774 matches
-
dantelele și furând inelele, visând nunți împărătești cu inelul tău pe dești, ce-avenit într-un târziu și-i turnat în argint viu; orb să fii și să nu vezi cum crește iarba-n livezi, cum cântă râul pe luncă, descântându-ne de brâncă, cum apar și apoi pier licuricii pân la cer, cum spală luna pe cale picioarele în sandale, cum trece duhul în boare pe aripe de izvoare, cum urcăm în munți de fum rătăcindu-ne pe drum, cum se
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
dacă s-ar putea, Eu scut spre lumi să-ți fiu, aș vrea. Când nori privirea îți umbresc, Aș vrea o floare să-ți pețesc. Apoi s-o pun să-ți fie-aproape Sărut pe mână și pe pleoape. Și ca descânt să te feresc De cei ce vraja-ți risipesc. Din ea vor răsări agale, Puteri ce țintuiesc pe cale, Pe toți acei ce clevetesc Povești ce-n suflet te rănesc. Apoi voi pune-al meu amor Ca pavăză și ajutor. Și-
DRAGOSTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382415_a_383744]
-
arșița din soare, De vântul aprig, furtuni și uneori de ploi, Rodu-a crescut bogat doar mângâiat de-o boare Și a lăsat clepsidra să curgă între noi. Dar am lăsat în rod a ochilor oglindă, Înțelepciune-n gânduri și un descânt de dor, Însingurat de-oi fi deschisă-i a mea tindă, Iar rodul nostru va fi al meu până-am să mor. Aprind tăciuni în orice zi care apune, Trimit un gând curat la poarta nemuririi, Căci rodul ce mi-
RODUL IUBIRII de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382507_a_383836]
-
rânjea ca o diavoliță în bătaie de joc. Nu știu cum și nici nu știu de ce, însă sunt sigură că a făcut asta cu un scop și a vrut să mă înfrunte, nenorocita. Îți închipui? Ne-a furat țoalele și le-a descântat. Aia s-a pus pe capul nostru și ne poartă sâmbetele, să știi! Eu însă am hac de cojocul cotoroanței! Am vorbit cu Stanca a lui Gojgărel din vale, și împreună vom merge la un vrăjitor foarte cunoscut din Vâlcea
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
ne poartă sâmbetele, să știi! Eu însă am hac de cojocul cotoroanței! Am vorbit cu Stanca a lui Gojgărel din vale, și împreună vom merge la un vrăjitor foarte cunoscut din Vâlcea, ca să ne desfacă fermecele Rădiței și să ne descânte de bine. Asta e un vrăjitor care face doar magie albă și nu lucrează cu diavolii. Stanca a mai fost o dată cu femei de pe luncă, prietene de ale sale, la el. I-au găsit adresa în revista Formula AS și mi-
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
zis că se duc la el și mahări din ăia din parlament, actori și alte personalități renumite căci leacurile sale fac minuni. Mă duc și eu cu Stanca și dacă vrei să mergi cu mine, ar fi bine. Așa ne descântă la amândoi. Gheorghe la început nu reușea să deschidă gura, căci rămăsese interzis de inițiativa Floricăi sale, însă în curând și-a recăpătat graiul și i-a răspuns supărat: -Tu ai luat-o rău pe ulei nevastă, dacă ai început
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
-mi spune nimic Norii mai trec iar un pic RITMURI Ritmuri aprige de dor și vrajă Cântă în sângele roșu o emfază De nemărginire spre seară Cu tine taina mă-mpresoară Visez tandru pe un câmp Ascult din subconștient un descânt Seara din gene clipește ușor Cu gândul iubirii mă-nfior. ------------------------------------ Georgeta BLENDEA-ZAMFIR 21 februarie 2016 Brașov Referință Bibliografică: Georgeta BLENDEA-ZAMFIR - DIAMANTE ȘLEFUITE (POEME) / Georgeta Blendea Zamfir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
care înaintez până la un perete stâncos ce-mi stopează calea. Dar spaima și agitația din somn mă trezesc, buimac și lac de transpirație. - Să-i spui părintelui Popa Ștefan să-ți citească din cartea sfântă. - Sau la vrăjitoare să-mi descânte! - surâse soțul. - Te rog, nu face astfel de glume! Mă trec fiorii când îmi amintesc de chipul său hidos. - Am un plan! Într-o zi mă voi aventura pe drumul din vis. - Să nu te rătăcești pe acele coclauri și
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
mătase țese și marea din valurile sale albastre, îngânată de pescăruși. “Să nu te mai chinuie gândul,/ Că nu te-nțelege iertarea,/ Din valuri îți țese veșmântul,/ Un nor, pescărușii și marea.../ Pe glezne să-ți plângă izvorul,/ Să-ți descânte vraciul sihastru,/ Să te-ajungă din urmă doar dorul,/ Călare pe un cal măiastru.” ( Descântec de Iris) De asemenea, și alte simboluri apar în construirea unui decor distinct în care iubirea renaște din focul existenței. Salcâmii, cireșul, luceferii și vulturii
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Articolele Autorului Lacrimi arse le-ai ascuns în soare, În tăceri oceanu-i țărmurit, Lasă-mi valul ce i-ai pus hotare Să-ți mângâie țărmul tău iubit. Dă-mi ceva din frunzele-nverzite Și din trupul tău dă-mi un descânt, Dă-mi privirea s-o respir în clipe, Peste buze mi-ești sărut înfrânt. În adânc îmi umbli bântuind Decolteu de noapte printre stele, Dă-mi cărarea-n suflet s-o întind Infinită-n cânturile mele. Mâini de catifea adormitoare
SONET LIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384097_a_385426]
-
Acasa > Versuri > Visare > BĂTAIA VÂNTULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului bătaia vântului pădurea-n odăjdii de toamnă, suvenir, silabe, descânt, potecile-nveșmântate în zale se-ntorc în mormânt. pe sub boltele-nalte ale tăcerii se-ascunde ecoul târziu, aripa răscrucilor rupe și sperie tot ce e viu. cerne cerul aur și scrum, nimeni nu se-aude în noapte, nimeni, nimeni nu e pe
BĂTAIA VÂNTULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384110_a_385439]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > POEZIA TOAMNEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului bătaia vântului pădurea-n odăjdii de toamnă, suvenir, silabe, descânt, potecile-nveșmântate în zale se-ntorc în mormânt. pe sub boltele-nalte ale tăcerii se-ascunde ecoul târziu, aripa răscrucilor rupe și sperie tot ce e viu. cerne cerul aur și scrum, nimeni nu se-aude în noapte, nimeni, nimeni nu e pe
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind! ~ Cristina P. Korys ~ 23 nov. 2016. (sursă foto: internet) Referință Bibliografică: Călătorind prin toamna târzie / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P.
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
chimvale rugați-o să mai vină pe la voi... o să vă spună versuri mari, nescrise și o să vă răspundă prin tăcere. ea are-n rațiune manuscrise ce nu-ncap pe tărâmul astei ere. nu vă confisc cenaclul rațiunii. lăsați mari-popii să descânte psalmi. de pe la noi, spre tainele minunii, poeții lumii trec desculți și calmi... 30 iunie - 2015, pe la Montreal. Criticul și istoricul literar M.N. Rusu, redactor-șef, a subliniat activitatea jurnalistică a invitatei, precum și varietatea și diversitatea textelor pe care aceasta le-
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
poduri igrasioase, de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur, și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd, mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sarea din nou ca praf de viață la mine
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
poduri igrasioase,de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur,și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram,mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur,m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream.Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea,sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd,mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sareadin nou ca praf de viață la mine-n
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fi să-și construiască un cuibușor de dragoste hippie cu Judy. Din nou, nu era treaba mea să îi spulber visele. în schimb, înarmată cu informația asta, am plecat în căutarea lui Claire, pe care am găsit-o în living, descântând o cană de ceai atât de tare că puteai să îndoi o linguriță în el. Bucătăria era de mult bucătărie doar prin denumire, în caz că acest cuvânt nu definește o cameră plină de cutii de bere, în care se găsește o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele binelui: zâne bune, Sfintele, Sânzienele, Drăgoaicele, care acționau tot prin intermediul unor babe care știau să alunge spiritele rele, să descânte, să desfacă vrăji, acțiuni dublate de folosirea unor licori, unsori, iruri și ceaiuri, practici magice care, în timp, au deschisă calea medicinii științifice. Răspânădirea creștinismului nu a însemnat și renunțarea la practicile vechi; dimpotrivă, o bună parte dintre practicile magice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La fel ca și în medicina modernă, autosugesștia juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care își lua sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure. Tot ea, prin mărturia dată în august 1960, spune că familia Galeș e venită din Dorna. Nu știu de la cine a învățat Botușanca să descânte, dar de la ea și de la alte femei în vârstă știu conținutul unor descântece, folosite pentru vindecat până la mijlocul secolului al XX-lea. Descântatul se folosea pentru unele suferințe cauzate, nu de microbi, nu se știa de existența acestora (în concepția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curate etc.) de uitătură rea, de vrăji, de farmece etc. Dacă cineva, de regulă un copil, contracta o umflătură dureroasă de la o lovitură anterioară sau o erupție dintr-o funcționare internă defectuoasă, se zicea că are beșică și Botușanca îl descânta de bășică: „Beșică livizică, naranghie, Beșică vișinie, beșică de 99 de feluri Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Beșică mâncăcioasă, beșică umflăcioasă, Nu te coace și-napoi te-ntoarce. La răchita răsădită este o bab Cu doi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ducă totul la vale, tot răul să-l ia!) și blestemul pentru cel/cea care face vrăji și aruncă pacostea pe capul cuiva, fie că e ființă sau element natural, văzut ca purtător de forțe ale răului. De beșică se descântă când începe să te doară, să nu mai apuce a se coace: „Beșică naranghie, beșică de bâzdie, Ieși din sorocul meu și-a lui Dumnezeu Du-te la fântâna crestei (de pe deal?!) E masă întinsă, făclii aprinse Unde se bea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plata Domnului! Un caz concret a fost a lui Hortolomei Constantin Pușcuță, copil de 5-6 ani care se plângea de dureri de pânătece. Cine l-a pipăit, unde zicea că-l doare, a simțit două boțuri cât pumnul. A fost descântat, în același timp cu incantația se aplicau lovituri slabe în locul dureros, în ritmul în care se bate toba. S-a vindecat prin descântec, acolo unde doctorul nu a reușit. Iată și un descântecă pentru năluci, la copii: „Cei răi putregăiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la copii: „Cei răi putregăiți, cei răi mucegăiți Ieșiți din mățeșugul-mățeșugului. Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca, Acolo să cheie, să se răscheie ... Curat, luminat, ca Maica Precistă lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți răii, răii prin deochi, răii prin strigare, răii prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]