5,982 matches
-
Oficiul Fălticeni, independent din anul 1894, avea în subordine toate oficiile din cadrul județului. În anul 1920, s-a făcut descentralizarea pe județe sub conducerea unui șef de serviciu, cu personalul necesar, având atribuțiuni administrative și de control. A fost prima descentralizare a serviciilor. Toate unitățile poștale, din cuprinsul județului, intrau sub administrarea și controlul șefului de serviciu, care rezolva direct lucrările ce erau în competența sa, iar pe celelalte le înainta cu aviz Direcției Generale pentru soluționare. După doi ani, aceste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județului, intrau sub administrarea și controlul șefului de serviciu, care rezolva direct lucrările ce erau în competența sa, iar pe celelalte le înainta cu aviz Direcției Generale pentru soluționare. După doi ani, aceste servicii s-au desființat. Menținându-se însă, descentralizarea pe județe, atribuțiunile administrative au fost trecute asupra oficiilor de reședință, deci și asupra Oficiului Fălticeni. Rolul de control a fost dat Inspectoratelor, înființate la data de 1 aprilie 1923. Controlul de la oficiile de reședință, pentru verificarea conturilor oficiilor sucursale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Inspectorate PTT, în care a fost împărțit teritoriul țării, aveau și alte competențe: de angajare a personalului, de control și exploatare, ordonanțarea cheltuielilor, concesionarea serviciului de diligențe etc., mai puțin centralizarea veniturilor, care a rămas în sarcina oficiilor de reședință. Descentralizarea pe județe, deși a prezentat un mare avantaj, rapiditate în rezolvarea tuturor problemelor, totuși nu a dat rezultate, lipsind pe atunci personalul calificat. Pentru a se aduce unele îmbunătățiri legislației existente, în ce privește organizarea și desfășurarea activității de poștă și telecomunicații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, a funcționat pe baza Legii nr. 2.311 din 24 iunie 1938, cu unele modificări în anul 1941, până la 28 noiembrie 1946, când a apărut Legea nr. 1.038, prin care se stabileau noi măsuri de descentralizare a activităților și posibilitatea înființării unor direcții regionale. În primul articol din această lege se preciza: “Administrarea și exploatarea monopolului Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, se încredințează unei administrații publice autonome denumită Administrația Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor(PTT)”. Organizatoric, Administrația PTT
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a localității, gestionarea bugetului local și a problemelor de ordin edilitar, apărarea drepturilor și a libertăților și pregătirea viitoarelor alegeri. Aceste atribuții au fost întărite de Legea nr. 9/1991, în care se pune accentul pe autonomia locală și pe descentralizarea serviciilor publice locale. Astfel, sunt reluate tradițiile și practica consilierilor locali din legislația românească interbelică. Concomitent, sunt constituite consilii ale F.S.N. și în unitățile și instituțiile comunei, cărora li s-au încredințat atribuții de organizare și coordonare specifice fiecărei unități
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
consecințele benefice ale comunicării: "Relansarea unui brand extern și, în acest caz, rolul brandului de angajator este acela de a sprijini schimbarea comportamentală necesară pentru a livra noua promisiune a brandului; o schimbare semnificativă în strategia organizației, restructurare, retehnologizare, centralizare, descentralizare etc., brandul de angajator având rolul de a redefini relația angajaților cu noua organizație; o nouă identitate corporatistă, caz în care brandul de angajator sprijină noua față a companiei, conferind înțeles și relevanță demersului; o fuziune sau o achiziție, în cadrul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nu prea critici, lipsiți de grabă, credincioși, ordonați, personalități lipsite de relief, discreți în ceea ce privește viața lor privată, încrezători în țara lor Alte sisteme de management surprind această condiționare subtilă între culturile naționale și cele organizaționale. Managementul scandinav are atribute precum: descentralizarea adoptării deciziei, structură organizațională adesea ambiguă, percepțiile despre ceilalți sunt frecvent indecise, formularea obiectivelor pe termen lung și criteriile de evaluare a performanțelor sunt vagi, dar implicite, canalele de comunicare sunt informale, coordonarea se realizează pe baza recunoașterii valorilor și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Viteza de reacție arma succesului în afacerile de astăzi. Managementul descentralizat permite o adaptare rapidă la cerințele pieței; pentru perioade de criză, și managementul autoritar poate conduce la un succes vremelnic, afectând însă climatul organizațional. c) Împuternicirea ca instrument al descentralizării face ca nivelul deciziei să fie coborât la trepte inferioare, cu avantajul motivării personalului și scurtării timpului de reacție. d) Comunicarea deschisă ceea ce înseamnă înlăturarea barierelor, cunoașterea stărilor de fapt la toate nivelurile în timp real și crearea unui climat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ea, nu finalitatea experimentului altfel zis, ci benigna lui desfășurare. Spune naratorul, destul de paradoxal: "Gîndiți-vă puțin - eu de fapt nici nu existam." "Libertatea" lui este în fond aceea de a nu (mai) fi în interiorul regulii morale, de a experimenta deperso-na-lizarea/descentralizarea ad infinitum. Aș merge pînă acolo încît să sesizez aici anticiparea parabolică a "joculului substituțiilor" din "gramatologia" lui Jacques Derrida, principiul de bază al deconstructivismului contemporan. Centralitatea nu este reperabilă în sine, ci în multiplicitate, într-un șir de centralități
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
și m-am sculat Edward Hyde. Cum putea fi acest fapt explicat?ș...ț. Și cum putea fi acest lucru remediat?". Mica ipocrizie a fostului doctor Jekyll nu trebuie să inducă în eroare. Odată declanșată "deconstrucția", "remedii" nu există. Circuitul "descentralizării" e ireversibil și, practic, după cum argumentează Derrida în mai multe locuri, infinit. Așa-zisa lui "finalitate" coincide, la Stevenson, cu sucombarea ultimului "avatar" (Hyde). Moartea aparent inexplicabilă a lui Hyde capătă, la nivel semiotic, o anumită credibilitate. Lăsat să se
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
colegilor noștri, care-i legătura dintre referendumul inițiat de Traian Băsescu și deadline-ul depășit de revista orădeană - numai Miron Beteg ne poate explica. Însă căutarea unor efecte retorice, bune în orice ocazie, suplinește cauzalitățile înguste, determinările logice. Vorbim despre subsidiaritate, descentralizare a deciziei, luarea viitorului în propriile mâini, dar, la o adică, tot Guvernul "asasin" (la modul caragialian) e de vină. "Demonstrația" lui Miron Beteg ne aduce aminte de bancul cu cetățeanul sovietic mândru de eficiența metroului moscovit, în fața unui cetățean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
și de cinismul lipsit de spirit pe care le practică în momentul de față o mare parte din societatea românească). Pe de altă parte, monografiile fiecărei localități (visul de altădată al lui Dimitrie Gusti), ilustrează (și generează) un fenomen de descentralizare culturală, foarte vizibil în Europa de Vest, dar încă timid în România. Recent, (dr.) Aurelia Lăpușan și (dr.) Ștefan Lăpușan, au publicat și lansat o admirabilă monografie, Mangalia în paginile vremii. Puține orașe din România au în prezent o asemenea carte de
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Liviu Dragnea, în ediția de joi seara a emisiunii ”Subiectiv”, de la Antenă 3. "Sunt zeci de direcții deconcentrate la nivel de județe, cu mii de angajați, când vor trece la regiuni, acesti angajați se vor diminua. Cand va avea loc descentralizarea va subția foarte mult acest aparat funcționăresc. Ministrul Dezvoltării Regionale spune că intenția este că regionalizarea să se finalizeze în acest an și a precizat că va avea discuții cu toate partidele politice pe această temă, inclusiv cu UDMR, cu
România, împărțită în regiuni. Mii de funcționari vor dispărea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80307_a_81632]
-
fost de asemenea privită ca fiind dependentă de caractere instituționale ca: balanța puterii între instituțiile de stat, independența juridică și puterea parlamentului în a contrabalansa executivul, diferitele modele ierarhice și birocrația, incluzând efectul numeroaselor reforme ale serviciilor civile, eforturile de descentralizare a puterii: privatizare, autonomie legislativă etc. Deoarece corupția reprezintă o deviație de la modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și forma din procesul de elaborare a actelor normative. Conceptul în sine, precum și numeroasele lui forme de manifestare au fost analizate de mai mulți specialiști din domeniu. Bardhan și Mookherjee (2000) analizează efectele federalismului asupra capturării statului și concluzionează că descentralizarea electorală adâncește problema” <footnote Matei, A., Popa, F. (2009), “«State capture» versus «administrative corruption». A comparative study for the public health service in Romania”, lucrare prezentată în cadrul conferinței “The public service: Service delivery in the informational age”, organizate de European
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
politic și, în fiecare an, serviciile statului sunt afectate de măsuri având ca obiect adaptarea structurilor la evoluția sarcinilor care le sunt încredințate. În prezent însă, reorganizările în curs sunt de un interes deosebit, în condițiile în care construcția europeană, descentralizarea, revenirea liberalismului par să amenințe prerogativele administrației de stat, amenajată într-o poziție cheie, esențială față de puterea politică, puterea economică sau structurile administrative locale<footnote Alexandru, I. (2004), Politică, administrație, justiție, Editura All Beck, București, p. 76. footnote>. Reforma funcției
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
normelor de conduită; promovarea transparenței în sistemul funcției publice prin: realizarea și publicarea de rapoarte anuale privind modul în care sunt percepuți funcționarii publici de beneficiarii serviciilor publice furnizate, pe baza unor sondaje și chestionare periodice. 3.3. Corupție și descentralizare Descentralizarea este privită ca un corolar indispensabil al democrației, pentru organizarea administrației publice, ea având aceeași pondere ca democrația reprezentativă pentru organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de conduită; promovarea transparenței în sistemul funcției publice prin: realizarea și publicarea de rapoarte anuale privind modul în care sunt percepuți funcționarii publici de beneficiarii serviciilor publice furnizate, pe baza unor sondaje și chestionare periodice. 3.3. Corupție și descentralizare Descentralizarea este privită ca un corolar indispensabil al democrației, pentru organizarea administrației publice, ea având aceeași pondere ca democrația reprezentativă pentru organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unor sondaje și chestionare periodice. 3.3. Corupție și descentralizare Descentralizarea este privită ca un corolar indispensabil al democrației, pentru organizarea administrației publice, ea având aceeași pondere ca democrația reprezentativă pentru organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale de cetățeni reprezintă corpuri intermediare, interpuse între individ și puterea centrală, determinând reguli adaptate fiecărui cadru geografic și personalizând autoritatea statală în funcție de problemele locale. Societatea modernă, caracterizată prin contradicții și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
caracterizată prin contradicții și pluralism, implică o mare varietate de comportamente sociale și, de aceea, nu este suficientă luarea deciziilor la nivel central, ci este necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs de dezvoltare, obiectivele procesului de descentralizare sunt, în general, axate pe îmbunătățirea eficienței, echității, accesibilității și calității serviciilor furnizate, precum și a gradului în care acestea acoperă nevoile locale. În fapt, descentralizarea este foarte clar legată de dezvoltarea economică, dar și de sistemele democratice de guvernare<footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs de dezvoltare, obiectivele procesului de descentralizare sunt, în general, axate pe îmbunătățirea eficienței, echității, accesibilității și calității serviciilor furnizate, precum și a gradului în care acestea acoperă nevoile locale. În fapt, descentralizarea este foarte clar legată de dezvoltarea economică, dar și de sistemele democratice de guvernare<footnote Andrei, T., Matei, A., Roșca, I. (2008), Corupția. O analiză economică și socială, Editura Economică, București, p. 14. footnote>. Prin descentralizare se caută îmbunătățirea performanțelor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nevoile locale. În fapt, descentralizarea este foarte clar legată de dezvoltarea economică, dar și de sistemele democratice de guvernare<footnote Andrei, T., Matei, A., Roșca, I. (2008), Corupția. O analiză economică și socială, Editura Economică, București, p. 14. footnote>. Prin descentralizare se caută îmbunătățirea performanțelor unui anumit serviciu, prin schimbarea autorității și responsabilității între actori cheie, îmbunătățirea fluxului informațional pentru fundamentarea deciziilor și evaluarea performanței, stabilirea mecanismelor de responsabilizare și modalități de motivare a tuturor actorilor pentru a fi responsabili în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
autorității și responsabilității între actori cheie, îmbunătățirea fluxului informațional pentru fundamentarea deciziilor și evaluarea performanței, stabilirea mecanismelor de responsabilizare și modalități de motivare a tuturor actorilor pentru a fi responsabili în îndeplinirea sarcinilor care le revin. 3.3.1. Condițiile descentralizării Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă, care permite colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și le dotează cu resurse necesare<footnote Ioniță
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și responsabilității între actori cheie, îmbunătățirea fluxului informațional pentru fundamentarea deciziilor și evaluarea performanței, stabilirea mecanismelor de responsabilizare și modalități de motivare a tuturor actorilor pentru a fi responsabili în îndeplinirea sarcinilor care le revin. 3.3.1. Condițiile descentralizării Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă, care permite colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și le dotează cu resurse necesare<footnote Ioniță, S.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]