201 matches
-
Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările. Aceste danii și întăriri erau făcute pentru mântuirea părintelui Bogdan, a mamei Maria, pentru sănătatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1444, Ștefan voievod întărește mânăstirii satul Balasinăuți, scutindu-l de dări și slujbe. Se poate spune că este primul privilegiu prin care se acordă unei mânăstiri imunitate asupra satului, ai căror locuitori să nu dea “nici iliș, nici podvoadă, nici desetină, nici osluh, nici posadă, nici la moară să nu robească, nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a noastră și danie să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau aserviți unei mânăstiri. Acest privilegiu deosebit se explică prin aceea că satul Balasinăuți era satul unei mânăstiri de maici. La 8 iulie 1453, Alexăndrel voievod reînoia privilegiul anterior, adăugând unele dispoziții: “nici gorștină din porci să nu dea, nici desetină din albine”. La 17 aprilie 1475, Ștefan cel Mare reînoia privilegiile anterioare, menționându-se de data aceasta că e vorba de două sate, pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun. Este nominalizat de data aceasta satul “unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare, sau după pește, fie că vor umbla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte mare număr de boi de pe moșiile sale, și veniturile sale sunt sporite mult de aceste iarmaroace. Vătafii aduc domnului în visterie, pe fiecare an, până la 400.000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în braniștile de la Bohotin și de la Botne, pe Nistru, se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de albine. Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ajunge la mânăstirea Poiana, locul de veci al Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, el va da pricaz ca schimnic ilor de aici, pentru cele liturgice și cinstirea sfinților din hram, să li se dăruiască în fiecare an „din desetina noastră” 6 buți de vin de l a Hârlău sau de la Cotnari. Vin apoi mărturiile lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, care zugrăvește în opera sa vinuri le de ai ci, lăsândule faima în istoriografie: „ca cel mai nobil vin, străinilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dări directe erau cele care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mesteacăn a lui Gr. Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și de galbeni, și de taleri, și de lei, și dajdie preutească; așijderea și pe călugărițe să le lase în pace de desetină, de stupi, de goștină, mascuri și alte angăriii câte sunt pe alți mișei în țară" („Surete"..., vol. IV, p. 316), dispoziție față de care Gh. Ghibănescu comentează: „Enumerarea scutirilor pentru preotul și diaconul de la mănăstirea Mesteacăn arată căte dări plăteau preoții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea de desetnicii. În anul 1658, Georgie Ghica, scutind de dări pe doi preoți și un diacon ai Episcopiei, ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Georgie Ghica, scutind de dări pe doi preoți și un diacon ai Episcopiei, ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin" să-i lase „în nesupărare". În 1660, Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de cea grecească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați gata, cum și dejma din stupi iarăși nu o ia la vreme, după obicei, ci la venirea desetinei după ce numără stupii, apoi când să vie să ia dejma, îi iernează și îi lasă la cel cu stupii până în primăvară și apoi îi ia". Dând jalbele în cercetare și după consultarea stării din țară și cunoașterea voinței „amândoura părțile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Peștera peste Bug”. O lungă perioadă de timp au avut loc colonizări În special sub stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația scriitorului I. Frățiman dincolo de Nistru se aflau nume cunoscute În ierarhia Moldovei. Prințul Deleanu Cantacuzino a primit 50 mii desetine (desetina = 1,093 ha) și a fondat orășelul Cantacuzinca, Sarlat Sturza 12 mii de desetine, brigadierul Catargii - 24 mii desetine, Flondor, Consilier de Colegiu 17.800 desetine, Cuc, Consilier de Colegiu 6.050 desetine, frații Gramatini 6.000 desetine, Cherstici
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
peste Bug”. O lungă perioadă de timp au avut loc colonizări În special sub stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația scriitorului I. Frățiman dincolo de Nistru se aflau nume cunoscute În ierarhia Moldovei. Prințul Deleanu Cantacuzino a primit 50 mii desetine (desetina = 1,093 ha) și a fondat orășelul Cantacuzinca, Sarlat Sturza 12 mii de desetine, brigadierul Catargii - 24 mii desetine, Flondor, Consilier de Colegiu 17.800 desetine, Cuc, Consilier de Colegiu 6.050 desetine, frații Gramatini 6.000 desetine, Cherstici 11
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația scriitorului I. Frățiman dincolo de Nistru se aflau nume cunoscute În ierarhia Moldovei. Prințul Deleanu Cantacuzino a primit 50 mii desetine (desetina = 1,093 ha) și a fondat orășelul Cantacuzinca, Sarlat Sturza 12 mii de desetine, brigadierul Catargii - 24 mii desetine, Flondor, Consilier de Colegiu 17.800 desetine, Cuc, Consilier de Colegiu 6.050 desetine, frații Gramatini 6.000 desetine, Cherstici 11.160 desetine. Toți acești proprietari citați dar și mulți alții au adus din Moldova
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]