181 matches
-
sărut tâmplele obosite ale dragostei pentru a sacrifica somnul tăcerilor ce vine din vremelniciile nașterii. Nimeni nu vrea să mă recunoască deoarece am o aureolă de veac și-n părul meu e prinsă coroana de stele, astfel dezbrăcată de timp, desculță prin împărăția iubirilor, fără armele victimelor dețin acea privire pustiitoare a dorului. Aproape de marginea sufletului voi închina lumina absolutului și-ți voi lăsa suficient timp ca să-mi umpli haosul cu singurătatea noastră. Când vei vedea acea mirifică sete a distanțelor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
56 De bună voie și nesilit de nimeni (1974) 191, 196 De ce trag clopotele, Mitică? (1990) 234, 242, 267 De‑aș fi... Harap Alb (1965) 116 Declarație de dragoste (1985) 244 Decolarea (1971) 196 Departe de Tipperary (1973) 191, 193 Desculț în parc (Barefoot in the Park) (1967) 188 Desfășurarea (1955) 61, 67-68, 72, 76, 85, 87, 89, 103, 136, 173, 255 Despre o anume fericire (1973) 191, 196 Destine romantice (1982) 234, 243-245 Detașamentul Concordia (1981) 234, 241 Diminețile unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
E-atât de frig... Și valul ăsta plânge / Din toate baierele lui de cer... // Cernut din aripi, fluturam tăcere / În mângâieri de perle fumegând... / Foșnea molatec marea printre stele / Și scrijelea dumnezeiri în vânt. // Ardea lumina ca o jertfă aspră / Desculță-n spuma unui cer murdar... / Și umbra ei de pasăre albastră / Murea în rana soarelui amar. // E-atâta dor în umbra ruginie / Și printre stele șoaptele-s adânci. Încărunțit cu înc-o veșnicie / Mă răstignesc în agonii de stânci...” (Radu Strugariu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ne-am văzut Înăuntru. Din nou așteptam, dar de-acum așezați În jurul unei mese și puteam vedea cu ochii mei că Andrei nu exagerase deloc În privința Steluței, În pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa Îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bacantele care să-l sfâșie pe Orfeu. Îmi închipui că Aia e una dintre ele și așteaptă doar clipa potrivită în care să mă sfâșie. E formidabil cât de mult mă emoționează participarea la zdrobitul strugurilor. Mă amestec și eu desculț printre femeile semi-nude care intră în teasc cu tălpile goale și țopăi mimând același dans euforic de bacantă. Viermi la pândă Când e prea cald, observ îngrozit cum fojgăie viermii în mormanul de pești morți aruncați pe țărm. Când voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Îl chemau pentru cazuri de tifos - chiar și jandarmii erau pacienții lor, că aveau și ei diferite probleme. Dar eu și cu soră-mea ne-am dus și cu toate cunoștințele noastre ne Întâlneam dimineața și ne duceam acolo - așa desculțe cum eram ne duceam la tabac... Vă hrăneau cu ceva? Nu, veneai acasă și mâncai seara. Nu ți se dădea absolut nimic. Deci cine putea, adică pe cine-l ținea organismul, cine avea cea mai mică posibilitate... Începeau deja să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe acest răscolitor al sufletelor tinere, pe însăși luceafărul poeziei noastre; dragi colegi și prieteni, îl așteptăm, Chiar acum când plouă-n Bucovina vestea ne-a sosit din Putna și din Cernăuți, că de-acolo Eminescu, a pornit spre noi desculț cu desaga plină de poeme, să s-adeverească-a pornit dacă mai sântem la locul nostru și să vadă dacă n-am murit. Când dădeam lecții la elevi mai mici în cadrul internatului Rădăuți La 30 de ani de la terminarea liceului, întâlnire cu
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
traducere (din limba rusă) de E. Salo, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1955. Sadoveanu, Mihail, Kukkasaari (Nada florilor), traducere (din limba rusă) de Elina Timonen, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1959 (prefață nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de Aarno
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de Aarno Peromies, Helsinki, Tammi, 1974. Stancu, Zaharia, Costandina, traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 1975. Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Tammi, 1977. Stancu, Zaharia, Hullu metsä (Pădurea nebună), traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Tammi, 1980. Stancu, Zaharia, Miten sinua rakastinkaan ( Ce mult te-am iubit), traducere (din limba suedeză) de Pirkko Talvio-Jaatinen, Helsinki, Tammi, 1973
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
absolut toate perechile de sandale devin neprietenoase, iar încălțările vechi, de primăvară, se transformă în cuptoare încinse. Așadar, să zicem că într-o zi vreți să ieșiți din casă și n-aveți cu ce. În șoșoni totuși nu se poate. Desculți? În alte țări (nu imaginare), ar fi posibil. Asfaltul e neted, curat, răcoros (pentru că îl îngrijesc ca pe gazon). La noi, după primii cinci pași, picioarele ar aduna bucățele de sticlă, murdărie de toate felurile, pământ și scuipat. Apoi, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
examen etc.) etc.; * exerciții de dans pe diferite tipuri de ritm, pe diferite tipuri de muzică, cu sau fără partener, dans sincron, simetric sau asimetric etc.; * exerciții de mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se mira olteanul nostru. „Păi cum tovarășe maior dumneavoastră nu știți? Doar este foarte simplu de răspuns la această întrebare: noi, până să venim aici la armată, umblăm cu opinci, cu teniși sau cu picioarele goale. Vai ce bine-i desculț prin colbul cald, sau prin țărâna rece. Cum te mângâie la tălpi și ce plăcut este până când calci pe vreun spin sau pe vreo sticlă spartă, de dă sângele! Aici ne dădură-ți niște bocanci de câteva kilograme, care sunt
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ce se odihnea rebelă pe fruntea șiroind de apă. Hai, Titi, că plouă din ce în ce mai tare! Hai, fuga, să mergem, acasă. Mi-e frig! Da, Silvia, hai, repede! Ploua. Sub acțiunea ploii, pământul se muiase. Sutele de picioare, care încălțate, care desculțe, l-au călcat, l-au sucit și l-au răsucit, încât acum cu puțină pleavă și paie era tocmai bun de făcut chirpici. În sfârșit, am ajuns acasă. 16. RĂCEALA Mama și bapțea erau deja în alertă. Tu, Rozinka, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
munceau. De mici ne Învăța cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prășit la alții, după ce terminam câmpul nostru. La școală purtam cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și afazic, primea cu umilință otrava expulzată de bietele intestine care puteau, în sfârșit, să răsufle dezintoxicate și... ușurate. Aici, în camera cu destinații multiple, nu aveam nici un preș sau vreo țolică. Era doar pământul bine bătătorit și muruit. Mama, desculță fără șosete în picioare -, se așezase frântă pe o legătură de tulpini de bumbac, iar lampa o pusese pe pământ în fața ei. Încerca să judece limpede și constructiv. Da. Casa era cuprinsă de nămeți și acoperită de zăpadă până la ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de schimbat În orice instituție de operă). În scena scrisorii către Oneghin, pe care Tatiana o compunea În noapte, intensitatea extraordinară a tinerei fete care Își dezvăluie secretul pasiunii, descoperind dragostea În comuniune cu noaptea, afară, În natură, plimbându-se desculță prin lanul de grâu, a convins publicul și chiar și pe critici. Au venit apoi invitații pentru o serie de noi proiecte, deschizându-mi astfel drumul spre o carieră În operă la care nu mă așteptasem deloc. Într-o seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ca autor pe Mihai Zaharia, absolvent la „Nicu Gane”. Ca elev, punea în scenă mici piesete în care, între interpreți, era și Labiș. M. Zaharia își amintește de Fălticenii în care a fost „căruțaș, brutar și elev” și unde „bătea desculț pădurile”. Absolvă liceul când Labiș termina clasa a IX-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi era complicată de situația (desigur politică) a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros și cu mai mult spor făcea altceva. Orașul, în care își cheltuise o parte din tinerețe, îl învățase cu o anumită „boierie”: peticit l-am văzut, desculț însă niciodată. Dacă-mi amintesc șirul neînțelegerilor dintre ei, mi se pare incredibilă povestea pe care o aflu acum, că tata „a furat-o” pe mama. De cînd îi știu, relațiile lor au fost mereu oscilante, instabile. De altfel - mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
drumuri, trebue să fie echipați cu: - Îmbrăcămintea necesară, după sezon. - Două rânduri de rufe. - Veselă pentru masă. - Cazarmament complect. Evreii din detașamentul de pe lângă acest Batalion, trimiși de Cercul de Recrutare Iași, nu numai că nu au acest echipament, dar umblă: desculți, desbrăcați complect, abea au câteva zdrențe cu care își acoperă organele genitale. Din tot echipamentul celor 450 câți sunt în detașament, nu s’ar putea echipa în condițiuni bune nici un număr de 20 evrei. Din această cauză, se rănesc în timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
duceau la sinagoga din curtea cimitirului. N-a ajuns cu mâncarea până la cei ce lucrau la facerea gropilor când o patrulă compusă din trei jandarmi Îl oprește, Îl duc spre interiorul cimitirului, Îi ordonă să se dezbrace și să se desculțe, rămânând În căma e. Este așezat cu fața spre zidul sinagogii și Împușcat. Așa a fost Împușcat și tânărul ce a fost cu el”33. Un martor ocular a adăugat că tânărul nu a murit imediat - a implorat să se mai
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
așteptând să te cânt ,să te cer cu-mprumut... Tu,cu sufletul ud de iarbă uitării ,iertata povară aduni tot albastrul din lacrima verii iar eu cânt,dor pierdut în ulciorul de lut tăinuit cum e setea străinului mut tu desculț,eu visând doar un vis de demult. 5 decembrie,2014 Referință Bibliografica: Romanța... / Mia Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când ne-am sculat într-o dimineață era plin cu populație evreiească: copii, bătrâni, tineri, era
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când ne-am sculat într-o dimineață era plin cu populație evreiească: copii, bătrâni, tineri, era
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
Paul Aretzu Cartea cu anluminură desculță-te, mi-a zis, căci locul acesta plînge și am făcut astfel, iar zidurile erau pecetluite. și am intrat în nava care plutea prin pustiul de nisip fără să ne audă glasul. și furtuna, cum nu s-a mai pomenit
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
acei, Rupți de vatra casei, de bunei, De țărîna drumului, de cal și car, De apa Nistrului, de Alcedar... Doamne... Ce durere mare au îndurat acei Pomeniți străini și prefăcuți mișei... Inimă... Să-mi spui cum de-ai răbdat Și desculță-n ger nu l-ai trădat!? Inimă... Să-mi spui cum l-ai purtat Flămînd și gol, chinuit și-ngîndurat Pe pămînt străin pe deportat... Satul Alcedar este situat în nord-estul Republicii Moldova. Cele mai apropiate centre urbane sînt: orașul Șoldănești (12
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]