162 matches
-
8, vol.31, 1913, p. 88: „Pe sub sprîncenele lui stufoase, călugărul privea rostogolirea rară și măreață de pe Arșiță, clădăraia din ce în ce mai înaltă a munților din față și toată uriașa revărsare a codrilor, ca un stăpîn nepăsător și sătul. Nici un fior, nici o descumpănire în el”. Cu totul diferită e reacția tovarășului său de drum, om tînăr și curios. 14. Opere, p. 50. 15. Ibidem, p. 83. 16. Ibidem, p. 110. 17. Ibidem, p. 104. 18. Ibidem, p. 120. Despre iubire 1. G. Ibrăileanu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
educativă prezintă multiple neregularități, exigențele cele mai nemăsurate alternând brusc cu perioade de libertate totală. Dacă copilul nu are sprijinul unei personalități puternice din familie care să se substituie părinților, el va prezenta adesea o stare accentuată și continuă de descumpănire. - Părinții prea indulgenți nu manifestă niciun fel de limită și niciun fel de rezervă în a acorda copilului tot ceea ce acesta își dorește. Drept consecință, copilul nu va putea mai târziu să suporte nicio frustrare, cultivând totuși un anumit sentiment
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a încorda relația (pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cititorilor profani. Pe drept cuvânt, antropologii au crezut că trebuie să dezvolte un vocabular specializat, dar nu au reușit să stabilească un adevărat consens în privința numeroaselor definiții. Cititorul neavertizat, grăbit să asimileze niște cunoștințe, ar putea simți un soi de descumpănire, dar această incoerență aparentă se explică prin natura reflecției conceptuale. Marile teorii care conțineau adevăruri definitive nu erau decât utopii. Astăzi, se poate spune că imaginii unei chei care deschide toate ușile i s-a substituit imaginea unei cutii cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
frazele unei povestiri, pe care memoria o prelungește la infinit. Am putea spune că spațiul francofon este o "zonă liberă", dincolo de o spațialitate și de o temporalite geo-istorică concretă, o arie complexă în care scriitorul explorator trăiește o experiență majoră: descumpănirea în fața stranietății limbii și negrăita plăcere de a crea una nouă. (Articol apărut în RCIS vol.44, martie 2014) Spațiul sinelui "gemelofagia" Spațiul și identitatea nu sunt, a priori, doi termeni a căror articulare să țină de evidență. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu-și poate explica ce s-a întîmplat, doar unii unele, mai curînd prin intermediul unor vise revelatoare, se vor apropia, extrem de lent, de adevăr. Acesta adevărul istoric e secundar, în viziunea autoarei, care urmărește îndeaproape emoțiile protago niștilor, reacțiile lor, descumpănirea, durerea, dar și țîșnirea vitală către lumina unui nou început. Demersul auctorial nu e unul istoric, deși, evident, umbra tragediei acestui continent plutește peste fiecare cuvînt, ci unul ficțional, de creație pură și de explorare a memoriei. Cronicile nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asupra filosofiei noastre, stabilind un dialog rodnic și surprinzătoare sincronizări între gândirea românească și aspectele moderne ale celei occidentale. V. desprinde și descifrează în evoluția gândirii românești patru momente sau faze: faza învățării, cu o interesantă disociere între cumpănire și descumpănire ca forme esențiale ale unui echilibru de mentalitate, aspirație continuă a devenirii noastre istorice; faza înțelegerii, cu subtile diferențieri între cugetare - ca fenomen specific de manifestare a spiritului autohton (implicând obligatoriu contemplarea, până la cea de sine) - și gândire; faza judecării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
din forma sa "de-naturată" ca logică. Și ceea ce apare acum ca fiind lucrul cel mai semnificativ, pre-judicativul ar căpăta relief, iar constituirea sa ar putea prelua funcții de întemeiere a judicativului, așa cum pretinde însăși "natura" lucrurilor. Problema este însă următoarea: descumpănirea dictaturii judicativului nu capătă sensul trecerii dincolo de logică? Putem căpăta putința de a lucra cu logos-ul însuși, pentru înțelegerea lucrurilor, sau păstrăm o formă "de-naturată" a sa, poate într-o altă logică? Oricum, toate acestea ne trimit către o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și a contextului în care trăiește pacientul. Astfel, aceștia își refuză instrumente terapeutice prețioase cum ar fi alianța terapeutică, persoanele apropiate și oportunitățile de viață. In plus față de intervențiile tehnice, strategiile stilistice permit echilibrarea comunicării dintre terapeut și pacient, sau descumpănirea ușoară a acestuia din urmă, și îi provoacă conștientizări benefice. Umorul - bine dozat - și descoperirea de sine - de bună credință - facilitează, de asemenea, travaliul terapeutic. La fel, expunerea la situații și exercițiile împrumutate de la gestalt-terapie conferă o dimensiune experiențială binevenită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după părerea lui, nu ar putea apărea decât dacă este motivată de starea sufletească a celui care o pronunță. Pentru ca verosimilul să fie parțial păstrat, trebuie ca spectatorul să aibă sentimentul că personajul se află atunci într-o stare de descumpănire atât de mare, încât nu-și dă seama că-și exprimă gândurile cu voce tare. "Nu vreau să spun că atunci când un actor vorbește singur, scrie Corneille în Discurs despre Poemul dramatic, el nu-și poate informa auditoriul asupra multor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
text. Acest lucru este dovedit de cuvintele pe care Goldoni i le distribuie lui Tonino, unul dintre actorii trupei Teatrului comic, care-l joacă pe Pantalone. Simțindu-se cuprins de trac, el îi comunică, foarte prost dispus, șefului trupei, Orazio, descumpănirea lui cu privire la o asemenea schimbare. "Tonino Știi ce naiba am? O frică de nici nu mai știu ce e cu mine. Orazio Ți-e teamă ? De ce anume ? Tonino Scumpul meu Domn Orazio, să lăsăm naibii glumele, și să stăm ca lumea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
puțin atât timp cât vor dura vremurile serioase în care ne aflăm) decât lucruri pline de lecții și de sfaturi." Mulți romantici, în special cu ocazia Restaurației și a Monarhiei din Iulie, s-au angajat într-o acțiune politică 81. Trăind cu descumpănire o perioadă haotică, ei își pun întrebări asupra istoriei, acordând dramei istorice un loc de predilecție, căci ea le permite, în cadrul bilanțului pe care îl fac asupra evenimentelor trecute, să reflecteze asupra situației contemporane. Astfel realizează ei dorința lui Stendhal
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]