3,459 matches
-
mașina scârțâia, greoaie, și motorul ofta la fiecare schimbare a vitezei. Unul din navetiști asculta În surdină la un mic aparat de radio. Știri care mai de care, Îndemnuri, unul după altul, pe postul național, le percepeam fără a le desluși. Nimeni Însă nu-l Întreba nimic. Navetiștii păreau amorțiți. După scandalurile din autogară, muțiseră. Parcă nu-i mai interesa nimic. Moțăiau și atât. - Dă, domnule, drăcia aia mai tare, să auzim și noi! - l-am rugat eu pe cel ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de noapte cu soldații lui prin camera mea, prin sufletul uitat deschis. Când ceasul din turn Își face rondul de noapte În sufletul meu. Eu locuiesc Într-un ceasornic - mi-am spus -, strigătele oaselor aleargă toată noaptea prin mine. Uneori deslușesc printre ele glasurile mamei care mă cheamă din depărtarea grădinii, din albastru. Ale mamei, care Îmi leagă rănile cu mângâierile ei, care mă ceartă cu lacrima. Cineva a pus cu siguranță ochii pe mine. Roțile din cer ale ceasului mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe o jucărie,/ mîna lui dreaptă o ține ridicată în dreptul ochilor/ (scrutători cum ochii niciunui copil n-au mai fost vreodată)/ privirea lor pierzîndu-se dincolo de încrucișarea/ bețelor de lemn, unde fusese ațintită,/ și în al căror semn pare să fi deslușit punctul/ de la capătul drumului său pămîntesc" (Louis de Morales: "Madona cu copilul și o furcă de tors în formă de cruce"). Astfel încît la capătul lecturii acestor rugăciuni plastic-poetice ne simțim îndemnați a oferi un citat din Vladimir Soloviov: "Unindu
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași realitate bolnavă, același peisaj terifiant "vomitat" de tabloul social se regăsește pe un obraz general, colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în toată această varietate a decorurilor și luxurianță imagistică adecvată la sintaxa revoltei, este postura singulară a poetului, atât de consecvent pe linia privirii lui. Deși o serie de ipostaze, de roluri dramatice, de
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la lupte între oameni. S-a umbrit orizontul sigur al valorii și existenței netrecătoare a persoanei umane<footnote Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 45. footnote>. După păcat chipul s-a alterat și s-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a rămâne pe loc, așteptând o ocazie de a ne reîntoarce acasa. Începură să bubuie tunurile pe la graniță, noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie, aici se depărtează. O familie de evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
footnote Catharine P. Roth, „Platonic and Pauline Elements in the Ascent of the Soul of Gregory of Nyssa’s Dialogue on the Soul and Resurrection”, în Vigiliae Christianae, 46, 1992, p. 25. footnote>. Însă, scopul acestui capitol este de a desluși taina dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. Revenind deci la autorul nostru, aflăm printre altele că, în concepția sa, sarcina cărții biblice este de a pregăti sufletul „să dorească virtutea”, concentrându-se pe sălașul dorinței înseși (τὸ ἐπιθυμητικòν), Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
totuși timid pînă la exasperare." Constantin Borș, pe care poeta îl portretizează destul de fidel, a fost, în ciuda timidității, un pedagog excepțional. Nu l-am avut profesor la clasă, dar a venit o dată să suplinească pe cineva și i-am putut desluși metoda. A scos un băiat la tablă și i-a dat un exercițiu aparent obișnuit. Elementul necunoscut s-a ivit pe parcurs, stîrnind surprinderea elevului, ca de altfel a clasei întregi: - Dar noi n-am mai făcut așa ceva! - Și nici
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
de mult. Ar fi fost, cu alte cuvinte, imposibil să fie la spectacol. Halucinant... Cineva a fost așezat lîngă mine ca să-mi atragă atenția într-un mod tenace asupra Dorinei. Atunci. Cineva mi-a dăruit această șansă pe care am deslușit-o, pe care am înțeles-o și pe care am exploatat-o, fără încetare, de atunci pînă mereu. Am descoperit, datorită muzicii Dorinei Crișan Rusu, datorită patimii ei, datorită transei în care se cufunda pe scenă, lumile sunetelor care înnobilează
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
și consecințe ascunse, înșelătoare și periculoase, pe care niște zei dubitabili îl folosesc pentru a conduce destine, memoria îl deformează sau îl răstoarnă, iar istoria (pînza Penelopei, narațiunea ei pentru fiul abia născut, simbol al generațiilor viitoare) încearcă să-l deslușească. 1 Autor al romanelor Nanga Parbat (Premiul Desnivel, 1999, tradusă și în franceză, italiană și poloneză) și El gran silencio -, selecționată în etapa finală a Premiului Nadal, 2003; semnează articole în ziarul ,El Mundo" și scenariile pentru cunoscutul program de
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
succede nașterii individului, aici nici un fel de măsuri legislative nu pot inculca actantului cumulul de indici necesari unei frumoase reușite în viață. Asta unde, ereditar, omul se vede supus unor păguboase limite, în concurs cu pozitive ușurinți. Efortul de a desluși ce are bun și sănătos în pântecul matern fătul (scuze: bebelușul!) pentru ca o intervenție exterioară să extirpe gena nefastă, introducând, eventual, o alta de fericire aducătoare se află încă în stadiul în care politicul nu și-a spus încă ultimul
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
motivație, organizatorii enumeră 215 termeni sau sintagme sugestive, cum ar fi: sex, religie, alcool, lacrimi, măști, umbre, Vitamina C, Moș Crăciun, genii, fraieri, cărți, blugi, anxietate, viermi, lună, Internet, război și altele, pe care cei interesați sunt invitați să le deslușească. Spațiul de desfășurare este generos: Piața Unirii, strada Alba Iulia, instituții de cultură, Galeria 2x2, Salonul Vega, Fundația Culturală Inca și Cazarma vieneză. Anual, Studentfest-ul reunește aproximativ 5 000 de tineri. Ca în fiecare an, festivalul va avea mai multe
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
este închiriat. Cu chiria de-acolo plătesc chiria de aici (din Rehovot) și mai rămâne acolo, niște bănuți. La ce lucrați acum? Acum, nu mai fac nimic. Nu mai scrieți? De ce? Fiindcă nu mai înțeleg ce-am scris. Nu mai deslușesc. Mâna îmi tremură... Pentru activitatea mea culturală am primit un premiu din partea lui Itzak Artzi, lăsat prin testament. Familia lui mi l-a dat după ce a murit el. Impresionant! Felicitări! CENACLUL “PUNCT” - AFLAT ÎN AL 12-LEA AN DE EXISTENță
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
intitulat „Proiectul George Pomuț”. Din păcate, reuniunea de atunci, deși s-a bucurat de ecou, n-a mai avut continuare. Nou, însă, este altceva: reporterul Trustului de Presă „Agenda” a pornit, în Sankt Petersburg, pe urmele lui Pomuț, încercând să deslușească ce a rămas necunoscut din soarta eroului. Căutări George Pomuț a trăit la Sankt Petersburg în perioada de vârf din istoria capitalei Imperiului țarist. Misiunea americană se pare că a rămas și astăzi tot în locul în care a ființat în
Agenda2003-40-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281549_a_282878]
-
aerul pe care îl respiră. Mario Vargas Llosa: Elogiu mamei vitrege. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 115 000 lei. Tainele terorii Bazându-se pe un bogat material documentar păstrat în arhivele secrete, autorul a refăcut povestea vieții lui I.V. Stalin, deslușindu-i tainele. Stalin s-a aflat timp de mai multe decenii în fruntea unui stat puternic. În mod premeditat, el a învăluit în taină absolut tot ce era legat de putere. Nimicindu-și pe rând colaboratorii, el a reușit să
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
a Africii, puteam să număr vapoarele care navigau spre strâmtoare, care erau ancorate la țărm, păreau niște vârfuri de ac. Deasupra Parisului am observat geometria acoperișurilor de la blocurile din cartierul Défanse. Seara, între 19,30-20,00, treceam zilnic pe deasupra României... deslușeam firul Dunării de la izvoare până la vărsarea în mare, Delta. Remarcam Munții Carpați, care păreau „teșiți“, în comparație cu Himalaya, am văzut și pâlpâirile flăcărilor de la rafinăriile de lângă Ploiești. Aflându-mă în cosmos îmi era dor de priveliștile de pe pământ. Acum, de pe pământ
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
Compozitorul Nicolae Ursu, spre pildă, nu își are locul meritat în istoria muzicii. N-a avut cine s-o scrie pe îndelete, memoria o fi scurtă, cine știe? Ioan Odrobot, Ion Românu - buni profesori, generoși cu studenții în a le desluși tainele muzicii care să descuie suflete... La pupitru Amintiri, amintiri. Studentul Cnejevici a ajuns să dirijeze orchestra de muzică populară a ansamblului Centrului Universitar Timișoara, precursorul „Doinei Timișului” de azi. Concursuri, premii, turnee în țară, dincolo de hotarele ei. „Și vă
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Goian. Mi-aduc aminte (era prin 1951-1952) că mă interesa mai ales jocul actorilor. Viața lor, menită să reproducă momente zguduitoare din viața altor oameni, mă fascina. Cum reușesc, oare? Iată o enigmă, mi-am zis, care ar putea fi deslușită, nu doar ascultând «cuvintele» piesei de teatru, ci și urmărind gesturile și expresia actorilor, fiind atentă la mișcările corpului și la inflexiunile glasului lor. Decorurile spectacolului și costumele personajelor urzesc, de asemenea, o realitate aievea, care stimulează imaginația noastră de
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
Astfel, s-a născut ideea crochiurilor... Aproape toată viața mi-am petrecut-o în teatre, îndeosebi în teatrele din București. Urmăream jocul actorilor din penumbra sălii de spectacol, cu mapa pe genunchi. Memoram replici, nuanțe ale vocilor, frânturi de culoare... deslușeam aroma parfumului de pe machiaj, gesturi aparte pe care le dăltuiam în marmura hârtiei: linii, contururi... până la finisajul unui crochiu ori al unui portret era încă mult de lucru. Important a fost că, de la început, am înțeles că scena nu-i
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
după viață. „În cele peste 600 de morminte descoperite de profesorul Moga, de Ortansa Radu, de mine și de alți arheologi, s-au găsit vase: străchini care fuseseră îngropate pline cu mâncare și căni în care se aflase un lichid, deslușește, pentru privitorul expoziției, înțelesul poveștii profesorul Florin Medeleț. Cei care trăiau aici erau triburi de agricultori, oameni pașnici, cu o mitologie patriarhală, puternică, la fel ca-n Grecia antică. Ca și bănățenii de astăzi, fiindcă-și iubeau nevestele și copiii
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
se spune pe la noi, care se macină pentru... mălai. În jurul porumbului, pe care vechii mayași, ca de altfel toți locuitorii Americii Centrale, îl apreciau ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror ecou se mai poate desluși în practicile agricole din zonă și astăzi. În- tr-una din aceste legende, se povestește că „a fost odată ca niciodată”, pe când „iarba zeilor” se găsea ascunsă în peștera Cincalli. Dar unde era această Casă a porumbului? Nici zeii nu știau
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
liman de răcoare în deșertul de arșiță, ci, mai ales, pentru că „roșul de Medinski“, pe care „Femeile“ pictate de artist îl poartă cu trufie, cu nerușinare sau cu inocență, răvășește lumina... ochilor privitorului. „O parabolă despre femeie și păcat“, a deslușit Marcel Tolcea. O parabolă densă în coduri culturale, luând forma unui fabulos carnaval senzual, uneori melancolic, alteori tragic, adesea grotesc, dar întotdeauna necruțător de viu, într-un registru contrastant de rece/fierbinte al culorii, pe care maestrul îl stăpânește precum
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
Pagină realizată de MONICA D. PAVEL Și a trăi este o artă ale cărei taine pot fi deslușite Dietoterapia este cea mai veche metodă terapeutică din istoria omenirii, care s-a concretizat ca știință „Din Haosul Primordial apare Taiji-ul, care creează cele două forme ale Ființei (Yin și Yang), care dau naștere celor patru Anotimpuri (iarna, primăvara, vara
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
și nu doreau în fapt să colaboreze. A fost perioada lui ăn-avem încotroă, care a durat destul de mult". Faptul s-ar fi petrecut și mai tarziu, în anii ^80, cănd ceausismul "devenise, efectiv, o năpasta" si cand Desliu crede a desluși, la exponenți ai vieții literare ce păruseră perfect obedienți, ca G. Ivașcu, semnele unei "rezistente lăuntrice". Pentru că am vorbit de anii ^50 și ^80, corespunzători epocii Dej și, respectiv, epocii Ceaușescu, este locul să arătăm că primul interval este privit
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
degrabă pozitivă despre satrapul culturii din perioada dejista, acesta fiindu-i, personal "de fiecare dată de folos, de ajutor". Este adeseori subiectiv Dan Desliu în mărturisirile sale, acționat de afecte, de simpatii sau antipatii și, într-adevăr, nu vom putea desluși din relatările lui imaginea cea mai fidelă a epocii literare postbelice, în evenimente și oameni. Dar nici infidela nu putem spune că este. Ce e incorect în detalii se corectează în reprezentarea de ansamblu. Mai importantă decât reconstituirea epocii este
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]