1,136 matches
-
Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de sintaxă a frazei – Propoziția independentă. Propozițiile secundare ... – Vorbire directă. Vorbire indirectă ... ● Elemente de stilistică – Straturile lexicului neogrec ... – Derivarea cu prefixe și sufixe ... – Limba vorbită. Limba scrisă ... ... B. LITERATURA NEOGREACĂ PENTRU COPII ● Genul epic - specii literare: basmul popular și caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecții de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica și utilizarea termenilor
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ȘI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
morfologică a cuvântului în limba polonă ... – Clasificarea parților de vorbire ... – Structura morfologica a cuvântului ... ... C. Elemente de vocabular – Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului ... – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) ... – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Limba polonă Literatura polonă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Scrierea și pronunția corectă a cuvintelor de origine străină ... – Semne de punctuație și de ortografie ... ● Elemente de vocabular – Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului ... – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) ... – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ● Părțile de vorbire – Verbul - modurile verbale (indicativ, condițional-optativ, conjunctiv, imperativ) și timpurile verbale; forme verbale nepersonale (infinitiv, participiu, gerunziu, supin); ortografie și ortoepie
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
și fonologie – Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ... – Alfabetul oficial al limbii rromani. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Editura Sigma, București, 2023. ... ... ... ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Bibliografie orientativă - Literatura sârbă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
1960, LIC, Bratislava, 2010. ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
turk dilinin morfolojik yapisi) ... – Clasificarea părților de vorbire (kelime ceșitler) ... – Structura morfologică a cuvântului ... ... C. Elemente de vocabular – Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului ... – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) ... – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele (zamir
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Ankara, 1989. ● www.pepeeoyunlari.com ● www.trtcocukdergisi.com ... ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Bibliografie orientativă - Literatura ucraineană ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea solutiilor juridice si a surselor de finantare - Construirea de diguri joase locale zona intravilană Sacu moderat ABA Banat, I.S.C., Autorități locale, C.J. Buget național M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale - Prin derivarea in mod controlat a debitului care merge direct in râul Timis prin canalul de derivare, prin nod hidrotehnic care să direcționeze apele mari în râul Timiș (loc. Sacu) moderat ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Buget național M33-RO33
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
de diguri joase locale zona intravilană Sacu moderat ABA Banat, I.S.C., Autorități locale, C.J. Buget național M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale - Prin derivarea in mod controlat a debitului care merge direct in râul Timis prin canalul de derivare, prin nod hidrotehnic care să direcționeze apele mari în râul Timiș (loc. Sacu) moderat ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Buget național M33-RO33 Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
din 224510, 433439, subtraversare drum 224449, 433553, reconectare 224120, 434249 moderat ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Buget național M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Instaurare zonă umedă 223013, 434455, cu derivarea unor debite pe canalele de desecare din această zonă, cu descărcare pe brațul istoric 222507, 434456 moderat ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Buget național M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
numărul singular, nearticulat, dar regulat de viață, cu toate funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce poate fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
distincția Magna cum laude, membră a Ligii Scriitorilor din România, este pasionată de lexicologie, literatură, gramatică, folclor, călătorii, artă fotografică. Scrie poezie, cronici, reportaje despre sărbători populare, religioase, literare, recenzii de carte, este autoarea cărții „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea. Perioada 1990-2001” și coautoare a „Dicționarului de neologisme și abrevieri recente.” Este prezentă în peste 25 de antologii și lucrări colective. Are în pregătire un volum de poezii și unul de reportaje. Este coordonator de proiecte educaționale și reviste școlare
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De pildă, antonimul lui keraw "a face" s-a format prin derivare cu prefixul bi-, adică biskeraw "a desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De pildă, antonimul lui keraw "a face" s-a format prin derivare cu prefixul bi-, adică biskeraw "a desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]