KorAP: Find »[drukola/base=desinență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...24 >

580 matches

Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794

i] sau [į]17. În seria masculinelor sunt și 3 substantive care păstrează pluralul din limba de origine: self-made-man, self-made-men și cornflakes și jeans (în variație liberă cu o formă de plural după model românesc, jeanși). Dintre substantivele neutre, au desinența -e doar cele terminate în -er: banner, CD-player, CD-writer, cutter, flipper, marker, pacemaker, pager, player, plotter, poster, recorder, server, sound blaster, thriller, toner (16 substantive). Trei substantive neutre au pluralul omonim cu singularul: drive-in, horror, joint-venture. Un singur substantiv se

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
cu adjectivul omonim. Substantivele masculine se încadrează în tiparul Ø-i: mudejar, mudejari (m.); mallorquin, mallorquini sau Ø-Ø (singularul omonim cu pluralul): avocado (m.), macho (m.), mariachi (m.), picaro (m.). Cele două substantive neutre au pluralul invariabil (avocado), respectiv cu desinența -uri (cha-cha-cha, cha-cha-cha-uri). 4.1.5. Germanismele Germanismele sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
desinența -uri (cha-cha-cha, cha-cha-cha-uri). 4.1.5. Germanismele Germanismele sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris, captatio benevolentiae, laudatio. Singurul substantiv masculin se încadrează în tiparul Ø-i: questor, questori. Toate substantivele neutre formează pluralul cu desinența -uri: ex-librisuri, in-planouri, in-octavouri, in-quartouri. 4.1.7. Alte xenisme Substantivul feminin bossa-nova, împrumutat din portugheză, se încadrează în tiparul a-e, la fel ca italienismele și hispanismele. Substantivele masculine ninja (din japoneză) și piranha (din portugheză), terminate în vocala

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5.1.3. Variația privește oscilația între o formă

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5.1.3. Variația privește oscilația între o formă de plural invariabil (omonimă cu singularul) și o formă de plural cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46 babysitteri: 44 #babysitter (invariabil 23): 6 nu răspund: 4 Aici se include și substantivul îmbrăcăminte, care nu are plural, dar prezintă oscilația invariabil/-i la genitiv singular

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
14 lui tataie: 2 nu răspund: 1 30) fiu-su: 29 fii-su: 69 ambele: 2 31) gâdei: 36 gâdelui: 55 nu răspund: 9 5.2.2. Variația privește oscilația între pluralul invariabil (omonim cu singularul) și un plural cu desinența -i (Ø-Ø/Ø-i) 32) (despre băieți) #babysittere: 6 babysitteri: 85 #babysitter (invariabil): 6 nu răspund: 3 33) cyborg (pl.): 20 cyborgi: 66 #cyborguri: 7 cyborg, cyborgi (ambele forme): 1 nu răspund: 6 34) homeless (pl.): 82 homeleși (pl.): 14

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
cu finală vocalică la singular (nespecifică limbii române): 36) ninja (pl.): 100 ninji (pl.): 0 37) flamingo (pl.): 97 flamingi: 1 două păsări flamingo & doi flamingo: 1 doi flamingo / două flamingo: 1 5.3. Neutru: 5.3.1. Concurența între desinențele -e și -uri pentru formarea pluralului 38) anteturi: 30 antete: 69 nu răspund: 1 39) cerebele: 55 cerebeluri: 42 ambele: 1 nu răspund: 2 40) cerdace: 18 cerdacuri: 79 ambele: 1 nu răspund: 2 41) chipie: 4 chipiuri: 94 ambele

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
mama.net, 2008). 15 Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care le-am testat. Subiecții obosesc destul de repede, iar răspunsurile

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803

Dintre formațiile neologice, numai tutore/tutor și biscuit/biscuite 9 cunosc același tip de variație. Faptul că tiparul e - i este actualmente puțin activ își găsește explicațiile, probabil, în interiorul sistemului, putându-se pune pe seama unor factori precum: - omonimia corelației de desinențe cu cea a unui tipar flexionar productiv de substantive feminine (floare - flori); - omonimia articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților", cuvânt înregistrat în DOOM2

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
babysitters, menajere. (Rlib, 2002, în DTP: 43), Contracte de muncă în Emirate pentru 10 roomboys (Rlib, 2001, în DTP: 187), Contracte bucătari, măcelari, housekeepers cu pregătire foarte bună (Rlib, 2002, în DTP: 113) etc. Româna manifestă o puternică respingere a desinenței "s" și a tiparului/tiparelor incluzând această desinență, în ciuda apariției ei oarecum frecvente în aspectul scris al limbii actuale, mai ales în anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
de muncă în Emirate pentru 10 roomboys (Rlib, 2001, în DTP: 187), Contracte bucătari, măcelari, housekeepers cu pregătire foarte bună (Rlib, 2002, în DTP: 113) etc. Româna manifestă o puternică respingere a desinenței "s" și a tiparului/tiparelor incluzând această desinență, în ciuda apariției ei oarecum frecvente în aspectul scris al limbii actuale, mai ales în anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
incluzând această desinență, în ciuda apariției ei oarecum frecvente în aspectul scris al limbii actuale, mai ales în anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala "-s" degramaticalizată sunt neacceptate de norma literară. Fenomenul este semnalat de Avram (1997: 17); vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 2006, 2008 - sub tipar) (de exemplu, skinheads-ii, apud

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
mots-uri, de origine franțuzească, Liiceanu, U.I.: 339. Sunt însă și forme cu plural dublu acceptate deja de normă (în DOOM2: comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
în -ică (*acvaristică, *birotică, *africanistică, *americanistică, *ebenistică, *indianistică, *inventică, *ortoptică, *protetică, *robotică)17 sau nesufixate în -că (*geacă - geci). Structurile morfematice în -(t)ură și -ică conservă, indiferent de vechimea bazei, tratamentul lor mai vechi, caracterizat prin selecția obligatorie a desinenței -i. - Exceptând structurile morfematice conținând pe -(t)ură și pe -ică, pentru substantivele din fondul împrumutat, tiparul ă - i este rar. Forme ca marcă, remarcă, al căror plural este -i, au aceeași finală -că. O formă ca tumori (tumoră - tumori

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
inventarul de substantive prin care se realizează. Trebuie subliniat că, deși inventarul de substantive este extrem de bogat 28, actualmente tiparul a devenit neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și tipul de accentuare de la singular (pe vocala finală), care, exceptând această clasă flexionară, este rar în română, fiind reprezentat de unele neologisme

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
clase, chiar dacă nu foarte numeroasă, dar posibilă și aflată în extindere în româna actuală, probează că nu tiparul accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
că nu tiparul accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]