7,705 matches
-
hrănitoare Preocupat de a sa mâncare, Clipele să aranjați, Nu cumva să-l deranjați! Dacă are pui cu el, ... Citește mai mult Când se plimbă prin pădureAre omul ce să-ndure,Deși priveliștea-i frumoasă...Coasta-i mare și e deasă.Dar să faceți gălăgieCa ursul de voi să știe!Mai strigați din când în cândPentru a-l informa mergând.Cu o bâtă la-ndemânăLoviți arborii c-o mână,Cu cealată v-ajutațiSpre culme să vă urcați.Dacă ursu-i la distanțăNu urlați
DEOGRATIA ARTANGEL by http://confluente.ro/articole/deogratia_artangel/canal [Corola-blog/BlogPost/380323_a_381652]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MI-E DOR... Autor: Elena Cristina Rusti Publicat în: Ediția nr. 934 din 22 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească, De trandafirul roz din glastră; Mi-e dor de iarba verde, deasă, De busuiocul din fereastră.. Mi-e dor de bunicuța blândă, Ce ne zâmbea duios din tindă; Mi-e dor și de vecinul Gică Și de motanul Arindică. Mi-e dor de mine.. cea de-atunci Ce mă plimbam ades’ prin
MI-E DOR... de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_elena_cristina_rusti_1374479605.html [Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560]
-
și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
Romsilva, printr-o schemă complicată relatată de presă. Juniorul a mai deținut până în martie și o cafenea în Cluj, Arts Caffe, vândută în martie unui lanț de cafenele. Pe pagina de Facebook postează fotografii de la piscina familiei și din călătoriile dese la Monaco și pe coasta amalfitană, împreună cu prietena sa, Denisa Pascu, fotomodel. Alexandru Vanghelie . A fost trimis de tatăl său să studieze la o universitate din Boston, unde taxa de școlarizare depășește 50 000 de dolari pe an. Locuiește într-
Odraslele… de Ilie Șerbănescu by http://balabanesti.net/2016/02/25/odraslele-de-ilie-serbanescu/ [Corola-blog/BlogPost/340041_a_341370]
-
ușă, care veniseră să-și ia trimiterile pentru analizele de laborator. E început de lună, iar plafoanele pentru analize decontate de stat se termină foarte repede. „Acest card a fost făcut să funcționeze online. Ulterior, softiștii CNAS au făcut, în urma deselor disfuncționalități, o cârpeală astfel încât sistemul să funcționeze și offline”, povestește Sandra Alexiu. „Astăzi nu a mers nici măcar offline. Nu se înregistra semnătura, asta însemna că dacă dau rețete le plătesc din buzunar, dacă dau trimiteri plătesc orice decurge din această
După o nouă blocare a cardului de sănătate, un medic de familie răbufnește: „Se face economie pe spinarea oamenilor care nu-și pot lua medicamente” by https://republica.ro/dupa-o-noua-blocare-a-cardului-de-sanatate-un-medic-de-familie-rabufneste-zse-face-economie-pe-spinarea [Corola-blog/BlogPost/337797_a_339126]
-
În odaia cu tabloul frigul lent se lasă Iar bruma cea mai rece limpezește Sentimente-n alb și negru prinse-n plasă Și-o inimă ce-n dor de moarte putrezește. Doar un pui de văduvă păianjen Își țese plasa deasă peste-al meu tablou În fapt un cinic dar și-un banal desen Cu locul lui în al uitării preacurvit cavou. Referință Bibliografică: SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480460074.html [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
20 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
a devenit inert. - Mămică, vino, cred că si-a dat ultima suflare. Aneta s-a apropiat de pat i-a luat mâna și a constatat că nu mai are puls. I-a închis pleoapele. Tea a ieșit afară. Ninsoarea cădea deasă. Durerea împietrise lacrimile în inimă. Ar fi vrut să plângă. Nu putea. Gândul îi stătea la cele văzute și nu găsea nici o explicație care să o mulțumească. Această experiență îi fusese de ajuns pentru a crede că omul nu este
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea era defrișată alandala. Puțin mai la vale văzu un lac și se grăbi ca să facă o baie. Dar cu cât
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Toate poamele-n livezi Mai întâi de toate-s verzi! Albastru-i cerul senin, Ochii limpezi de copil, Măi albastră decât marea Infloreste-bn câmp cicoarea Peste tot natura-i plină, De culor și de lumină! Bun rămas! Bun rămas pădure deasa, Vouă coastelor cărunte, Mantorc pașii către casă, Gândul mi-a rămas la munte! Bun rămas vârfuri golașe, Vouă coastelor zglobii Brazi înalți, stânci uriașe Mi-au rămas în minte vii! Bun rămas izvoare reci, L-al pădurilor ecou Pe-nsoritele
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
va fi mântuirea voastră. Am înțeles că este vorba despre o liniște a mântuirii. Prima dată m-am gandid la pacea interioară dar când am citit cuvântul următor care este odihnă, am înțeles că altceva transmite acest cuvânt așezat aici. ( deșii nu se exclude și posibilitatea acelei liniști interioare) Am să lărgesc acest orizont spiritual folosind și alte versete biblice. ,, Dumnezeu se va lupta pentru voi dar voi stați liniștiți.” Întrebarea pe care mi-am pus-o, este în ce context
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Linistea_mintuirii_1_eugen_oniscu_1335201436.html [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
court! Enfants ,autrefois,nous vivions Tous deux dans un seul monde. Puis, nous avons surfé De longues années, en parallèle ; Et moi, je suiș restée sur mă faim, Inassouvie... Oublions à présent ces années troubles Et leș non-dits malfaisants! Souvenons-nous des regards timides Et des baisers qui firent battre Nos coeurs et peut-etre, Retrouverons-nous leș bleus jours Des reves éveillés! **** הימים הכחולים. יום אחד, אמר לי אבי: "-דברי איתו! אל תפחדי, יקירתי! לפחד יש ריח שלא עוזב. אני יודע שהכי יפה
ACELE-ALBASTRE ZILE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ,FRANCEZĂ, EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1443806799.html [Corola-blog/BlogPost/368082_a_369411]
-
a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și văi înflorite primăvara, Cu ape repezi și adânci, Să nu pătrundă dușmanii Să nu pătrundă dușmanii nici pe brânci. Avem păduri dese, nu le trece nici pasărea-n zbor, Totul aici ne-au stat în ajutor. ( Fulgeră și tună.). Degrabă la luptă, în frunte cu mine, Dușmanul se apropie, vine, vine...! Dromichete, mândru rege din fund de așezare, Burebista mărit, stăpânitor al
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
fericit, chiar dacă, Zăpada-mi acoperă trecutul, De parcă ar vrea să uit de tot, Ce până acum am tot iubit. Februarie, cea scurtă și ciudată luna, M-a întâmpinat, desigur, cu frig și ceață, Amestecul perfect fiind Ploaia rece și zăpada deasa, Ce se aștern pe pleoapele-ți frumoase, Pe buzele-ți fierbinți, Topind până și aisbergul rămas în inima-mi, Pășind în martie, mai fericit Gândind la primăvară, ce încă nu se-arată, Ea fiind doar în mintea mea. E prima
ÎNCEPUT ŞI SFÂRŞIT de COSTI POP în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1408570723.html [Corola-blog/BlogPost/376504_a_377833]
-
zece zile la Las Vegas, Iulian și Ana se stabilesc la Seattle, în casa unor rude ale acesteia, Constantin Adamovici și Nina Toma, care le oferă găzduire. Pentru grafician și iubita lui urmează acum o perioadă destul de tensionată, cu certuri dese, dar care nu se sfârșesc totuși, cu ruperea relației, ci doar cu despărțiri temporare, în timpul cărora ea doarme pe la prieteni. „Miercuri dimineață i-am reamintit că nu ne vom vedea seară, dar să vină joi la mine la serviciu, unde
O ULTIMĂ LUCRARE DE ARTĂ FĂRĂ TITLU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Cazul_disparitiei_graficianului_iulian_duna_o_ultima_lucrare_de_arta_fara_titlu_.html [Corola-blog/BlogPost/371219_a_372548]
-
Împărăției lui Dumnezeu de aici, cu alte cuvinte este vorba de îndumnezeirea prin har, care se face încă din această viață. 4. - În altă ordine de idei, care vedeți a fi termenul corect de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori continuă împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele Sfintele, după cum citim
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_un_stelian_gombos_1361516257.html [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
balcoane toate poziționate spre mare de unde seară puteai admira crepusculul ce trasforma culoarea mării din albastru în portocaliu, cerul fiind străbătut de luminile avionelor civile și militare ale aeroportului din Dabolim aflat la 4 Km pe un platou deasupra pădurii dese de palmieri înalți. Nicăieri că aici nu vezi apele de smarald ale mării ce umplu plajă întinsă de la Bogmalo până departe la satul de pescari Siridao, dincolo de care se întinde paduderea imensă de cocos. Lângă hotel, în fața mării era piscină
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
Literatura > Beletristica > FERIȚI-VĂ DE URS Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Când se plimbă prin pădure Are omul ce să-ndure, Deși priveliștea-i frumoasă... Coasta-i mare și e deasă. Dar să faceți gălăgie Ca ursul de voi să știe! Mai strigați din când în când Pentru a-l informa mergând. Cu o bâtă la-ndemână Loviți arborii c-o mână, Cu cealată v-ajutați Spre culme să vă urcați
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488309361.html [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult drag mie care, suspinând, abia reușește să îmi spună o veste proastă: “Nepotul dvs. a căzut dintr-un pom”. Fugii
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
și -(V)màtes la pl., iar de oblice -(V)màs- la sg. și -(V)matèn- la pl.. Reținem că N. sg. este proparoxiton, iar N. pl. paroxiton. Substantivele masculine de declinarea -Vs, -V̀des la N., care au obl. sg. -V̀s- si pl. -V̀den-, ca jàbas (jabàdes) haină, sacou, sunt paroxitone la N. sg. și pl.. atinʒima atingere, urma bàldima leșin cipima strigat, chemare
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
la pl.. Reținem că N. sg. este proparoxiton, iar N. pl. paroxiton. Substantivele masculine de declinarea -Vs, -V̀des la N., care au obl. sg. -V̀s- si pl. -V̀den-, ca jàbas (jabàdes) haină, sacou, sunt paroxitone la N. sg. și pl.. atinʒima atingere, urma bàldima leșin cipima strigat, chemare ćărkima încercare flujerima fluierat folosima folosire, uz kalarima călărit mestekima amestec mirima mirare miśkima mișcare parwoma înmormântare
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
-i rămânem strajă! Greșind cărarea care ne conduce Spre cel ales să îi cedăm căldură Extenuați de visele caduce Bem cu pelin otrava cea mai pură Nu mai putem să mai dorim plăcere Nu mai speram când ceața mult prea deasă Ne gratulează versul cu junghere Si refuzăm să mai dorim acasă De-avem răgaz să ascultăm când sună Chemările ce-și caută-mplinirea Ne-om întâlni și-n noaptea fără lună Să îmbinăm plăcerea cu iubirea Nu dispera ci caută
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1445601581.html [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
funebră. Printre altele, a spus: “În înfăptuirea României Mari se poate spune cu drept cuvânt: mare a fost partea sa”. Nicolae Iorga, în Memorii, scrie: “Înmormântarea a fost mai strălucită ca aceea a regelui Carol I”. Regele Carol I, în dese rânduri, a spus despre Take Ionescu că “este omul cel mai inteligent din timpul domniei mele”. De înmormântarea lui Take Ionescu s-a ocupat personal Ionel Brătianu. A fost înmormântat în curtea Mănăstirii Sinaia. E chiar lângă bradul sădit într-
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și rescrie povestea exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Prof. Carol Iancu de la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier a prezentat prelegerea cu titlul ”Alexandre Safran, une vie de combat, un faisceau de lumière” precum și cartea ”Alexandre Safran et leș Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inedits des archives diplomatiques americaines et britanniques (1944-1948)”, apărută la Editură Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colecția Historica, seria Dagesh. În cadrul evenimentului, dr. Aurel Vainer (Președintele Federației Comunităților Evreiești din România) a sustinut comunicarea: „Dr. Alexandru Safran — Rabin înțelept, savant
Lumina unui simbol: Alexandru Şafran by http://uzp.org.ro/lumina-unui-simbol-alexandru-safran/ [Corola-blog/BlogPost/93111_a_94403]