1,416 matches
-
interesele imediate, ca și pe cele pe termen lung, puternic afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de puțin o societate de proprietari - rezultatul imediat obținut prin privatizarea „socială” a avuției naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste dezvoltate dețin ceva proprietate, caracteristica socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul zilnic nu prin valorificarea proprietăților pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu prisosință că privatizarea în agricultură nu a condus la capitalism în agricultură pe scară largă. Iar scenariul potrivit căruia acesta se va extinde este mai degrabă producător de coșmaruri decât de optimism. Căci extinderea capitalismului în agricultură va însemna deposedarea pe scară largă a exploatațiilor individuale mici și medii de suprafața agricolă pe care o utilizează și eliberarea a câteva milioane de oameni din populația activă atât de ocupațiile lor agricole, cât și de sursele de subzistență pe care le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mingii; 2. păstrarea mingii; 3. transmiterea mingii; 4. alergările; 5. săriturile; 6. schimbările de direcție; 7. căderile, etc. 2. Procedeele tehnice reprezintă modalitățile concrete de realizare a elementelor tehnice, de exemplu: preluarea mingii rostogolite cu partea interioară a labei piciorului; deposedarea adversarului de minge prin atac din față; lovirea mingii cu interiorul labei piciorului; lovirea mingii cu capul din plonjon, etc. Nu putem trece mai departe fără să spunem că tot arsenalul de deprinderi motrice specifice ca formă și conținut sub
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
amortizare; a.6. Preluarea mingii cu pieptul prin amortizare; a.7. Preluarea mingii cu capul prin amortizare; a.8. Preluarea mingii cu talpa din ricoșare; a.9. Preluarea mingii cu abdomenul din ricoșare; a.10.Preluarea mingii cu abdomenul. b. Deposedarea adversarului de minge b.1.Prin atac din față; b.2.Prin atac din spate și din alunecare; b.3.Prin atac din lateral și din alunecare. c. Protejarea mingii c.1. De pe loc; c.2. Din mișcare (în timpul conducerii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
interiorul labei piciorului și cu șiretul plin, de pe loc; șutul la poartă; conducerea mingii cu piciorul îndemânatic; lovirea mingii cu capul, de pe loc; preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; aruncarea mingii de la margine, de pe loc. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge, din față. Acțiuni de joc fără minge: alergări variate; schimbări de direcție; sărituri; opriri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate. 3. Handbal Procedee
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
șiretul plin; lovirea mingii cu șiretul exterior și interior; conducerea mingii, alternativ cu piciorul drept și stâng; lovirea mingii cu capul din deplasare; preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge, din față. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului fără minge; marcajul adversarului cu minge. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pasa
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
loc și din deplasare; transmiterea mingii, de pe loc și din deplasare: cu interiorul labei piciorului; cu exteriorul labei piciorului; 228 cu șiretul plin; cu șiretul interior; cu șiretul exterior; transmiterea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare: conducerea mingii; deposedarea adversarului de minge prin atac din față; aruncarea mingii de la margine, de pe loc. 5. Acțiuni tactice: demarcajul; marcajul; depășirea. 6. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate (joc de minifotbal). Jocuri de mișcare (dinamice) Datorită faptului că jocurile de mișcare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
demarcajului și depășirii adversarului 1. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire a adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia. 2. Acțiune de joc împotriva atacanților, cu apărători în inferioritate numerică. Trei apărători, plasați inițial în mijlocul terenului în trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru sau cinci atacanți. 3. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
atacanți și vor juca împotriva celor doi apărători. Este evidentă superioritatea numerică a atacului asupra apărării, lucru care duce la numeroase posibilități de transmitere a mingii prin „culoarele” apărute. În același timp, cei doi apărători își vor consolida marcajul și deposedarea pe când ceilalți patru elevi (atacanții) vor consolida în principal depășirea, demarcajul și pasarea mingii. 5. Joc 4 x 4 cu menținerea posesiei mingii Se joacă într-un pătrat amenajat cu latura de 10 metri. Prima echipă încearcă să păstreze cât
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din deplasare; șutul la poartă din deplasare; lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare (fenta); protejarea mingii. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge din față și din lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; “un doi”-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor de joc, henț, fault, repunerea din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din deplasare către partener și spre poartă; lovirea mingii cu capul din deplasare și din săritură; preluarea mingii cu piciorul și pe piept; mișcări înșelătoare (fente); oprirea mingii (stopul); conducerea mingii în relație cu adversarul. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
șiretul exterior și cu șiretul interior. 2. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire, respectiv de marcare și deposedare. 3. Pe linia suprafeței de pedeapsă, din dreptul fiecărei bare, se găsesc mingile, iar în dreptul barelor se află jucătorii. La semnal jucătorii aleargă spre mingi, le ocolesc, după care trag la poartă, căutând fiecare în parte să execute primul. Acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cealaltă. 12.Menținerea posesiei mingii 5 la 5 cu marcaj om la om. Se dau sarcini de joc pentru elevii atacanți: pasă precedată de dribling, cu două atingeri de minge și apoi dintr-o singură atingere și pentru elevii apărători: deposedarea adversarului direct prin intercepție sau prin alunecare. 13.Exercițiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacanți acționează împotriva a patru elevi apărători, care marchează în zonă. Elevii atacanți combină între ei numai prin pase directe, se demarcă permanent
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
echipei în apărare, dacă interceptează mingea, sunt obligați s-o ducă la centrul terenului, de unde vor începe din nou jocul, devenind atacanți. Câștigă echipa care înscrie mai multe goluri. 15.Joc de verificare 7 la 7. Se va urmări: precizia deposedării adversarului de minge; perfecționarea combinațiilor între jucători; eficiența șutului la poartă; omogenizarea relațiilor dintre compartimente; marcajul atent în apărare pe zone și la om; viteza de deplasare jucătorilor cu minge și fără minge. Jocul bilateral de minifotbal, cu aplicarea regulilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
darul reprezintă, din punct de vedere psihologic, mai mult decât o frustrare, este un act castrator, prin care deposedând persoana respectivă Îi iei ceva pe care Îl resimte din punct de vedere moral, ca Încorporat ei. Este un gest de deposedare și orice deposedare este, ca act castrator, gestul care „rupe ceva” din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
punct de vedere psihologic, mai mult decât o frustrare, este un act castrator, prin care deposedând persoana respectivă Îi iei ceva pe care Îl resimte din punct de vedere moral, ca Încorporat ei. Este un gest de deposedare și orice deposedare este, ca act castrator, gestul care „rupe ceva” din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra unei persoane, are semnificația compensării unei frustrări. Forma cea mai sublimată este regăsită, În planul sociocolectiv, În actul de confiscare a bunurilor persoanelor bogate pentru a fi distribuite celor sărace. Bogăția este considerată ca o frustrare a maselor, iar deposedarea celor bogați - un act de reparație morală, de dreptate socială, așa cum este el considerat În unele doctrine moral-religioase și sociale. Cel care fură are un Eu slab și dependent. El nu se poate conduce singur, nu poate iubi și nici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu, cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fusese prevăzut, inițial, În 1856; - despăgubire de război proporțională cu efectivul militar angajat În conflict și pagubele suferite de pe urma acestuia; - recunoașterea definitivă a independenței și garantarea neutralității. Ion C. Brătianu avea să adauge la cele spuse de colegul său că deposedarea de o porțiune din teritoriul românesc „nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ea ar dărâma În sânul ei orice Încredere În tăria tractatelor și În sfânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută, cât și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul acestor multiple schimbări ale omului, va fi reprezentat prin ceea ce Van den Berg a numit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comunistă. Adrian Neculau revine cu investigarea contextului, plecând de la ipoteza că gândirea stereotipă și practicile ritualice pot controla reprezentările și acțiunile individului (studiul cozii, ca reverberație a penuriei, fiind referențialul investigativ principal). Tatiana Slama-Cazacu tematizează instituția colocatarilor, invenție comunistă - a deposedării și desființării intimității - pe care aproape că o uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și probant ce-l caracterizează, aduce la lumină un studiu de caz, dosarul de cadre al tatălui său și dialectica structurării autobiografiei În contextul registrului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimelor prevăzute la art. 21, alin. (1), lit. a): 1. cheltuielile de spitalizare și alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă; 2. prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârșirea infracțiunii; 3. câștigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârșirii infracțiunii. b) în cazul victimelor prevăzute la art. 21, alin. (1), lit. b): 1. cheltuielile de înmormântare; 2. întreținerea de care victima este lipsită din cauza săvârșirii infracțiunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
primilor ani de după 1989, „nomenklatura comunistă” a ocupat pe scena publică un rol atât de important, Încât s-a putut crede că ea a constituit actorul social principal al schimbărilor postrevoluționare. Această percepție corespundea În același timp unui limbaj de deposedare, provenit de la diferiții actori ai mutației, care nu Înțelegeau cum e posibil ca apariția democrației să se soldeze printr-o regresiune a condițiilor de viață și a așteptărilor politice, dar și discursului potrivit căruia această revoluție nu constituia de fapt
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
înainte de a fi ucis. Acest tip de vis poate indica un risc vital, evident în plan simbolic. Situația este atât de intolerabilă, dureroasă, deranjantă, încât amenință integritatea persoanei. Nu mai este vorba de încălcarea voinței sale (viol) sau de o deposedare (furt), ci de nimicirea propriei ființe. Visul exprimă urgența: persoana trebuie să reacționeze, să se protejeze, să se apere sau să rezolve problema. Prin urmare trebuie luate în considerare și celelalte elemente constitutive pentru a înțelege toate semnificațiile. Informații complementare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]