7,688 matches
-
de la sine putere, cuvântul hoardele, transformân- du-l în hoarde, pentru a reface metrul (nu însă și ritmul, ceea ce e cam subtil de observat). Astfel estropiat, versul lui Macedonski : Căci urzesc turbate hoardele străine devine, prin scrupul editorial : Căci vin dese turbate hoarde străine. Ne uităm din nou la Note (scrise de Coloșenco, nu-i așa?) și constatăm trimiterea riguroasă la "Oltul", 1874, 26 mai (p. 1877). Numai că în "Oltul" e urdesc, dar ce mai contează. Și apoi dacă eroarea
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am stat Încă nu am uitat să mă nasc
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Stoica , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. roiuri de gânduri fugare nu mai au unde să meargă că-i frig rătăcesc, rătăcesc apoi zgribulite se ascund în suflet sa nu fie găsite cărarea e-ngustă ceața e deasă soarele-apune noaptea-i pe aici nici greeri nici broaște nu cântă e toamnă ploioasă în pivniță mustul se face-ncet vin. (Dorina Stoica) Citește mai mult roiuri de gândurifugarenu mai au undesă meargăcă-i frigrătăcesc, rătăcescapoi zgribulitese ascund în sufletsa nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
nr. 1662 din 20 iulie 2015. Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ziua mohorâtă și ... Citește mai mult Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în palmă ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață,roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramăîn suflete crispate ne îngheață.Prin bruma deasă clipa se grăbeșteîn toamnă să ne-mbrace pe-amândoi,privește-apoi tăcută și albeștecând depărtări se surpă între noi.... XXXII. MAI CÂNTĂ-MI ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1339 din 31 august 2014. Și mână-mi iar turma de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
suntem o familie.” Iată niște vorbe calde care pot stârni un foc modelator de viitor. Mă refer la cel apropiat, adică la cei doi ani de mandat. Dar, ce-ar trebui să cuprindă acest viitor? Răspuns: ieșiri mai variate, mai dese „În lume”. În primul rând, În lumea comunicării pe suport electronic, În așa fel Încât mult mai mulți potențiali cititori să știe că existăm, să afle cine suntem. Apoi, Întâlniri cu confrații din România, dar și cu cei aparținând altor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag. 23), dar și preocuparea constantă pentru referințele la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la proclamarea Regatului, în 1881, precum și
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a dusului gunoiului la tobogan: oamenii ies în șosete, intră în cămăruța tomberonului, lipăie în zoaiele de acolo și se reîntorc liniștiți în casă (e de presupus că în aceleași șosete și dorm. Să audă prin pereții subțiri ai blocului desele certuri conjugale însoțite de țipete. Să calce în balta de pișat sau, la ocazii mai deosebite, în căcatul care tronează în mijlocul liftului" (pp. 214-215). Pe alocuri autorul se adresează direct cititorului aducându-i aminte că participă la o convenție romanescă
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
exteriorizat. Ceea ce nu mă va putea face să uit prea curând mirosul de gașcă și de spațiu închis, stătut, extempt necesității de aerisire. "La parole mouvante se tait// imposture et cohorte des signes// dans le Jeu refractaire// et la deambulation des mots d'encres infertiles". Întâmplarea e uneori un deloc de neglijat descoperitor. M-am convins încă o dată când, dând peste CV-ul impetuosului Nemanja Radulovic, am aflat că este câștigătorul concursului "George Enescu", ediția 2001, și că a concertat sub
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
delectare în imaginea plajelor pline de chiștoace, de pungi de plastic, de resturi alimentare, necurățate cu săptămânile? Ce porniri penitente trebuie te anime pentru a accepta să parcurgi primejdiosul drum de la plajă la apa de-o curățenie îndoielnciă prin țesătura deasă și scârboasă de alge acumulate ca într-o junglă lichidă? Am împrumutat toate aceste exemple din relatările unor apropiați care s-au întors de curând de la mare, dar și din declarațiilor unora care sunt, direct sau indirect, implicați în treburile
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Theodor Rapăn ne invită întrun mod cu totul special la mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce al verii eterne!”... Nu mai rămâne decât să ne eliberăm gândul de angoasa existențiala și să ne umplem sufletul cu bucuria lecturii. A douăsprezecea carte a poetului Theodor Rapăn nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau mersul celorlalte. Căutau să se strecoare, să scape cât mai repede din orașul în care trăise ani de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bine zis de aici putința de a-ți stîrni cele mai neașteptate asociații de idei. E o constatare de bun-simț că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile de idei pe care ți le prilejuiește lectura sînt incomparabil mai dese decît cele pe care le trăiești citind o carte de beletristică. Și atunci, ideea că ar putea exista o înțelegere pasivă ca act prin care autroul să-ți dea mură în gură totul e falsă. Înțelegerea fără efort nu e
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
în compania lui Mihai Șora, ca ministru, a lui Mihai Zamfir și Silviu Angelescu, în calitate de colaboratori, și a lui N. Manolescu, în calitate de sfătuitor neoficial, s-a încheiat brutal, o dată cu invazia minerilor. De-atunci au trecut 16 ani în care, prin dese schimbări de responsabili și prin lipsa unei politici unitare, s-a irosit cea mai mare parte a timpului. Au trecut pe la conducere multe persoane onorabile, dar una singură s-a dovedit a avea, pe lîngă autoritate profesională și pricepere managerială
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Theodor Rapăn ne invită întrun mod cu totul special la mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce al verii eterne!”... Nu mai rămâne decât să ne eliberăm gândul de angoasa existențiala și să ne umplem sufletul cu bucuria lecturii. A douăsprezecea carte a poetului Theodor Rapăn nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau mersul celorlalte. Căutau să se strecoare, să scape cât mai repede din orașul în care trăise ani de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să-l aducă înapoi de la nălucirile cele de rușine. Mai înainte de toate folosește smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare pentru acest război avem privegherea cea după Dumnezeu<footnote Ibidem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mine este fascinant...”<footnote Ibidem, p. 51: „Il y a chez Mahler un aspect onirique particulièrement attrayant qui me fait penser au fleuve traversant des paysages continuellement changeants. Et ce flux sonore continu intègre des choses rès complexes, mais aussi des choses très simples, presque vulgaires. Il y a une pluralité d’expériences musicales familières, mais transformées et réglées par une idée très solide, presque classique, qui organise la totalité.” (Ivanka Stoianova, „Luciano Berio, Chemins en musique”, La Revue Musicale, Paris
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]