185 matches
-
de om liniștit se va duce de râpă. Începând de acum. Sau din noaptea trecută... Dar nu mă voi lăsa nici eu. Nepăsarea mea va crește slobodă, odată cu atitudinea lor, câtă vreme mă știam curat și bine intenționat. După ce am dereticat prin casă, aranjând cât am putut de bine puținele lucruri pe care le aveam, am ieșit șontâcșontâc până la alimentara din colț, să iau cafea (spre mirarea mea, nu aveau cafea!), fructe și ciocolată (ce am crezut că ar fi mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
orice întâlnire cu vreun client și se duse spre casă, dar nu se urcă în mansarda lui, nici nu se îndreptă înspre câmp, ci o luă către labirintul de iederă, ca și cum ar fi fost chemat. Ajutorul lui, care, la garaj, deretica o mașină pe rampă, îl văzu, dar se mulțumi să ridice din umeri. În definitiv, în ultimul timp erau atâția vizitatori care își petreceau ziua să se joace în felul ăsta de-a v-ați ascunselea, încât nu-i mai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mult! Omar, în schimb, aștepta fiecare creștere a liniei și se bucura ca de dinții de lapte ai unui prunc. „Astea sunt vertebrele Soarelui“, se mândri când așezară traversele și își imagină încântat cum pomii, benzinăria, garajul și ce mai dereticase cu mâna lui se vedeau ca un loc promis, din goana vagoanelor. După șapte-opt luni, într-o dimineață, o locomotivă trase primul tighel pe pânza de cețuri a câmpului. Omar o auzi din mansardă, iar Isabelle, care se ducea înspre
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
singure", " Știți să vă croiți o rochie?". Judecând după capotul șleampăt, cu o garnitură oribilă de ciucuri și cerculețe, maiorul își zise că autoarea nu izbutise grozav în intențiile ei. ― Sînteți în concediu? ― Nu. Am o recuperare. Mă gândeam să deretic ca lumea. Cristescu privi uimit în jur: ― Ce să mai dereticați? Femeia își strânse buzele. Răspunse didactic: ― Curățenia nu se face. Se întreține! Azvârli bărbia spre ușă: Unul nu pune mîna! Bătrâna știe de zaharicale și parizerul motanului. Atît! Când
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu o garnitură oribilă de ciucuri și cerculețe, maiorul își zise că autoarea nu izbutise grozav în intențiile ei. ― Sînteți în concediu? ― Nu. Am o recuperare. Mă gândeam să deretic ca lumea. Cristescu privi uimit în jur: ― Ce să mai dereticați? Femeia își strânse buzele. Răspunse didactic: ― Curățenia nu se face. Se întreține! Azvârli bărbia spre ușă: Unul nu pune mîna! Bătrâna știe de zaharicale și parizerul motanului. Atît! Când e să dea cu mătura o doare subit degetul ori se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tîmpiți! Și vă mirați de ce ne suspectează maiorul. Stați ca huhurezii, încotoșmănați, casa crapă de ger și nimeni nu face o singură mișcare! ― Cam ce mișcare ai dori să facem, tinere? întrebă Grigore Popa. ― Să chemăm un instalator, să mai dereticăm prin casă, ori naiba știe... ― Vai, domnule Matei, interveni Melania Lupu, dar ați fost și dumneavoastră de acord că aducând un specialist trebuie să mutăm dulapul din loc? ― Ei și? ― Dulapul e foarte șubred, are încheieturile slăbite, se poate nărui
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Crezi în Dumnezeu? Nicu intrase în casa zisă a zugravilor fără să bată la ușă și fără să se mire de mizeria dinăuntru. Nici la el acasă nu era chiar palat, dar, oricum, când maică-sa era bine, rânduia lucrurile, deretica și spăla. De altfel era spălătoreasă cu ziua. Vara se ducea să se spele pe cheiul gârlei, unde se și îmbăiau, cu toatele, în pielea goală, laolaltă cu bărbații, fără să se rușineze, iarna era mai greu, mergea doar pe la casele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu sfială și tace, tace ca în fața unui mormânt deschis. A pierdut demult obiceiul de a vorbi altora despre sine... Ba, chiar a căpătat obiceiul de a se teme de asta. Și, strângându-și la ceafă basmaua înflorată, continuă să deretice prin casă, în semn că vorbirea s-a terminat... CAPITOLUL IV Faunul Bătrânul Toma Chiuariu, încă din tinerețe, era un mare povestitor... și, pentru asta îl îndrăgeau sătenii din împrejurimi; le spunea, ori de câte ori avea prilejul, povești cu întâmplări vânătorești nemaiauzite
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
este de vrednică, s-a hotărât s-o învețe „gospodărie“, așa cum și ea a învățat la „Școala de menaj“, în Iași. După o vreme, bătrânul Toma și fecioru-su Anton, se minunară de cele ce făcea Anuca în gospodărie, și cum deretica cu chibzuială toate... și de unde le-a învățat?! „Doamne, ai făcut o minune... Doamne!“, și bătrânul își făcu cruce, mulțumindu-i lui Dumnezeu. Movila Roșie - Măi Toma... mă simt un împătimit de vânătoare până în măduvă! zise moșierul Șipoteanu, cu un
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bisericească umblând cu pușca?>” “ Moș Creangă nu era vânător înrăit, ca Sadoveanu sau Topârceanu. El a vrut doar să sperie ciorile, fiindcă îi murdăreau turla bisericii” - a precizat gândul de veghe. Cu această întâmplare în minte, am vrut să-mi deretic locul, pentru a mă așeza la treabă. O mulțime de pene, însă, și alte semne arătau că vulpea s-a ospătat în lege pe acel loc. Amuzat, mă întrebam: cotețul cărui călugăr o fi fost vizitat în noaptea trecută? Sigur
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bunica mă sună în fiecare seară să vadă ce am făcut peste zi. Am stat de vorbă cu ea minute întregi fără să îmi dau seama cum a trecut timpul. Și, desi nu este la fel de vioaie că bunica Lenuța, ea deretică toată ziua prin casă și prin curte. Aceste trei persoane constituie pentru mine un întreg fără de care viața nu ar mai fi la fel! Împușcătura Caterina Velișcu Într-o zi frumoasă de primavară, am hotărât să-mi iau zmeul și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
citească în vreme ce mănîncă. De la un timp ține două pisici. Se uită cu înduioșare și la cele de pe stradă. Cam de două ori pe an îi pică în vizită mama, o doamnă venerabilă care rămîne la el cîte o lună. Gătește, deretică odaia și-l bate la cap să se însoare. Asemenea perioade corespund celei mai intense activități a profesorului la căminul cultural, unde montează un spectacol cu brigada de agitație. A fost primit și în partid. După ce l-a felicitat, între
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe vremea aia, pe cine să întrebe, Poliția și birourile de informații, nu se inventaseră? Ministerul Turismului, nici atâta! Și nici Elena Udrea nu era, bunăoară! Așa era pe atunci, domnilor. Comună primitivă, ce mai! Iar femeile rămâneau singure, să deretice prin peșteră, d-aia știau și știu și azi unde-s cuiele, crema de pantofi, neagră sau maro, sau chiar ornamentele de Crăciun de anul trecut, pe care tu, purtătorul de nădragi, nu le-ai găsi nici cu detectorul de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aia surorile o tot îmboldeau: he he, ce știi tu! n-ai ținut bărbat și copii! plimbarea plimbare, tihna tihnă, televizorul televizor! cred și eu că nu te chinuie reumatismele!. Așa că mezina familiei, la 92 de ani, făcea cumpărăturile, spăla, deretica, gătea și n-avea voie să se plângă de nimic. Tanti Clemanza îi zicea: Mizi dragă, adu-mi alt couteau, că ăsta e pătat; și nici la fourchette nu arată comme il faut. Mizi, cherie, strânge tu masa, că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Noaptea în grădină”. Folosiți planul de idei: -momentul înserării; -liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit și ea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a vorbit Chirostii râzând. Mă descurc eu și singur, da’ nu-i frumos să râzi de nevasta mea! Ei. Nu te supăra pentru atâta. Am glumit și eu... Hai să-ți așezi culcușul, că de mâine începem treaba. Maranda a dereticat prin cămăruță și i-a așezat așternutul. Să ai grijă, Toadere: să nu bei și să nu te încontrezi cu oamenii, că lumea-i ca lumea: și bună și rea... Oi avea, Marandă. Oi avea. Să nu spui în sat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
singurătatea Lui e fără Îndoială tristă ca toate singurătățile”. Marga Popescu tresări. O asemenea vorbire nu mai auzise pînă atunci și se Întrebă, aproape Înspăimîntată, dacă-i aparține sau nu. „Nu, nu se poate”, gîndi. Vru să se ridice, să deretice prin cameră, să facă ceva pentru alungarea gîndurilor, dar căldura după-amiezii de vară Îi moleșea, voința că rămase Întinsă, fără vlagă pe canapeaua joasă cu pledul de mătase verde-Închis și două perne multicolore, rezemate de peretele cu tapete florale dominînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Întrebă. El continuă să stea nemișcat, privirea lui venea din Încremenirile timpului, acele secvențe uitate, ce rămîn În memorie din marea mișcare a materiei. Părea din altă lume. Era el și parcă nu. Ea se ridică În picioare Începu să deretice un minut, două, așa ca să se afle În treabă, apoi trecu În dormitor și la urmă În salon (rămășiță a modei dinainte de război, modalitate stîngace a burgheziei, imitînd la Începuturile ei statul aristocratic-rural, atunci Încă paralel, copie și aceasta, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și, În loc de „noapte bună”, șopti zîmbind: - Ce bine cînd doctorul Îți spune că nu ai nimic! Nu-i așa, domnule judecător? De data asta nu mai accentua ironic pe ultimele două cuvinte. A doua zi dimineața (mă trezisem mult Înainte, dereticasem În amîndouă Încăperile, deschisesem ferestrele), o auzii pe treptele de la intrare (fiica ei rămăsese la vorbe cu doamna Pavel) bătînd apoi la ușa masivă ce era Întredeschisă: - Bună dimineața, Îmi spuse rîzÎnd, În momentul În care mă ivii În canatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să seducă pe toți musafirii. Îi cumpărasem și eu câteva cărți în dar, și am vrut să i le dau chiar în zorii acelei zile. Noaptea rămăsese la mine numai o jumătate de ceas, căci muncise ca o roabă să deretice casa (scara era toată învestmîntată cu covoare vechi, se puseseră vase cu flori pretutindeni, se goliseră două încăperi de sus pentru primire, aducîndu-se saltele și șaluri care le transformară în două imense divanuri, pe, care trebuia să te urci cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu cu apă. Știți doar cum se spală pisicile și cât de econoame sunt ele nu numai cu apa. Dar ...apropo de apă: voi ați văzut cum se poate găuri apa? Eu văd în fiecare zi chestia asta. Dimineața, după ce dereticăm, mergem cu PAM la baie și spălăm câte ceva în chiuvetă. Eu nu spăl, pentru că, v-am spus, nu- mi place să consum apă, dar mă plimb pe marginea chiuvetei ca să văd mai bine tot ce se întâmplă în ea. Mă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
semne prietenoase. Cum îmi face, mai ales bunelul. Odată întoarsă pe strada "Trompeta", nu m-am mai gîndit la Rusalin. Am intrat brusc în ațîțarea psihică a scrisului. De obicei, îmi pregătesc "locul de muncă al cuvintelor"*************. Încep prin a deretica pe masă. Fantasmagorie? O fi. Dar trag de sertarul de sus cu degete prea încordate și le vîr printre lucrușoarele fetiș: un ciucure roz de la halatul Lisellei, o monedă măruntă cu gaură, nasturele stingher și trist de care m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e frică de tâlhari și fata a râs. Acuma, dimineața, Ileana s-a trezit și a ieșit binișor în sufragerie, să nu tulbure odihna cucoanei. Deschise ușa cerdacului și ferestrele de la salon și sufragerie; voia să se poată apuca de dereticat până se va scula cucoana. Apoi își luă așternutul să-l treacă, prin coridor și bucătărie, acasă. In bucătărie, unde duduia focul, erau părinții ei, amândoi supărați și spăimântați. ― Hai, fato, nu dospi ca boierii, că nu-i vreme de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu mâna goală!... De ce foc, fraților, mai bine să ne luăm fiecare, că-s pline hambarele!... Dumnezeu și Maica Precista!... Hai, băieți, nu pregetați!... Ce ți-e frică, Ioane, că nu mai sunt boieri! Unul năvăli spre cerdac unde slujnicele dereticau lăcrimând. Ceilalți, ca oile, năvăliră după el. Femeile fugiră în casă cu țipete de spaimă. De pe uliță soseau mereu alți țărani care prinseseră de veste că se strânge lumea la curte. Cei pătrunși în casă se înverșunau lărmăluind și spărgând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
își aprinse o țigară. Apoi ezită, i-o întinse Cosminei și-și mai aprinse una. — O să scape ? — Nu știu, răspunse chirurgul care se chema Pantelimon. I-am pus la loc frânturile cum m-am priceput. O să mai avem mult de dereticat prin el. Pe de altă parte, nu știu cum să-ți răspund la întrebare. Noi zicem că dacă scapă înseamnă că o să trăiască. Din punctul lui de vedere, a scăpa e totuna cu a muri. E o ușă de pe pragul căreia el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]