853 matches
-
gândurile cu voce tare. Dar te iubesc... sau te ador... sau te venerez... — Poftim... nu-ți trebuie decât cinci secunde ca să epuizezi catalogul emoțiilor. El a zâmbit, involuntar. Nu mă transforma Într-un ins atât de nesemnificativ, Clara! Uneori mă deprimi cu adevărat. — Nu ești nesemnificativ. Numai asta nu se poate spune despre tine, a zis ea pătimaș, luându-l de braț și făcând ochii mari, iar Amory le-a putut distinge bunătatea În lumina amurgului. Unui bărbat nesemnificativ i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lăsa convins să renunțe, cel puțin de dragul polemicii. — Ai fost vreodată În starea mea de acum? a Întrebat el confidențial, fortaccio. — Sigur! — Des? — E starea mea cronică. Ceea ce a provocat alte discuții. Cineva a spus că uneori era atât de deprimat, Încât se gândea serios la sinucidere. Altcineva era de acord că nu există nimic pentru care să merite să trăiești. Căpitanul Bătătură, care se lipise cumva iarăși de grup, a spus că, după părerea sa, oamenii sunt irezistibil atrași de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
primind În schimb un cec de șaizeci de dolari și o invitație să mai trimită și altele, scrise În același ton. Asta i-a gâdilat orgoliul, fără să-l Îndemne la vreun efort suplimentar. Citea enorm. A fost contrariat și deprimat de Portretul artistului În tinerețe, interesat peste măsură de Joan și Peter și Focul nestins și destul de surprins de descoperirea - prin intermediul unui critic pe nume Mencken - a câtorva romane americane excelente: Vandover și bruta, Damnațiunea lui Theron Ware și Jennie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dormit În pavilion, sus, În parcul Asbury... - Doamne, Alec! E greu de crezut că Jesse și Dick și Kerry sunt morți - toți trei! Pe Alec l-a trecut un fior. - Să nu vorbim despre asta. Zilele mohorâte de toamnă mă deprimă Îndeajuns. Se părea că și Jill era de aceeași părere. - Doug ăsta-i cam posomorât, oricum, a comentat ea. Spune-i să tragă o dușcă mai lungă. E alcool bun și-i greu de găsit În zilele astea. - De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
deget de alabastru. Erou din dragoste pentru umanitate. Și dacă ar renunța la planul său, dacă l-ar lăsa să-și vadă de viața lui amărâtă, n-ar purta ea vina pentru pierzania lui? Maica Tereza ce-ar fi făcut? Deprimată de această dilemă, Contesa se întinse în pat. Maică Tereza, luminează-mă cu un vis bun! * Globul de staniol căzuse, doborât de zborul halterelor. Semn rău, își spuse Mișu, și cu toată nebunia asta cu mortu din America și halterele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de plăceri și delicii. Am simțit dintr-odată dorința impetuoasă de a mă prosterna la picioarele acestei femei. Era o dorință pe care o resimțeam atât de viu, oricât aș fi vrut eu să Îi neg realitatea, și asta mă deprima atât de tare Încât Îmi venea să plâng ca un copil Încuiat afară, În frig și Întuneric. Dorința asta mă trăgea undeva În jos. Simțeam că mă va arunca undeva departe de mine, de unde nu mă vor putea salva nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prins un mic pendul deasupra părții de jos a încheieturii. L-a privit o vreme cum se învârtește și se răsucește înapoi, înainte de a decreta că încărcătura de electricitate de care dădeam dovadă indica faptul că mă simțeam neobișnuit de deprimat și că mă neliniștea ceva. Era un mic spectacol impresionant, dar fără îndoială lipsit de riscuri, dat fiind că majoritatea oamenilor care se internau în clinică erau probabil deprimați sau neliniștiți în legătură cu ceva, fie chiar și numai în legătură cu nota de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor, geloaselor rase de jos: în acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a căror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvântul complect." DISCOVERY (Parafrază la vol. Eulalii de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Impact > Scrieri > MĂRIMEA CONTEAZĂ Autor: Borchin Ovidiu Publicat în: Ediția nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nepotul către bunic: -Bunicule uite, vreau să sar peste șanțul ăsta ! Bunicul gandi " dacă îi spun că nu poate îl deprim și îi înfranez spiritul de aventură, în viață va deveni temător pesimist și limitat" pe de altă parte "dacă îi spun că poate și nu reușește, îmi va reproșa mereu - de ce nu mi-ai spus și iar va deveni pesimist
MĂRIMEA CONTEAZĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363836_a_365165]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PLOUĂ STORS Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi vremea mă deprimă, Plouă, cerul dă pe-afară... Tristă și rebelă climă! Plouă-a toamnă-n plină vară, Astăzi vremea mă inhibă, Norii-și leapădă scursura, Plouă nesfârșit, se-mbibă Ca buretele natura. Astăzi vremea mă ucide, Lumea s-a topit și curge
PLOUĂ STORS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363873_a_365202]
-
toate cuvintele treceau pe lângă ea fără a se opri. Ba chiar privind-o cu insistență, citi în privirea ei multă durere. Ba chiar o totală indiferență. Au trecut câteva minute și frumoasa doamnă considerând că plictiseală sau tăcerea o vor deprima și mai mult decât era vizibil, a început să răspundă la câteva considerații generale în care încercase Ionel să o atragă, fie chiar numai de dragul conversației spre a trece timpul. Astfel, încet, încet au început să discute încercând să aducă
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
recunoscut căsătoria, le-a determinat și pe rudele ei să ia o poziție defensivă. Ca urmare, rudele nu o considerau căsătorită pe Nicole, din moment ce nu respectase dogmele catolice, tradițiile și regulile scrise și nescrise în comunitatea franceză. Așa că Nicole era deprimată și plângea toată ziua, iar nea Mitică ajunsese în culmea disperării, pentru că nu mai știa ce să facă să o împace și cum să îi intre în voie. Pe atunci Papa era asaltat cu cereri de dispensă papală pentru căsătorii
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNCERCARE Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNCERCARE versuri, Bertoni D Albert Mă uit chiorâs la coala de hârtie Dar vremea asta tare mă deprimă Să-ncerc oare a scrie-o poezie? Aș īncerca, de i-aș găsi vreo rimă Sunt mulți poeți în lume, și se știe Că scrierile lor sunt diferite Eu n-am s-ajung maestru,-n poezie Doar scriitor de versuri
ÎNCERCARE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367569_a_368898]
-
și eu în 'lumea bună' Fără de bani...nu cred că reușesc Aceasta este numai o idee Din vastul poeziei Univers O amplă și întreagă epopee Plecată-ntotdeauna dintr-un vers Aș încerca să scriu o poezie Dar anotimpul ăsta mă deprimă Privesc la alba coală de hârtie... Zâmbesc ușor, căci am găsit o rimă. 10 brumar 2016 undeva, în România sursa foto: internet Referință Bibliografică: ÎNCERCARE / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016
ÎNCERCARE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367569_a_368898]
-
14 aprilie 1968, la ora 5 dimineața după o noapte teribilă pentru cea care mi-a dat viață. Poate tocmai de aceea am iubit mereu primăvara și dimineața, ca anotimp și moment al zilei. Toamna și asfințitul de regulă mă deprimă, fiindcă iubesc cu toată ființa viața, mișcarea, explozia sevei pline de substanță la început de aprilie. Ofer aceste detalii fiindcă ele continuă să îmi modeleze existența și modul de exprimare chiar și în prezent, fiind asemenea unui „big-bang” în urma căruia
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
cerința de neînțeles. “Dragă Trișpe (scria un băiat, foarte retras de felul lui), azi am vrut să chiulesc de la lucrare...nu pentru că nu mi-am învățat...o să vezi că știu să o caracterizez bine pe Otilia Mărculescu...ci pentru că mă deprimă să o văd și pe profa îndoliată. Toți mor, de nu se mai opresc...Acasă, mama întinde doar sfori negre...după mama ei, după un unchi...după tata. În roman, se prăpădesc...și Costache...și Simion...și copilașul lui Stănică
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
plăcere și e răsplata pentru "mandatarul" care trebuie să fie muncitor și împăratul lumii în același timp. Și ce credeți că face OMUL în toată splenoarea să înconjurat de armonia universului și protejat de divinitate? Ei bine se plictisește, se deprima teribil de atâta eternitate și perfecțiune încât însuși Dumnezeu vine să cerceteze și să rezolve problema inainte ca OMUL să fie determinat să pună capăt situației prin autoanulare, sinucidere cu fructul oprit. La ce aspiră lutul? Care era acea cuantică
CE ESTE OMUL ŞI TEORIA ASPIRAŢIEI CUANTICE SPRE NEMURIRE de IOSIF POPA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349350_a_350679]
-
educați să servească până la ultima suflare. Și servesc. Acest cod moral nu numai că face individul să se dăruiască total, dar se și transmite din tată în fiu. Japonezul nu stă abătut sau dus pe gânduri. El nu e nici deprimat, nici blazat, și nu stă la șuete. E prea ocupat pentru așa ceva. Îl vezi făcând conștiincios curățenie în trenuri la fiecare cap de linie, de strălucesc vagoanele. Îl vezi servind mâncare în trenuri, apoi făcând o plecăciune și la intrarea
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Degetele reci și ude ale ploii Îmi bat în geam ... Sunt singură și tristă... Căderea frunzelor mă deprimă... Un vânt pribeag Șuieră amenințător, Spulberând picăturile Ce sărută grăbit pământul, Închinându-i-se ... Mă gândesc la copilăria mea, Alungată din urmă fără milă De adolescență Și simt cum mi se umezesc ochii ... Privesc absentă la perdeaua de stropi Ce
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
La început, aici în țara tuturor posibilităților mi-a fost cumplit de greu că oricărui emigrant Lipsa unei vieți sociale, lipsa unei mașini, a unui serviciu, a muncii în general cu care eram obișnuit în țară, erau probleme ce ma deprimau. Locuiam cu chirie împreună cu fiica mea, la un roman (S.G.) în Fontana unde eu aveam responsabilitatea să fac curat în jurul casei: tăiat iarbă, arbuștii, prăsitul și udatul rondurilor cu flori. Aceste lucrări le făceam benevol, fără a pretinde bani sau
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
împotriva securității statului”, Steinhardt relatează amănunte din timpul anchetelor, prezentând metodele folosite de securitate, starea fizică de-a dreptul jalnică în care se aflau cei arestați, dar și cea psihică, dominată de spaimă, de incertitudine. „Ceea ce mă îngrozește și mă deprimă dincolo de orice putință de a mă exprima este înfățișarea fizică a lui Dinu (Pilat) și ținuta lui. Înfățișarea: slab, gălbejit, neras, îmbrăcat în țoale ponosite, care nu stau, ci atârnă pe el. Ținuta: stafia aceasta slăbănoagă și jerpelită, de îndată ce a
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
Acasa > Literatura > Proza > ULTIMA PICĂTURĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ploua. Dușmănos, cu picături imense, hărțuite de vânt și zdrobite zgomotos de fereastra din fața lui. Îl deprima ploaia. Aruncă o privire spre George. Colegul său, molfăia un capăt de creion în timp ce studia atent șirurile ordonate de date care se derulau pe monitorul din fața lui. Bâzâitul procesoarelor nu reușea să acopere zgomotul nebun al ploii care părea să
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
se ridică greoi de la locul lui și trase șnurul jaluzelelor, acoperind imaginea dezolantă a apei care se scurgea șuvoi în lungul pervazului îngust. George își desprinse pentru câteva clipe privirea de pe ecran și zâmbi scurt. - Nu-ți place ploaia! - Mă deprimă de-a dreptul și, când sunt deprimat, trebuie să mănânc. - Să mănânci... sună bine. Azi am sărit peste micul dejun și peste prânz. Se ridică și el, apropiindu-se de fereastră. Printre lamelele portocalii și prăfuite ale jaluzelelor strecură o
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
trase șnurul jaluzelelor, acoperind imaginea dezolantă a apei care se scurgea șuvoi în lungul pervazului îngust. George își desprinse pentru câteva clipe privirea de pe ecran și zâmbi scurt. - Nu-ți place ploaia! - Mă deprimă de-a dreptul și, când sunt deprimat, trebuie să mănânc. - Să mănânci... sună bine. Azi am sărit peste micul dejun și peste prânz. Se ridică și el, apropiindu-se de fereastră. Printre lamelele portocalii și prăfuite ale jaluzelelor strecură o privire în stradă. - Bănuiesc că nu te
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
zi poate fi bună dacă te rogi. Să te gândești la Dumnezeu și să te rogi fără ai cere ceva, convins fiind că vei fi auzit. Să nu ai nici un gând negativ în timp ce te rogi. 5. Elimina gândurile care te deprima și te descurajează. 6. Gândește-te mereu că vei reuși să realizezi ceea ce ți-ai propus și nu crede în înfrângere. Schimba-ți viața, schimbandu-ti modul de a gândi. Fii optimist și privește cu încredere viitorul. 7. Încearcă să
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361661_a_362990]