6,479 matches
-
ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nu știm dacă se dorește o sporire a autenticității prin această exteriorizare, știm Însă că deliciul intelectual nu scade prin renunțarea la acel tip de raționament instruit de instinctul germinativ, dat fiind că Încifrarea rămâne rezerva, armura.Limbajul este, cu desăvârșire, o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului: “O, trupul tău lucrat febril cu forja/ lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
contemporanii ilustrului protopsalt Dimitrie Suceveanu, a cărui personalitate am reconstituit-o în anul 1995<footnote Vasile, Vasile - Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816 - 1898), în: Byzantion, vol. I, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1995, pp. 9 - 56; Idem Dimitrie Suceveanu și desăvârșirea procesului de românire a cântării Nr. 2/2012 0 160 bisericești, în: Colocvii 1993 - 1994, Festivalul internațional “Festum musicae” Iași, Filarmonica “Moldova”, 1995, pp. 67 - 79; footnote> și 1996, într-un material publicat la Iași<footnote Vasile, Vasile - Creația lui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări de artă ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
minor de Brahms, cântat că supliment, ne-a uimit odată mai mult prin îndemânarea cu care a știut să se încadreze în cele cinci stiluri, adânc deosebite ale lucrărilor executate. Ce vraja se ascunde în acest om, care duce la desăvârșire orice întreprindere, oricât de felurita ar fi, deslegând calm și sigur ițele muzicale cele mai încurcate? Acest dar se răsfrânge câteodată și asupra colaboratorilor cu câri lucrează. La cel din urmă concert, Constantin Silveștri, în ciuda sărăciei repetițiilor, a întovărășit pe
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
urma Și imita pe Hristos Întâmpină fiecare suflet omenesc la propriu-i nivel; Încurajează fiecare persoană să trăiască după virtute În poziția Și slujba deținută În serviciul Unicului Trup al lui Hristos, ca unul dintre membrele Lui. Țelul perfecțiunii sau desăvârșirii este pentru fiecare din noi - pentru ministru Și cizmar, În mod egal - urmarea Și imitarea lui Hristos pe căi multiple În credință Și Împărtășirea de trăirea sacramentală a Bisericii<footnote Ari Ojell, One Word, One Body, One Voice: Studies in
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al Sfântului Duh - În numele cu care sunt botezați creștinii. Mai mult, acei care conduc pe alții În Biserică trebuie să se străduiască, În perspectiva Sfântului Grigorie, să atingă desăvârșirea. În concepția Sfântului Grigorie, „virtutea lui Moise” - ca Întreaga perfecțiune creștină - Înseamnă asemănarea perfectă cu Dumnezeu prin slujire, Și nu prin cunoaștere, ca „Arhetip divin”. Arhetipul este cunoscut prin persoana lui Hristos, Care, prin Întrupare, a devenit Prototipul „omului nou
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
partea simțitoare, există Și o hrană proprie fiecărei părți din cele ce se găsesc Întru noi, Și anume o hrană sensibilă, care Întreține trupul, Și o hrană duhovnicească, adică spirituală, care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să o Ștergem mai Întâi cu apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie este hrană, dar și mijlocul unei mai mari dorințe după Dumnezeu. Intrând În credincios, Îl transformă și prin el atinge Într-un fel și pe ceilalți. Deci, Sfânta
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
sufletul, Împotriva oricărei năvăliri a păcatului. Căci numai prin aceasta Și prin altele de felul acesta vom putea fi Și noi ca piatra, căutând să Înfăptuim În viața noastră cea schimbătoare Și neschimbabilitatea Și nemutabilitatea Stăpânului nostru”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie curăță sufletele noastre, le sfințește, le Îndumnezeiește, le transfigurează, le Înalță, le hrănește mistic, primind sămânța nestricăciunii Și a Învierii. Hristos Se face tuturor toate: „Căci pentru cei
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
din aripi un fluture uriaș, al cărui zbor este acționat manual de un personaj; și un porumb pe jumătate desfăcut, semnificând indienii. La sfârșitul spectacolului, cele patru părți se vor reuni, deoarece iubirea, Învingătoare, a reușit să contureze din nou desăvârșirea lumii, iar triumful ei Îl face pe Amor zeul suprem. Dintre celelalte simboluri de efect maxim și care contribuie la perfecționarea efervescenței ce irumpe din reprezentare amintesc grupul dansatoarelor-păpuși, ale căror mișcări sacadate și sincronizate imprimă o anumită ordine prologului
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
a dragostei supreme a dragostei supreme a lui Dumnezeu față de oameni, făcându-se ca unul dintre aceștia, și-a însușit tot ceea ce este al lor: aspirații, dureri, suferințe etc., afară de păcat. Prin aceasta El conduce lumea și istoria înainte către desăvârșire, realizând, pe cât posibil, măsura Rațiunii supreme. Astfel, Sfântul Iustin aduce un cult Rațiunii, dar trebuie adăugat că această rațiune este Dumnezeu. Ceea ce merită să fie reținut, este că întruparea acestei Rațiuni în om i-a dat acestuia conștiința că el
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
26), pe care Adam le pierduse. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl hotărăște și poruncește, Fiul execută și creează, Sfântul Duh hrănește și face să crească, iar omul progresează puțin câte puțin spre desăvârșire, adică se apropie de Cel necreat. Desăvârșit nu e decât Cel necreat, adică Dumnezeu. În privința omului, acesta se cuvenea ca întâi să fie creat, creat trebuia să crească, crescut trebuia să devină adult, adult să se înmulțească, înmulțit să se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând neîncetat spre desăvârșire. Scopul este să devină dumnezeu<footnote Bineînțeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin harul Lui. footnote>. Îndumnezeirea nu e limitată de moarte, continuă și dincolo de ea, fiindcă moartea nu e decât o etapă a drumului de parcu <footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Întruparea înseamnă adevărata uniune a lui Dumnezeu cu oamenii, al creatului cu necreatul. În lipsa acestei baze ontologice, scopul soteriologic al Întrupării nu ar fi avut eficiență. Întruparea a avut loc pentru a recupera ceea ce se pierduse prin Adam și pentru desăvârșirea deplină a umanității. Prin urmare, prezintă două aspecte, primul fiind rezumat de ideea de recapitulare: Cuvântul lui Dumnezeu recapitulează în Sine omul unindu-l cu Dumnezeu, întorcându-l la vocația lui originară, restabilind chipul lui Dumnezeu în el întunecat de
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
-i o inimă maleabilă și docilă și păstrează chipul pe care ți l-a dat acest Artist, având în tine apa care vine de la El, și fără care, uscându-te, înlături întipărirea degetelor sale. Păstrând această conformație, vei urca la desăvârșire, căci, prin arta Lui, Dumnezeu va fi ascuns lutul din tine. Mâna Lui a creat ființa și tot ea te va îmbrăca în aur pur și în argint pe dinăuntru și pe dinafară și te va împodobi în așa fel
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se consideră mai tardivă despărțirea dintre creștini și iudei. În lumea anglosaxonă se folosește expresia „parting the ways”, după celebrul titlu al unei cărți a lui James Dunn. Se poate observa că, dacă În anumite cazuri, distincția nu este cu desăvârșire realizată, În altele despărțirea se realizează deja din primele decenii ale istoriei comunităților creștine. Păgânii Îi deosebesc foarte devreme pe creștini de iudei. În fapt, persecuția lui Nero care a avut loc prin anul 64 d.Cr. la Roma a lovit
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru ei era binecunoscut faptul că, în urcușul lui spre desăvârșire, omul întâmpină nenumărate piedici și de aceea îi este necesară o anumită pregătire și anume cunoașterea pe cât posibil a tuturor greutăților, încercărilor, ademenirilor și ispitelor, într-un cuvânt, a ceea ce îl împiedică de la câștigarea vieții veșnice. Pentru a reda noțiunea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și Marelui Post”, p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lipsește de pace și amplifică o stare de anxietate, slăbește firea și îmbolnăvește trupul, ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am făcut mai înainte de păcat, blochează drumul spre desăvârșire și atrage pedeapsa lui Dumnezeu. Păcatul întunecă chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la Fericiri”, omilia a șasea, p. 93. footnote>. Dumnezeu Însuși îl caută pe omul depărtat de El, dăruind dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest drum de la viciu la virtute, un rol important în lucrarea despătimirii îl are părintele duhovnicesc. El ne ajută
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
binelui, căreia îi adecvăm termenul de cosmosonie. Desăvârșit în opera sa, autorul nu se va mai contura printr-o altă zicere. Totuși, ca deziderat endeomonic, ne putem imagina noi una: Cântați laolaltă cu mine, cel din opera mea, întru necontenita desăvârșire a armoniei de bine!
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
altfel spus, de viața sacramentală a Bisericii; 2. Viața spirituală este absolut liberă, în sensul că depinde doar de om să se orienteze către bunurile divine pe care Biserica i le poate oferi<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 282. footnote>. În drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând acest urcuș duhovnicesc perpetuu într-un mod pur uman, ci în Hristos. Jean Daniélou este de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sunt înecați, preînchipuie sau simbolizează botezul, firea apei prin toiagul cel călăuzitor al credinței și prin harul luminos făcându-se „dătătoare de viață celor ce caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
era numele zilei nelucrătoare) ceea ce era pus de o parte rămânea nestricat, în așa fel că nu se vedea să fie cu ceva mai veche decât hrana proaspătă (Ieș. 16)”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 30); „ ... nemairămânându-le acestora nici o hrană străină, pe care o adunaseră în Egipt, le curge o hrană de sus, care e în același timp de multe feluri și de un singur fel. Căci la
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]