7,752 matches
-
Ai să înoți în apele cu pești Și-o să-nțelegi că-n ochii lor sunt eu. Privirea mea în valuri s-o iubești. Oceanul meu ia forma gândurilor tale Și visele se spulberă la mal Când ochii noștri ard în depărtare, Dar se iubesc nebuni în fiecare val. Trenul Port în mine un tren care mă străbate uneori. Singurul călător ești tu. Stai la fereastră și din când în când îmi faci cu mâna cum ai face copiilor uimiți din gările
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Venind din vremi apuse,ce nu mai am,ca să i-mi ceară. Și simt cum mă atacă și că mă doare, Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amăgitoare. Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-alinta, Venind din depărtări,ce nu credeam că mai există. Dar a ajuns,si aroma lui mă întărește, Redandu-mi zorii vieții și roua ce zâmbește, Și un început de drum,ce așteaptă să-l străbat Plin de speranțe,prin colbul așteptării,ce fin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Venind din vremi apuse,ce nu mai am,ca să i-mi ceara.Si simt cum mă atacă și că mă doare,Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amagitoare.Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-alinta,Venind din depărtări,ce nu credeam că mai exista.Dar a ajuns,si aroma lui mă întărește,Redandu-mi zorii vieții și roua ce zâmbește,Si un început de drum,ce așteaptă să-l strabatPlin de speranțe,prin colbul așteptării,ce fin s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
ore chiuleam, Pe sub plopi și castani,fără să știm,hoinăream. Mă așez pe o bancă în parc,lăcrimând uitându-mă în apropiere, Trece ceva,ca o părere,purtandu-si bereta în vânt. Și iarăși gândul mi-o ia razna în depărtări M-i se perinda prin fața,în mii de culori Din cătănie și vară și iarna. Trec tinerii grăbiți pe alee,doi câte doi ... Citește mai mult AMINTIRIMerg încet,pășesc usor.Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Plutesc prin vorbe interzise Spre un liman de salvgardare Imagini tandre, ireale S-au înșirat în cursul vieții Să-nfrunte vremi atemporale De strajă porților cetătii Pe crângurile milenare În nefirescul poeziei Vibrează suflete hoinare S-alunge regele stihiei! Din depărtări luminescente Răsună glasuri cristaline Și prin efluvii congruente Devin armate de ondine Suave flori, pierdute vise Plecate-n lumea de tăceri Ați revenit, deși proscrise, Când v-am chemat de nicăieri ... Citește mai mult Suave floriSuave flori, nescrise visePe apele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
mai mult Suave floriSuave flori, nescrise visePe apele imaginare Plutesc prin vorbe interziseSpre un liman de salvgardare Imagini tandre, irealeS-au înșirat în cursul viețiiSă-nfrunte vremi atemporaleDe strajă porților cetătiiPe crângurile milenareîn nefirescul poezieiVibrează suflete hoinareS-alunge regele stihiei!Din depărtări luminescente Răsună glasuri cristalineși prin efluvii congruenteDevin armate de ondineSuave flori, pierdute visePlecate-n lumea de tăceriAți revenit, deși proscrise, Când v-am chemat de nicăieri... XIX. ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1949 din 02
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în palmă ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață,roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramăîn suflete crispate ne îngheață.Prin bruma deasă clipa se grăbeșteîn toamnă să ne-mbrace pe-amândoi,privește-apoi tăcută și albeștecând depărtări se surpă între noi.... XXXII. MAI CÂNTĂ-MI ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1339 din 31 august 2014. Și mână-mi iar turma de vise spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
hrană. E fiica lui Dumnezeu, din care s-a născut, gingașă, puternică, vie, încrezătoare, ea nu va muri niciodată, veșnic, în lumină, va trăi! VA VENI O ZI... Va veni o zi când toate cuvintele se vor întoarce uimite din depărtările trecutului, chiar dacă nu și-au găsit destinatarul. Va veni o zi când toate cuvintele, tăcute, dezgolite, desprinse și înălțate, se vor întoarce risipite în paginile albe ale clipelor noastre, printre amintirile vii, cu primul și ultimul cuvânt, șirag de mătănii
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
fost scrisul, dar și mărturisirea acestuia în oricare dintre publicațiile contemporane sieși, fie și în obscure tipărituri (chiar șapirografiate). Eu văd în asemenea risipire a vocației de scriitor un dor nespus pentru limba română, care se putea audia în orice depărtare de pe globul pământesc, dacă nu era posibil în țara lui de origine (vezi jurnalul lui Virgil Ierunca). Are dreptate Gheorghe Glodeanu când afirmă că în dorința expresă de autenticitate a scriitorului, jurnalul a însoțit „practic, întreaga existență a lui Mircea
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Înflorit cu-atâta amânare Ca să le-aștept mai mult magia. I-am tot visat și Îi visez și-acum Cum se Întorc mereu și-mi ies În cale În curtea mamei: ca-n copilăria Care s-a dus venind din depărtare. Au răsărit ca niște mici petale Prin zgribulitul nostru anotimp. Ei plămădiți au fost de mama lui Appolo, Reîntrupați Peoni cu nimb de-Olimp. De dor mă vindecă precum de-o boală, Cum doar Asklepios știa a vindeca. Dar cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sufletul uitat deschis. Când ceasul din turn Își face rondul de noapte În sufletul meu. Eu locuiesc Într-un ceasornic - mi-am spus -, strigătele oaselor aleargă toată noaptea prin mine. Uneori deslușesc printre ele glasurile mamei care mă cheamă din depărtarea grădinii, din albastru. Ale mamei, care Îmi leagă rănile cu mângâierile ei, care mă ceartă cu lacrima. Cineva a pus cu siguranță ochii pe mine. Roțile din cer ale ceasului mă urmăresc cu scrâșnetul lor de fier, cu strigătul oaselor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aveam de spus, pe teme de literatură sau de viață. Ne certam cu pasiune. Cearta asta avea o curățenie de flacără. Acum nu ne mai certăm, nu ne mai spunem ce gândim cu adevărat, conjuncturile ne-au înmuiat (pe unii!), depărtarea și lipsa comunicării au erodat strălucirea aia nemaipomenită pe care o cream împreună S-a cam spart gașca și s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă, cea a prieteniei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
a surprins momentul de paroxism al iubirii împărtășite, încă pure și frumoase. Și licornul legănat în poala doamnei și doamna care-l reține cu ambele mîini par a-i cere clipei să rămînă. E posibil ca privirea ei pierdută în depărtare să indice faptul că iubirea a făcut-o să întrevadă orizonturi noi, să cunoască mult mai mult, să se cunoască mai adînc. E posibil ca licornul, îmbătat de farmecul primei îmbrățișări să vrea doar să-și potolească setea în apa
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
în muzică cu o încărcătură poetică și cu o precizie uimitoare: apariția, insinuarea în real a unei noi ființe (Apparitions), amenințătoarea apăsare a presiunii - imaginați-vă că faceți scufundări, ce senzație aveți la schimbarea de presiune? (Athmospheres)-, aburul și indistincția depărtării spațiale și temporale surprinsă fără nostalgiile și regretele ei (Lontano), panica pe care ne-o stârnesc spațiile inumane (Lux aeterna) sau inevitabilul inacceptabil al morții (Requiem). Cum se realizează acestea? Prin mase mari de sunete, prin volume asemenea unor "zgârie-nori
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e recomandabilă depărtarea de ceea ce îi poate da viață, deoarece maica faptei e atingerea, precum a acesteia, vederea, și a acesteia auzul și mirosirea<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 234. footnote>. Sfatul în această privință este să fugim, începând chiar de la privire
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul comis, i se mai dă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Astfel că nu se poate vorbi nici pe departe de o „metafizică a insatisfacției”<footnote Faptul că tragismul depărtării de Dumnezeu este o atitudine specifică teologiei occidentale o mărturisește Vladimir Lossky, adăugând că „atitudinea eroică a marilor sfinți ai creștinismului occidental, pradă mâhnirii unei separații tragice de Dumnezeu...nu este cunoscută în spiritualitatea Bisericii Răsăritene” („Teologia mistică a Bisericii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înregistrat un lanț de patru erupții violente ale vulcanului Krakatau, soldate cu 40 000 de victime și cu scufundarea a două treimi din teritoriul insulei. Zgomotul a fost atât de mare, încât s-a auzit până la 8 000 de km depărtare, în Australia, iar înălțimea coloanei de cenușă, gaze și foc a ajuns la 25 de km. Undele de șoc, ce au făcut de trei ori înconjurul globului, au fost percepute de aparate pe toată suprafața Pământului. Cea mai puternică erupție
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]