308 matches
-
mai ales în ariile tumorale cu atipii citologice minime [14]. Mutațiile K-RAS nu au fost raportate în NMPI cu diferențiere oncocitică [15]. Studiile au arătat că activarea K-RAS, care la rândul său determină activarea căii MAPK, este urmată de o desensibilizare a celulelor tumorale la acțiunea factorilor de creștere, ceea ce determină o ineficiență a terapiilor a căror țintă o reprezintă tocmai receptorii factorilor de creștere. Alte anomalii genetice raportate au fost mutațiile genei TP53 și activitatea telomerazică crescută (hTERT) în ariile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
III Prevederi specifice referitoare la tuberculoză bovina Articolul 13 În cadrul unui plan de eradicare accelerată a tuberculozei: A. prezenta și suspiciunea tuberculozei sunt obligatoriu și imediat notificate autorității veterinare competențe; B. sunt interzise următoarele: a) orice tratament terapeutic sau de desensibilizare față de tuberculoză; ... b) vaccinarea împotriva tuberculozei. ... Articolul 14 (1) Dacă în efectiv există un animal suspect de tuberculoză, autoritățile veterinare competențe trebuie să se asigure că sunt efectuate investigații oficiale, cât mai curând posibil, pentru a se confirmă sau a
ORDIN nr. 104 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141123_a_142452]
-
III Prevederi specifice referitoare la tuberculoză bovina Articolul 13 În cadrul unui plan de eradicare accelerată a tuberculozei: A. prezenta și suspiciunea tuberculozei sunt obligatoriu și imediat notificate autorității veterinare competențe; B. sunt interzise următoarele: a) orice tratament terapeutic sau de desensibilizare față de tuberculoză; ... b) vaccinarea împotriva tuberculozei. ... Articolul 14 (1) Dacă în efectiv există un animal suspect de tuberculoză, autoritățile veterinare competențe trebuie să se asigure că sunt efectuate investigații oficiale, cât mai curând posibil, pentru a se confirmă sau a
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 19 octombrie 2005 privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141124_a_142453]
-
realiza cu seruri sau imunoglobuline, administrate postexpunere la persoane nevaccinate sau atunci când vaccinarea nu este accesibilă. Imunizarea este imediată, dar temporară (1-3 luni). În prezent, se preferă utilizarea imunoglobulinelor specifice în locul serurilor heterologe, care sunt mai dificil de administrat (necesită desensibilizare) și prezintă mai frecvent riscul reacțiilor alergice severe. Excepție fac imunoterapia în difterie și botulism, unde se utilizează încă anticorpi obținuți din seruri hiperimune de cal. Imunoglobulinele polivalente cu administrare intramusculară, în concentrații de 16,5%, au indicații limitate în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cazurile suspecte. Serul antidifteric (antitoxina difterică) se administrează cât mai precoce, intravenos, în doze corespunzătoare gravității (de obicei 20000-40000 U.A.I.) de preferat în primele 1-3 zile de la debut. Administrarea serului antidifteric este obligatoriu precedată de testarea sensibilității și eventuala desensibilizare. Antitoxina din ser neutralizează toxina circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
blocajele sinaptice deja constituite. Administrarea serului antibotulinic trebuie să respecte următoarele reguli: Să se utilizeze ser monovalent atunci când se cunoaște tipul toxinei sau polivalent, în caz contrar. Administrarea serului este precedată de testarea hipersensibilizării la serul de cal și de desensibilizare ] Administrarea cât mai precoce a serului este preferată, dar este indicată în orice etapă a bolii (toxina poate persista în ser circa 30 zile) Se poate repeta, până la oprirea progresiei simptomelor. 9.3 Enterovirozele Enterovirusurile sunt virusuri mici, de tip
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antitetanic (ATPA) 3. Imunoprofilaxie specifică, decisă în funcție riscul evaluat după starea plăgii și statusul animalului mușcător. Seroprofilaxia antirabică se face cu imunoglobulină rabică cabalină, administrată intramuscular, 40 ui/kgc (FAVIRAB). Administrarea imunoglobulinelor antirabice trebuie precedată de testarea sensibilității și desensibilizare. Vaccinul antirabic (VERORAB) cu 5 doze se administrează intramuscular în zilele 0, 3, 7, 14 și 28. Antibioticoprofilaxie cu Penicilina V sau Tetraciclina este indicată selectiv în funcție de starea plăgii. 14 INFECȚIA HIV/SIDA Obiective specifice cursului: Să definească noțiunile de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la șobolani indemni, prin infuzie continuă de glucoză a indus ulterior anomalii ale răspunsului insulinosecretor (85) similare cu cele realizate la modelul cu masa beta-celulară redusă. Acest efect „toxic” exercitat de hiperglicemie, constând pe de o parte în inducerea unei „desensibilizări” a celulelor beta-pancreatice față de glucoză și a unei creșteri a rezistenței periferice la insulină pe de altă parte a ridicat suspiciunea asupra incriminării transportului glucozei ca mecanism unic al ambelor defecte. Afectarea transportului glucozei ar fi putut explica atât scăderea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
răspunsului insulinosecretor la glucoză cât și diminuarea efectului de potențare al glucozei, exercitat asupra răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici, denotă o alterare preferențială a răspunsului insulinosecretor la glucoză și ar reprezenta manifestarea unei anomalii specifice definită ca o stare de „desensibilizare a aparatului secretor betacelular la glucoză” (126). Acest defect „funcțional” al celulelor beta-insulare (respectiv o pierdere completă a răspunsului la glucoza i.v. și o conservare parțială a răspunsului la alți secretagogi, administrati i.v.: arginina, glucagon, tolbutamid) a fost
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Această ameliorare a răspunsului insulinosecretor, survenită după normalizarea nivelului glicemiei a fost specifică pentru răspunsul insulinosecretor la glucoză; nu s-a observat, în aceste condiții, o ameliorare a răspunsului insulinosecretor la secretagogii neglucozici (126). Aceste argumente sugerează că „efectul de desensibilizare la glucoză” este, cel puțin în parte, secundar hiperglicemiei. Mecanismul prin care hiperglicemia induce desensibilizarea celulelor beta pancreatice la glucoză nu este pe deplin cunoscut. 2.2.3. Creșterea concentrației proinsulinei și a produșilor ei intermediari de clivare Multe din
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
insulinosecretor la glucoză; nu s-a observat, în aceste condiții, o ameliorare a răspunsului insulinosecretor la secretagogii neglucozici (126). Aceste argumente sugerează că „efectul de desensibilizare la glucoză” este, cel puțin în parte, secundar hiperglicemiei. Mecanismul prin care hiperglicemia induce desensibilizarea celulelor beta pancreatice la glucoză nu este pe deplin cunoscut. 2.2.3. Creșterea concentrației proinsulinei și a produșilor ei intermediari de clivare Multe din studiile care descriu asocierea hiperinsulinemiei cu rezistența la insulină în diabetul zaharat tip 2 (T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
durată, indusă prin perfuzia cronică de ser glucozat la șobolani sănătoși, a realizat o scădere marcată, selectivă, a răspunsului insulinosecretor la glucoză în timp ce răspunsul insulinosecretor la stimuli neglucozici (de ex. arginina) s-a menținut normal sau crescut. Acest efect de „desensibilizare” la glucoză a putut fi prevenit la șobolani (132) dacă simultan cu perfuzia glucozei se administrează și diazoxid. Diazoxidul deschide canalele de potasiu ATP- dependente (efect contrar celui exercitat de glucoză) și blochează astfel depolarizarea membranei celulei beta pancreatice. În
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
administrării insulinei. Reacția este eritematoasă sau cu aspect de papulă, pruriginoasă sau chiar dureroasă. Uneori, local, pot apărea noduli subcutanați, la aproximativ 30 min de la administrarea insulinei, fenomenul durând aproximativ 24 h. Cu timpul, prin administrările repetate insulinice se produce desensibilizarea și dispariția fenomenelor locale. Atunci când acestea persistă, se pot diviza dozele și se pot administra în locuri diferite, alături de un tratament antihistaminic concomitent (6, 7, 26). Dacă tratamentul insulinic se reia după o perioadă de întrerupere, poate apărea o reacție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
imediată la insulină, se exclude altă posibilă cauză, se continua terapia insulinică cu preparatul cel mai puțin imunogen. La o întrerupere a tratamentului insulinic de peste 24h, probabilitatea declanșării unei alte reacții alergice serioase este mare, de aceea se va efectua desensibilizarea după protocoalele aflate în uz, într-o unitate specializată de terapie intensivă. Mecanismul imunologic al insulinorezistenței este explicat de legarea IgG la insulină. Blocarea funcțională a insulinei conduce la administrarea exogenă escaladată. Se inițiază în asfel de situații strategii terapeutice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
digestive - gastro-intestinale sau hepatice printr-un mecanism imuno-alergic. În hiperuricemii foarte mari, s-au observat apariția unei nefropatii xantice sau formarea de calculi de xantină . În asemenea cazuri, se recomandă întreruperea tratamentului, apoi reluarea lui cu doze foarte mici, pentru desensibilizare. În aceleași doze, cu efecte secundare mai puține, se utilizează Tisopurina, inhibitor al glutamino-fosfo-ribosil-amidotransferazei . În urma tratamentului prin regim alimentar, prin medicație urico-frenatoare și medicație alcalinizantă a urinei, și noi ca și numeroși urologi, am constatat dispariția unor calculi urici radiotransparenți
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
terenul pentru viața reală, chiar dacă nu se substituie în nici un caz acesteia și nu reprezintă un spațiu de compensare. Vizualizând scene de violență, reale sau fictive, individul ajunge să creadă că agresivitatea este legitimă. În acest caz, specialiștii vorbesc despre desensibilizare cognitivă. Printr-un astfel de proces de desensibilizare individul acceptă mai ușor propriile manifestări agresive. El poate chiar să devină suspicios, imaginându-și că ceilalți îi doresc răul. Bănuiala unor false intenții (biais de atribuire ostilă) reprezintă adesea cauza interacțiunilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în nici un caz acesteia și nu reprezintă un spațiu de compensare. Vizualizând scene de violență, reale sau fictive, individul ajunge să creadă că agresivitatea este legitimă. În acest caz, specialiștii vorbesc despre desensibilizare cognitivă. Printr-un astfel de proces de desensibilizare individul acceptă mai ușor propriile manifestări agresive. El poate chiar să devină suspicios, imaginându-și că ceilalți îi doresc răul. Bănuiala unor false intenții (biais de atribuire ostilă) reprezintă adesea cauza interacțiunilor agresive (Crick și Dodge, 1994 citat de Coie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și manifestarea acesteia vizează procesul de justificare cognitivă: indivizii agresivi sunt atrași de filmele cu violență pentru că în ele găsesc justificarea propriului comportament agresiv. Individul expus în mod constant la scene de violență va intra și el sub incidența unei desensibilizări emoționale prin intermediul unui biais de scădere progresivă a activării fiziologice. Cantitatea de violență mediatizată "înghițită" de către un copil de 8 ani prezice recurența fanteziilor agresive și a comportamentului delicvent la vârsta de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tinerilor în timp ce urmăreau un match de box violent. Schimbările fiziologice provocate de excitație, anxietate sau plăcere la cei care priveau zilnic televizorul s-au dovedit a fi mai puțin importante decât la cei care priveau foarte rar. Acest proces de desensibilizare poate proteja, într-o anumită măsură, individul de eventualele decepții impuse de viața socială, dar poate avea și alte consecințe negative precum indiferența față de victimele unor violențe sau apariția unor convingeri de felul "violența este un aspect necesar vieții sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de violență reprezintă o nouă achiziție. Pe măsură ce individul retrăiește actul de violență, cognițiile lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Schimbările pe termen lung se referă la credințe, atitudini, așteptări și scenarii, dar ele pot induce și o desensibilizare emoțională și cognitivă față de agresivitate, dar mai ales față de suferința victimei. Asocierea proceselor pe termen lung cu cele pe termen scurt ar putea duce la o corelație pozitivă între retrăirea activității zilnice și creșterea comportamentului agresiv. Capitolul IV Procesele ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de legitimitate perceput crește și mai mult începând cu vârsta de 15 ani. La fete gradul de percepție atinge cote maxime la vârsta de 15 ani, pentru a diminua ulterior. Procesele de socializare cu agresivitatea la sportivi induc o anumită desensibilizare față de aceasta, mai ales în cazul indivizilor de sex masculin. La băieți, gradul de percepție a legitimității agresivității crește probabil în funcție de numărul de situații în care exersează activități de coliziune sau de contact fizic (Conroy et al., 2001). Antrenamentele și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații. Violența mediatizată contribuie: (a) la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii 1970, studiile empirice au semnalat efectul din ce în ce mai mare al violenței mediatizate asupra învățării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îl poate face mai puțin sensibil și mai puțin afectat în plan emoțional, lucru valabil atât pentru adulți, cât și pentru copii. Efectele violenței televizate pot influența funcționarea psihologică a individului la diferite niveluri. Se poate produce, de exemplu, o desensibilizare a activării fiziologice după cum au arătat Lazarus, Speisman, Mordkoff și Davidson (1962). Indivizii cărora le-au arătat scene violente de mai multe ori și la intervale scurte au manifestat o scădere progresivă a activării fiziologice. Studiul asupra generalizării efectului desensibilizării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
desensibilizare a activării fiziologice după cum au arătat Lazarus, Speisman, Mordkoff și Davidson (1962). Indivizii cărora le-au arătat scene violente de mai multe ori și la intervale scurte au manifestat o scădere progresivă a activării fiziologice. Studiul asupra generalizării efectului desensibilizării la diferite contexte din viața reală (Linz, Donnerstein și Penrod, 1988 citat de Smith et al., 1998) arată că bărbații care priviseră 5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind mai puțin grave rănile victimei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
învețe scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]