573 matches
-
cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
împreună cu domnul Moldovei, ȘTEFAN și VLAD ȚEPEȘ al VALAHIEI, a organizat rezistența pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
împreună cu domnul Moldovei, ȘTEFAN și VLAD ȚEPEȘ al VALAHIEI, a organizat rezistența pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
e așa de grăbit. „Acum sigur o să se oprească să stea de vorbă cu mine și-o să înceapă să-mi îndruge cine știe ce tâmpenie, cu vorba lui întortocheată.” Neculai se opri, contrar așteptărilor lui Clăpăugea, chiar la poarta lui, fără să descalece, rămânând așezat pe șaua bicicletei, cu-n picior sprijinit în pământ și cu celălalt pe pedală. „Crede că poziția asta-l face să pară important”, se gândi Petre Clăpăugea, sugrumând, din nou, cu brutalitate, un zâmbet care se încăpățânase să
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
coboară dinspre munte. Căpitanul Sasu îl găsește pe căpitanul Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi zâmbește binevoitor și-i face semn să se așeze pe mușchiul moale. Sasu se așează lăsând calul liber.Călăreții descalecă. CĂPITANUL SASU:(către oșteni) Lăsați animalele să pască în voia lor.. CĂPITANUL ARNĂUTU: (liniștit) Astăzi ne odihnim în liniște și pace! CĂPITANUL SASU : Voi trimite câțiva tineri să vâneze un cerb. Avem nevoie de forțe proaspete. CĂPITANUL ARNĂUTU: Mâine dimineață
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
mai ușor să sară peste ziduri! CĂPITANUL SASU: Sau să treacă prin ele ca nălucile! EXT. / CURTEA CASTELULUI / ZI Vânătorii de vampiri pătrund călare în curtea castelului năpădită de ierburi și bălării. Aceștia își rotesc privirile de jur împrejur apoi descalecă și lasă caii liberi. CĂPITANU ARNĂUTU : O parte dintre noi să ne răspândim prin curte, iar alta să cercetăm castelul până nu se lasă noaptea. CĂPITANUL SASU:(impresionat) Ce castel mare! CĂPITANUL ARNĂUTU: (către oșteni) Adunație lemne din pădure! La
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
hartă cam pe aici trebuie să fie comoara. În mijlocul poieniței se află un stejar secular cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie) Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un izvor.” (Grigore Ureche-Letopisețul Țării Moldovei. Ed. Științifică, București, 1967,p. 72) În această unitate de gând, cuvânt și faptă, de credință, de religie și cultură a românilor
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
să cadă săgeata. „Iar în al zecilea an al domnii sale, în anii 6974, iulie 10, au început a zidi mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu și a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” (Grigore Ureche, Letopisețulu Țării Moldovei, de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
sub pretențiile unui lumesc fermentat. Voiam să-mi construiesc o zodie nouă și-am apelat la prietenii mei numerologii. Erau ocupați ca să ridice voalatele elogii, da-n ei zburda o sete de reprofilare, prinși de rutina celor zece cifre. Iute descălecând de pe o întrebare, pe ieșirea de incendiu au intrat la litere, alcătuindu-mi un final de zicere: „În infidelitatea general acceptată-n univers... memoria păstrează doar faptele, fără trăsăturile feței sau stările însoțitoare. Faptele rămân mereu indiferente, doar stările sufletești
MENTALIST, ÎNTRE SPIRIT ŞI SPIRT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376356_a_377685]
-
exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui. Am avea nenumărat exemple, dar eu, astăzi, la frumos ceas aniversar, aș dori să vorbesc, pentru
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui.Am avea nenumărat exemple, dar eu, astăzi, la frumos ceas aniversar, aș dori să vorbesc, pentru
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
repede ceva de mâncare, dar el a gustat doar, și peste puțin timp a plecat călărind în goană pe malul pârâului Suha Mare. Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul între mâini. Privea gânditor spre coasta dealului împădurit, învăluit tainic de umbrele înserării. Se pare că era atât de transpus, încât cei care
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
e fereastră și falduri jucăușe de perdea Învăluie molatec făptura-mi, de gânduri ostenita; Stelele cern în noapte priviri pe munți de catifea... Iar vântul nu mai cânta, si luna-i adormita. Tu, despuiat de gânduri cenușii și de iluzii-amare Descaleci azi din vise, înfășurat în noapte... Un zburător - ce tatuezi pe trup dorințe arzătoare, Sorbind sărut cochet și rătăcind printre-ale mele șoapte... Puzderie de umbre se năpustesc cu zâmbetul șăgalnic, Ca să elibereaze visul, rămas captiv în albe colivii. Uitând de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
eu i-am pus o întrebare: - Ce te faci când vei fi mare? - Ce, nu știi? Epigramist! De la Dragoș și Bogdan, noi speranțe pentru Moldova dă prof. Horațiu Catalano, care înființează prima extensie universitară a UBB Cluj-Napoca la Vatra Dornei: Descălecatu-a dat speranță, E tot ce pot să spun piano, La șapte secole distanță Descalecă și Catalano! Referință Bibliografică: Constatări / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
știi? Epigramist! De la Dragoș și Bogdan, noi speranțe pentru Moldova dă prof. Horațiu Catalano, care înființează prima extensie universitară a UBB Cluj-Napoca la Vatra Dornei: Descălecatu-a dat speranță, E tot ce pot să spun piano, La șapte secole distanță Descalecă și Catalano! Referință Bibliografică: Constatări / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
amintirea cățelușei sale, Dragoș denumește rîul, Moldova și dă numele poporului său, Roman, locului unde s-a petrecut evenimentul. Însoțitorii lui Dragoș descoperiră cu bucurie un peisaj plin de viață, dar orașele și satele din jur sînt părăsite. Vrăjiți, ei descăleca și i se închină lui Dragoș ca primului domn al acestor pămînturi. Cantemir explică că această țară a fost numită Moldova, dar că turcii o denumiseră Ak Ulach, apoi, tot ei le dăduseră numele de bogdanii locuitorilor Moldovei, de la numele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu, pentru a defini reorganizarea Țării Românești de către turci în perioada stabilirii suzeranității otomane. Demonstrația exegeților români merge mai departe: se ia act de analogiile dintre legendele întemeierii Moldovei și Țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să atingă aproximativ 500.000 locuitori. Sub aspect etnic, populația acestei provincii era alcătuită din români, unguri, secui, sași-populația alogenă nu putea fi prea numeroasă. Astfel, ungurii au rămas, în cea mai mare parte, în Câmpia Panoniei, acolo unde au descălecat, la sfârșitul secolului al IX-lea, dar puțini s-au instalat în teritoriile cucerite în secolele următoare. Economia Ocupație fundamentală la un popor care a urmat calea civilizației, agricultura a fost întotdeauna ramura economică de bază a societății românești. Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sate vechi, în teritoriile extra-carpatice, o societate românească diferențiată în clase, cu o boierime proprie. Prin urmare, toate împrejurările necesare închegării statelor erau întrunite, ceea ce nu exclude ca întemeierea să fi venit din vecinătatea lor, precum voievozii români din Maramureș descălecați în Moldova sau voievodul descins din Făgăraș, Negru Vodă, român sau cuman. Insistând asupra realităților social-politice locale, A. D. Xenopol, care admitea descălecatul, afirma: "Moldova exista ca țară, înainte de a ființa ca stat"! Temelia era veche, organică, chiar dacă vârful ierarhiei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]