201 matches
-
Timofei Burlac, Ananie sărăcuță și alții. În 1904 satul avea 577 de vite cornute mari și 3 mori de vînt; în 1910 cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din moșia veche răzeșească și 114 de desetine, nadeluri din moșia boierească, care cîndva le aparțineau lor. Reforma agrară înfăptuită de instituția română „Casa noastră” mai întoarce răzeșilor 633 desetine de pămînt. În februarie 1912 dezertează din armata țaristă Constantin Platon, născut la 21 mai 1890, sătenii ascunzîndu-l
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din moșia veche răzeșească și 114 de desetine, nadeluri din moșia boierească, care cîndva le aparțineau lor. Reforma agrară înfăptuită de instituția română „Casa noastră” mai întoarce răzeșilor 633 desetine de pămînt. În februarie 1912 dezertează din armata țaristă Constantin Platon, născut la 21 mai 1890, sătenii ascunzîndu-l prin case. La 13 octombrie 1912 țăranul Victor Varzaliu, de 9 ani membru al judecătoriei din Rezina, a fost găsit mort pe
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau clăcași. În 1861 terenurile agricole au sporit cu mult față de 1817. Răzeșii și negustorul Șișmanov stăpînește 757 desetine de pămînt, păduri, iazuri. În 1865 stăpîneau deja 870 desetine de pămînt. În anul 1870 numărul caselor și a populației s-a micșorat față de 1859. Satul avea numai 97 de case cu o populație de numai 598 locuitori (327 bărbați
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau clăcași. În 1861 terenurile agricole au sporit cu mult față de 1817. Răzeșii și negustorul Șișmanov stăpînește 757 desetine de pămînt, păduri, iazuri. În 1865 stăpîneau deja 870 desetine de pămînt. În anul 1870 numărul caselor și a populației s-a micșorat față de 1859. Satul avea numai 97 de case cu o populație de numai 598 locuitori (327 bărbați și 271 femei). Ei aveau 158 cai, 247 vite mari
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și capre. În 1976 a izbucnit difteria, ce a cuprins 12 familii, au murit 41 oameni și 66 s-au îmbolnăvit. După datele statistice din Orhei (zemstva județească) în 1886 din raionul Adrianopol stăpîneau la Alcedar și la Mihuleni 310 desetine de pămînt și 315 desetine de pădure. Sătenii clăcași stăpîneau 800 desetine de pămînt, 6 mori de apă și una de cai. La 1876 datoriile constituiau 760 ruble. La 26.07.1894, ziarul „Бессарабский вестник” informează: „Roada este destul de bogată
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
izbucnit difteria, ce a cuprins 12 familii, au murit 41 oameni și 66 s-au îmbolnăvit. După datele statistice din Orhei (zemstva județească) în 1886 din raionul Adrianopol stăpîneau la Alcedar și la Mihuleni 310 desetine de pămînt și 315 desetine de pădure. Sătenii clăcași stăpîneau 800 desetine de pămînt, 6 mori de apă și una de cai. La 1876 datoriile constituiau 760 ruble. La 26.07.1894, ziarul „Бессарабский вестник” informează: „Roada este destul de bogată: grîul s-a strîns către
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
au murit 41 oameni și 66 s-au îmbolnăvit. După datele statistice din Orhei (zemstva județească) în 1886 din raionul Adrianopol stăpîneau la Alcedar și la Mihuleni 310 desetine de pămînt și 315 desetine de pădure. Sătenii clăcași stăpîneau 800 desetine de pămînt, 6 mori de apă și una de cai. La 1876 datoriile constituiau 760 ruble. La 26.07.1894, ziarul „Бессарабский вестник” informează: „Roada este destul de bogată: grîul s-a strîns către 170-200 puduri de falce, orzul - 160-200 puduri
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ani 70. Iar în anul 1947 s-au format două școli: de 7 ani și primară. La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
două școli: de 7 ani și primară. La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana. Din
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
războiului ruso-turc județele din sudul Basarabiei sunt iarăși reocupate de Imperiul Rus conform Tratatului de pace de la Berlin (1878), satul Pogănești a avut și de suferit. Datorită politicii de colonizare a noilor ținuturi, din moșia pogăneșteană au fost rupte 4000 desetine de pământ și date celor 49 coloniști germani aduși în regiune, care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina Maria, care și astăzi se păstrează sub forma unui cătun mic în valea râului Lăpușnița. „Inițial coloniștii germani și-au
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Nistru, în gubernia Podolia, toate animalele. Conflictul dintre țărani și boier au durat aproape opt ani și s-a epuizat abia după semnarea unui nou contract, prin care țăranii obținuseră niște concesii și libertăți. În 1859 Boierul Cușu avea 135 desetine de pădure în Lalova și 81 desetine de pădure în Stodolna. Lui aparținea podul plutitor de peste Nistru și mai avea și o fermă cu cai de rasă. Zamfir Arbore, renumit istoric și geograf, caracterizează acestă așezare într-o formă telegrafică
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
dintre țărani și boier au durat aproape opt ani și s-a epuizat abia după semnarea unui nou contract, prin care țăranii obținuseră niște concesii și libertăți. În 1859 Boierul Cușu avea 135 desetine de pădure în Lalova și 81 desetine de pădure în Stodolna. Lui aparținea podul plutitor de peste Nistru și mai avea și o fermă cu cai de rasă. Zamfir Arbore, renumit istoric și geograf, caracterizează acestă așezare într-o formă telegrafică: "Lalova, sat în județul Orhei, volostea Izvoara
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
la 1867, satul figura deja după moșierul Crupenschi. Următoarele informații disponibile țin de anii 1871-1875, când în Basarabia are loc implementarea reformei agrare din 14 iulie 1868, conform căreia țăranii urmau a fi împroprietăriți cu între 8 și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor informații țăranii din sat urmau să răscumpere de la moșierii D.E. Dimitriu și A.E. Robu pământul cu care au fost împroprietăriți. Însă, fiind nemulțumiți de faptul că în suprafața de împroprietărire au fost incluse
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista școală primară. Se preconiza
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista școală primară. Se preconiza doar instituirea unei școli primare
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
instrucțiunilor din 14 iulie 1868 au dreptul la evidență: ÎI. 1.Țăranii din Cucueți se folosesc de pămînt în baza condițiilor scrise binevol de către ei și mănăstirea “Sfîntul mormînt al Domnului” ce constau în următoarele: țăranii au în posesie 138 desetine de pămînt și șunt obligați fără plată a lucra pămînturile mănăstirii: să cosească 6-10 prăjini grîu, să-l aducă la depozit și acolo să-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
asemenea noi centre industrial-comerciale ca Chișinăul, Bălțiul, Tighina. În 1902 populația orașului constituia 14.800 locuitori, inclusiv: 7.000 evrei, 5000 moldoveni, 2.800 ruși, ruteni și alții. În acea perioadă suprafața pământului, care aparținea orașului, era de 1.282 desetine, inclusiv 400 cu seliște. Din dealul Ivanos se extragea cel mai bun var, cu care se făcea comerț întins. Orașul mai deținea fabrici mici de lumânări și mai multe tăbăcării. În anul 1907 la Orhei este deschis un gimnaziu de
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]