă
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
dar pe cu totul alte trimiteri și frământări ideatice. Autorul chiar pune în gura Hingherului șef următoarea frază care pare să lămurească planul ideatic în care se petrece întreaga desfășurare a evenimentelor: „În ultimul timp e tot mai greu să deosebim câinii de oamenii care duc o viață de câine”. Piesa „Dansând pe cioburi” (gândită de autorul ei ca teatru radiofonic), ar avea de partea sa magia „reprezentației” de după cortina care nu se va trage niciodată dinaintea spectatorilor, întrucât auzită și
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
mobilier bisericesc, cum vă pregătiți sufletește pentru a începe o lucrare? Constantin Tudorei:Îmi fac rugăciunea și mă rog lui Dumnezeu să-mi dea inspirație și să rânduiască în așa fel încât lucrarea ce urmează a fi începută să fie deosebită. Mara Circiu: V-ați născut în Moldova, o zonă foarte bogată în spiritualitate religioasă, cu foarte multe mănăstiri și biserici; cum v-a influențat zona din care proveniți în cariera dvs? Constantin Tudorei:Să știți că și acest lucru m-
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_lemnului_mara_circiu_1350272891.html [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
distinsului domn Tiberiu Cunia. Pe lângă misiunea științifică, pentru care profesorul Cunia plecase în Birmania și de care se achitase cu profesionalism, această experiență i-a creat posibilitatea de a cunoaște încă o țară, încă un popor, încă o cultură, mult deosebite de cele întâlnite până atunci. Pe parcursul carierei universitare și, implicit, a celei de cercetare științifică, Tiberiu Cunia face o serie de turnee profesionale, participă la multiple schimburi de experiență, simpozioane și congrese, fiind una dintre cele mai cunoscute personalități din
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lui Dumnezeu. Ilie Ecdicul. - Dumnezeu nu ne dăruiește harul Său nu pentru mulțimea ostenelilor noastre, ci pentru smerenia care vine din multă osteneală. Sfântul Isaac Sirul - Oțetul se aseamănă vinului la vedere și rapița e asemenea muștarului. Dar gustarea le deosebește pe cele două. Sfântul Macarie - Scara succesului nu este niciodată aglomerată pe treapta cea mai de sus. Napoleon Hill - Îngerii convertesc abisul dintre Dumnezeu și om într-un spațiu al comunicării. Ei dau consistență și viață acestui spațiu, transmițând omului
CITATE MEMORABILE (61) de ION UNTARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_61_ion_untaru_1387349524.html [Corola-blog/BlogPost/347603_a_348932]
-
ce m-a trimis cu gândul la celulele noastre că, de fapt, ele asta fac chiar dinainte de a veni noi pe lume, muncesc pentru devenirea noastră ca oameni. Îmi plăcea să privesc acest om pe care nu numai munca îl deosebea de mulți semeni, ci și calitățile sale personale. Lucrările în casa noastră luând amploare, a venit să lucreze și fratele lui, Florin. Par turnați după același tipar. Le priveam dăruirea în munca învăluită în noblețe și în aura sfințeniei. Din
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1399361558.html [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]