181 matches
-
de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e frumoasă tare (or fi văzut-o ei oare?) Că poartă o rochie verde Tivită cu puf de păpădie Și că Îi place să umble Desculță prin vie. Și când trece pe lângă struguri, mere, caise și tufe de soc se aude cum fiecare strigă: “ Mă coc!!!” Unii au spus că vara vine Chiar din petale de flori, Că se scaldă În frumusețe În spume de fiori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e frumoasă tare (or fi văzut-o ei oare?) Că poartă o rochie verde Tivită cu puf de păpădie Și că Îi place să umble Desculță prin vie. Și când trece pe lângă struguri, mere, caise și tufe de soc se aude cum fiecare strigă: “ Mă coc!!!” Unii au spus că vara vine Chiar din petale de flori, Că se scaldă În frumusețe În spume de fiori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant și ambiguu în evoluția ei, în flagrant sau nonșalant dezinteres față de ființa națională. Știu, știu... și mă grăbesc s-o spun: de cealaltă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și (a) desculța < lat. discalciare sau disculciare. Surprinzătoare este moștenirea lui (a) însura „a pingeli“ < lat. *insolare < lat. sola (pluralul lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl. opęti „a acoperi“. Cele mai multe cuvinte din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Râmnicul Sărat; iar vânzarea s-a și efectuat în zilele de 24, 25 și 26 iunie expirat. 180 {EminescuOpXIII 181} "Luptătorul" mai înșiră o mulțime de alte fapte gingașe de felul acesta, căci pomelnicul e lung și fericirea sătenilor desăvârșită. Desculți ne-a făcut Dumnezeu; se pare că desculți voiește să ne lase și d. Brătianu. Zicem desculți prin eufemism, căci în realitate e vorba de o adevărată despuiare. De altminteri, căutând bine, aceste procedări sumare ale perceptorilor regimului fac parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie convingător. Am continuat să mergem într-o tăcere apăsătoare. Mă întrebam cât de tare o dureau picioarele. Pe mine mă dureau de muream și eu eram obișnuită să merg pe jos pe astfel de distanțe, ce-i drept, nu desculță. Din păcate, eu eram cea vinovată de data asta, așa că eram nevoită să îndur până când ea avea să ne scutească de tortură. Londra nu este un oraș liniștit la nici o oră, nici chiar într-o seară răcoroasă, la o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nimic, numai conversațiile șacalilor, noaptea, mai trezeau din când în când în mine un sentiment nedefinit de teamă și îngrijorare. Pe drumul acesta mă întorc acasă, printre livezi, un drum prăfuit, de țară, dezgolit de mașini, adesea pășesc pe el desculță seara și în ciuda faptului că este uscat și solid simt izvoare înguste curgând pe sub asfalt, rămășițele căldurii sunt trimise către mine din adâncurile pământului, când urc pe bulevardul îngust mărginit de stejari, întotdeauna umbrit, aici mă opream pe trotuar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cunoaște, zic. - Vrei să te-nghită de viu? se sperie mama și mă trage cu putere după ea, spre fundul grădinii. Străbatem o pădure de păpușoi proaspăt prășit. Strașnic de bine-i când porumbul e prășit de curând, iar tu desculț: dacă ți-i fierbințeală la cap - de la soare, de la război, de la femeie - la picioare ți-i răcoare; și uite-așa merge viața. Da, dar mie mi-e ciudă: sunt Încă mititel, nu pot vedea pe deasupra lanului. Mama vede, mama se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spun că, dacă vrea și vrea să mă opresc, atunci să se descalțe și ea. Altfel, nu. În locul ei, n-aș fi ascultat. Uite-o cum merge ca un cocostârc - mă opresc, Îi explic bine-bine cum se merge pe miriște, desculț: nu calci de sus În jos, nu târăști talpa; o Împingi, târâș, de parcă te-ai Încălța cu papuci de casă, hșșș!, hșș, așa se face, dacă vrei să nu te-nțepi, eu cunosc metoda asta, he-he, de când! Am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
genți americane sau În bătrînele slujnice Încovoiate sub jugurile de bambus de care atîrnau pui fără capete. Un camion deschis, plin de călăi profesioniști, trecu prin fața lor În drum spre spînzurătorile publice din Orașul Vechi. Încercîndu-și norocul, un băiat cerșetor desculț alerga pe lîngă Packard. Bătea cu pumnii În portiere și Întindea palma spre Jim, cu jelania bine-cunoscută pe toate străzile din Shanghai: — Fără mamă! Fără tată! Fără whiskey cu sifon! Yang dădu cu biciușca În el și băiatul căzu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
E-atât de frig... Și valul ăsta plânge / Din toate baierele lui de cer... // Cernut din aripi, fluturam tăcere / În mângâieri de perle fumegând... / Foșnea molatec marea printre stele / Și scrijelea dumnezeiri în vânt. // Ardea lumina ca o jertfă aspră / Desculță-n spuma unui cer murdar... / Și umbra ei de pasăre albastră / Murea în rana soarelui amar. // E-atâta dor în umbra ruginie / Și printre stele șoaptele-s adânci. Încărunțit cu înc-o veșnicie / Mă răstignesc în agonii de stânci...” (Radu Strugariu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
face, se maimuțărește, șarjând fără grație naivitatea și gingășia. Iată, ca exemplu, poezia Bunicuța, plină de substantive și adjective diminutivate și producând repede o senzație de saturație și dezgust ca un tort prea dulce: „Minionă și drăguță, / Ar alerga și desculță / S-ajungă la nepoței / Să aibe grijă de ei. / Dar... / Nu poate veni mereu / Anii-s mulți, iar drumul greu, / Picioarele o dor / Și abia o mai duc / Și se roagă în gând: Dă, Doamne, cu bine s-ajung! / Întinde
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pahar la tejgheaua cea lungă, până când tu, fiindcă băusem până n-am mai putut, a trebuit să mă duci de-acolo. Ai venit în vizită în atelierul studenților, unde Hartung te-a numit „muza Helvetia“, eu te-am urmărit dansând desculță în instituția atât de severă a lui Mary Wigman. Tu nu știai să gătești, eu ți-am demonstrat cât de ieftin și de bine se potrivește carnea dintre costițele de berbec cu lintea, producând un gust deosebit și ce ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sărut tâmplele obosite ale dragostei pentru a sacrifica somnul tăcerilor ce vine din vremelniciile nașterii. Nimeni nu vrea să mă recunoască deoarece am o aureolă de veac și-n părul meu e prinsă coroana de stele, astfel dezbrăcată de timp, desculță prin împărăția iubirilor, fără armele victimelor dețin acea privire pustiitoare a dorului. Aproape de marginea sufletului voi închina lumina absolutului și-ți voi lăsa suficient timp ca să-mi umpli haosul cu singurătatea noastră. Când vei vedea acea mirifică sete a distanțelor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
golani din Constanța, care abia așteptau s-o ia cu japca, i-am vorbit în germana mea aproximativă, dar ferm și tare, ca să nu se prindă brazilienii din Piața Chiliei că nu sânt de-ai ei. Am luat-o așa desculță și am tîrît-o din local, urmărit îndeaproape de patru ochi lacomi, ar fi sfredelit noaptea în dreapta și în stânga ca să nu dau nas în nas cu vreo patrulă vigilentă de Miliție, care nu ne lăsa să ne băgăm pula în capitalism
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dragostea și rezistența în timp. Morții veneau la el să le confecționeze cizme pentru drum lung. Tot ce fac e pentru drum lung! spunea el. Și plodului dacă crește, ce să-i fac! Și la urma urmei, mai mergeți și desculți! Nu putem, nea Fane, se plângeau morții, sunt multe gloduri și mai ales cioburi. De unde, bre? De la greci, nea Fane. Ghinioanele lor sparte în timpul vieții, un prinos adus și viilor și morților. Și voi ce căutați pe acolo, mă? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
avea rostul după acea incursiune pe cărarea invizibilă care străbate golul. A reușit doar să zică În șoaptă: „Cine ești?“ și iarăși a Închis ochii. Apoi și-a aruncat și celălalt pantof În apa Bu zăului și a pornit-o desculț spre casă. Abia trecuse de miezul nopții. partea a doua Viitorul depinde de o singură clipă 1 Vara se așezase flască peste oraș, ai cărui zarzări foșneau fără zarzăre, ai cărui cireși nu Își arătau cireșele. Dar nimeni nu se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
da să fiu copilă iar Să mă joc iar pe afară, Prin iarba verde să calc, Să văd fluturii cum zboară. V-ați ascunselea să joc, Să m-ascund pe sub cojoc, În dulapuri sau sub mese, În locuri bine alese. Desculță să stau pe afară, Să văd bondarul cum zboară, Din nisip să fac covor, Pe cer să nu văd un nor. Și totuși mă gândesc nostalgic La clipele cele de dor, La timpul ce trece ușor, Ușor și nepăsător... Of
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și rasa de șieac Și capu-acest ce-n perini de tron ar fi dictat moarte Azi doarme-n pat de trențe, drept perină un sac, Picioarelor rănite-n sandale îi-era dor De salele de marmuri, de-a tronului covor. Desculț îmbla pe uliți, de visuri mintea plină Și-n lungele-i miserii, ca-n mare cufundat, Visa că-ntreaga lume la dânsul o să vină, Că el de lumea-ntreagă va fi încoronat. Coroane el împarte la regi. - Și la regine, Iubindu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ochii râd în capu-i și fața-i e jeratec - A lanurilor zână, cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioiu, copilăros, El sună-n codru verde, trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. "Ah! cum nu sunt - ea strigă - o pasere măiastră, Cu penele de aur ca paserile-n rai; "La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră 60" Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cătră dînsul: Dacă tu ne-i pute face, (150) Fata - mpăratului Roșu s-o luăm, poți merge-n pace. - Ce n-o luați Domnia - Voastră, că sunteți mai tari, mai mulți? - Ei, pe noi ne simte - ndată, să ne - apropiăm desculți, Suntem duhuri necurate și-mpăratul cela Roș Are-n vatră în cenușa. un cățel și un cucoș; (155) Năzdrăvani-s, bată-i naiba, cum ne simt îi vezi că-ndrugă, Unul bate, altul cântă... ș-o tulim urât la fugă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și descrierea unei lumi, în care ființa umană își caută, în permanență, rostul, iar viața îi devine sinonimă cu o cunoaștere parțială".81: "Mă uit în trecut și nu înțeleg/ urmele pașilor mei./ Privesc înghețată zăpada,/ Prin care picioarele mele desculțe/ (îmi amintesc), s-au năruit./ Dar urmele lor închipuie semne,/ În alfabetul unei lumi dispărute./ Ieri, ce voiam să spun,/ Și, mâine, cum voi mai citi/ Durerea mersului de-acum,/ Când clipele obeze/ par ani și anii epoci/ Nehotărâte și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în volumele Anei Blandiana, printr-un soi de misticism, de taină, așa cum încearcă să cuprindă și întreagul conținut abscons al poeziei Ilenei Mălăncioiu: "Mă uit în trecut și nu înțeleg/ urmele pașilor mei./ Privesc înghețată zăpada,/ Prin care picioarele mele desculțe/ (îmi amintesc), s-au năruit./ Dar urmele lor închipuie semne,/ În alfabetul unei lumi dispărute./ Ieri, ce voiam să spun,/ Și, mâine, cum voi mai citi/ Durerea mersului de-acum,/ Când clipele obeze/ par ani și anii epoci/ Nehotărâte și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
56 De bună voie și nesilit de nimeni (1974) 191, 196 De ce trag clopotele, Mitică? (1990) 234, 242, 267 De‑aș fi... Harap Alb (1965) 116 Declarație de dragoste (1985) 244 Decolarea (1971) 196 Departe de Tipperary (1973) 191, 193 Desculț în parc (Barefoot in the Park) (1967) 188 Desfășurarea (1955) 61, 67-68, 72, 76, 85, 87, 89, 103, 136, 173, 255 Despre o anume fericire (1973) 191, 196 Destine romantice (1982) 234, 243-245 Detașamentul Concordia (1981) 234, 241 Diminețile unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
examen etc.) etc.; * exerciții de dans pe diferite tipuri de ritm, pe diferite tipuri de muzică, cu sau fără partener, dans sincron, simetric sau asimetric etc.; * exerciții de mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]