2,257 matches
-
vamă“, Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 1998; „Acasă“, Editura Macarie, Târgoviște, 1999; „Singur în fața cerului“, („Sam pred nebom“, volum de versuri bilingv româno-sârb), Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia; „Sfântă Duminică a învierii“, Editura Viața arădeană, Arad, 2001; „Din umbra flăcării“, Editura Macarie, Târgoviște, 2001; „Desculț prin Transilvania“, ediția a II-a, Editura Euroland, Suceava, 2002; “Doi poeți-aceeași limbă” („Intre leagăn și stea” - Nicolae Nicoară-Horia și Vasile Barbu), Editura Nigredo, Arad, 2008. Gata pentru tipar, volumul de poezii: „Nu știu dacă sunt”, ș.a. (George Roca, Rexlibris
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
vinovată, vinovată!).Toți alergau după mine:mustăcioși, pletoși, chelioși, burtoși...Dar acum nu mai eram în labirint, ci pe o câmpie mare, însorită. Alergam să nu mă ajungă. Și ai apărut tu, călare pe un cal alb, înaripat. Deși erai desculț și în pijama, aveai un paloș, ca un fulger. Când îi loveai în cap se transformau în pisoiași care miorlăiau jalnic. Eu am început să râd...să râd...După ce ai terminat cu ei, ai coborât de pe cal, ai aruncat paloșul
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
am ascuns în vise îngropate. Acuma mă tratați ca și adult Și-ngenunchiați râvnind la sănătate. Am colindat chiar celălalt tărâm Fiind eu rupt de o realitate. De-aceea, în genunchi, eu mă închin Rugându-mă cu multă demnitate. Cu pași desculți de urme pe zăpadă Eu las acum ca semn de moștenire. Credința mea ca să vă fie spadă Și dreptul mult râvnit la fericire. Eu am trecut de lipsuri sau nevoi Cu fruntea sus ! ... Și cu înțelepciune ! Ca-ngenunchiat de viață mai
SISTEM BOLNAV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380150_a_381479]
-
umeri lacrimi, dor și tot ce vrei! Nu voi plânge, când strivită am să cad sub crucea grea! Ajutor în rugăciune ceas de ceas voi căuta! Te-am rugat Iisuse, Doamne, bani să-mi dai să pot lua, Pentru mamele desculțe încălțări, pentru- a purta, Pentru pruncii bolnăviori, sănătate să plătesc, Pentru omul necăjit, fericire să găsesc! Pentru mama mea ce-ntruna a răbdat zâmbind spre noi, Aș fi vrut să-mi dai puterea să-i dau anii înapoi! Pentru tata
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
atingi.... X. FERICIRE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai și încă mai credeai în minunea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
liceu? Te credeai stăpânul lumii. Erai și tu de seamă cu "aia cool ". Citește mai mult Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai și încă mai credeai în minunea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
iubirea mea pierdută Și-au ruginit demult frunzele-n vii Și ruginit-au toate-n lanț demult, Păduri și ierburi, lanuri, flori, câmpii. Prin verdele frumos al unei veri trecute Pierdut-am dragostea plimbându-mă prin crâng Și am pornit desculț prin iarbă să o caut Strigând-o în zadar, plângând și alergând. Sperând mai tresăream câteodată Când auzeam câte-un răspuns pribeag, Dar nu era iubirea, ci ecou-mi Ce mă izbea precum un bumerang. Mă ridicam plângând fugind 'nainte
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
În oglinda fumurie a lacului, Și transparente picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantela unui nor, Ca, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculță, clipocind pe stradă... Pășind în urma verii ce-a plecat... Toamna, a ieșit la promenadă! VIAȚĂ DE POETĂ Înconjurată sunt, de muze, Metaforele-mi sunt "căminul", Versurile-mi sunt "amanții", Poezia mi-e "destinul". Pentru unii, sunt o "pană", Pentru alții
PARTITURI DE TIMP de ADA SEGAL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378211_a_379540]
-
un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca si cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui, să te vezi în orice, să nu spui nimănui câtă liniște e, cât a fost, ce-a rămas din țărâna de ieri a bâțâii de ceas, Să te zgârii de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
-și ca un copil lacrimile- natura mă fascinează!” Am tăiat pădurea în două printr-un colnic drept și-am ajuns într-o poieniță cu o iarbă mare, doamna Deleș a coborât din trăsură și a luat-o prin acel fân desculță... Această poieniță aveam s-o revăd cu altă ocazie în destinul meu tragic și avea să-mi aducă aminte de aceste dulci și înșelătoare clipe. Am oprit și eu trăsura și am dat drumul la cai să pască, de-atâta
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
orașului. Copilul m-a rugat să i-o smulg și să i-o duc în casă pentru că-i place. Așa că-i frumoasă și verde?...”. Da, i-am răspuns, și mi-au venit în minte amintirile copilăriei, cu picioarele înțepate și desculțe. Acum, era un simplu element de decor pentru un copil. O curiozitate, ca oricare alta... I-am smuls-o, am adus-o în casă și-am îngrijit-o mult timp amândoi. Ea, pentru că-i plăcea; eu, pentru că în sinea mea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE Am să-ți fur iubirea toată Și te voi lăsa pustiu, Am să-ți iau și fericirea Și a ta n-o să mai fiu. Am să intru în lăuntru-ți, Dar pe vârf de pași desculți, Patima lăsată-n tine Am s-o fur ca să mă uiți. Coborî-voi și în suflet, Răscolit ți-l voi lăsa, Să îmi iau vorbele dulci Să le pun pe rana mea. Am să-ți fur și infinitul Să rămâi
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
nu-mi spui că visul meu este departe.// Să mă alinți, de câte ori am nevoie,/ Să-mi dai tot ce am eu voie,/ Să mă vezi zâmbind, vioaie/ Zburdând, nefiind greoaie.// Să merg pe a mea câmpie,/ Cu dor de copilărie,/ Desculță, prin mărăcini,/ Și la ghimpi să nu mă-nchin.”. Amazoană galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ea nu găsim //...// Limba, țara, vorbe sfinte/ La strămoși erau,/ Ei ar plânge în morminte,/ Când ne-ar asculta,/ Al lor geniu ne șoptește/ Din mormânt mereu,/ O, vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!”. Răzbind din piatra adâncului, limba românească pășește desculță prin roua ierbii dimineții, să urce, apoi, în columne. Asta o dovedește și Alexei Mateevici, preotul militar basarabean răpus de tifos, în Primul Război Mondial, pe frontul din Moldova, la doar 20 de ani, pe timpul luptelor de la Mărășești, voluntar în
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
și caracterul partinic al literaturii rămân valabile, dar pentru a le pune în evidență era nevoie de un spațiu tipografic mai amplu: desfășurare epică, invenție de situații, personaje așezate într-un conflict ireductibil și, bineînțeles, declarații ideologice. Zaharia Stancu în Desculț (1948, prima versiune, urmată de altele) reconstituie (în limbajul epocii) viața țăranului exploatat în regimul burghezo-moșieresc, cauză a răscoalei din 1907. Subiectul răscoalei din 1907 se extinde în Bijuterii de familie (1949) de Petru Dumitriu, Zorii robilor (1950) de V.
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-o întîlnești pe ea"; făcînd abstracție de posibilele ecouri de
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
cumpărat nimeni, ba chiar și bisericile! Așa se face că, pe nebăgate de seamă, în orice casă intrai era imposibil să nu găsești măcar unul din titlurile-standard ale epocii: Bărăgan, Cetatea de foc, La cea mai înaltă tensiune, Șoseaua Nordului, Desculț, Mitrea Cocor, Moartea unui artist, Mielul turbat și-atâtea altele. Nu am, așadar, iluzii în privința eficacității sistemului generalizat de librării. După cum n-am nici o iluzie privind "bibliotecile ambulante", improvizate în autobuze ca vai de lume. Ele făceau turul zonelor "defavorizate
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
Harold Bloom mărturisește într-un loc că, practicând în tinerețe ingrata meserie de corector, a ajuns la o asemenea rutină încât astăzi nu-și mai poate - decât cu mari eforturi de voință - reciti șpalturile propriilor cărți. Paradoxul colocvial al cizmarului desculț pare să-și găsească, până și în opera criticilor literari de primă mână, neașteptate justificări. Asta desigur, dacă ne hotărâm să îi dăm, literă cu literă, crezare. Pentru că bănuiala mea se îndreaptă într-o altă direcție. Există cărți pur și
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
și stalagmite se fac poemele ne umplem cu ieri copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcere de neîntoarcere suntem doldora de moarte Zăpada O să ningă la noapte. Pe mormântul mamei o să crească zăpada și liniștea. Urme de veverițe desculțe și mirate. în vis o să-i iau mâinile înghețate și o să tăcem. Știu locul de întâlnire dar nu știu ora.
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
eternitate/ țineam numai pentru mine mângâierea de la tanti vânzătoarea și/ sărutul pe obraji de la bunicul mirosind a tutun și mastică/ ei nu aveau bunic ca al meu// prispa cu bunic cu tot s-a prelins în asfalt /.../ urme de tălpi desculțe și pitice, mai văd pe cer uneori/ și știu că/ stă să plouă". Din acest poem, mai târziu, la o limpede pieptănare a lui, vor dispărea sintagmele sentimentale, care vor fi înlocuite cu altele, poate și mai sentimentale, dar dintre
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
la Zaharia Stancu, care încerca - la propriu! - să fugă de moarte, cu trei zile înainte de eveniment. Tînăra prozatoare îl vizitează acasă cu scopul de a-i lua un interviu. Neglijent înveșmîntat, în vestă și papuci, cu pălăria pusă de-a-ndoaselea, părintele Desculțului ocolește casa de mai multe ori, cu o mișcare aparent fără rost: "gîfîind de efort, cu privirea ațintită înainte, a trecut fără să mă bage în seamă, luînd-o iarăși după colțul din dreapta al casei. Domnule Stancu, ce s-a întîmplat
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
loisir inocent: Dacă îmi permiteți, domnule general, mie îmi place mai mult fiu-său. I-am citit aproape toată opera. Iar de câteva zile am luat la mine, ca să citesc după terminarea programului - caut rapid să mă scot -, piesa Contesa desculță. A făcut înconjurul lumii, după cum probabil știți. Au jucat-o și argentinienii, și etiopienii, și chinezii, și..." (pag. 272) Detaliul nu e reprobabil. Doar că autoreferința mi se pare aici mai puțin un procedeu literar și mai mult unul promoțional
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
notează că l-a putut vedea pe unul din prinții Bibescu, venit, în timpul ultimului război mondial, de la Paris și participînd la un spectacol de teatru din București, en pantouffle, subsemnatul l-a zărit pe Al. Paleologu pășind pe străzile Capitalei desculț. Cel în cauză preciza undeva cu nonșalanță că, nefiind nici "habotnic", nici "tombateră", își îngăduie "licențe estivale de tip hippy"! Un nonconformism al observației, o cutezanță a asociației trădează aceeași apucătură aristocratică de-a ieși pentru cîteva clipe din protocolul
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Hai, hai! mă grăbi bătrânul. Trebuie să te grăbești. - Unde? - În copcă! Am curățat-o dimineață. Dacă se umple iar de gheață, o să ne zgâriem! Aaa!" răsuflai eu ușurat în sinea mea. Deci sunt niște morse, nu homo!" Și pornirăm desculți pe zăpadă, unul după altul, ținând în mână câte un prosop. Eu sunt ultimul și, cu un sentiment ciudat, mă uit la fundurile albe ale bărbaților, care tresaltă în mers. Mi se par incredibil de vulnerabile. Și la fel îmi
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]