404 matches
-
acest țel, el are patru chei încă din etapa primordială, ce au deschis de altfel și ușile spre mituri și legende, spre care se întoarce oricare poet adevărat, indiferent de perioada în care a trăit și a scris. Aceste patru deslușiri sunt constituite de fapt din patru cuvinte magice : două substantive (urzeală, sacralitate) și două verbe (a numi, a tăcea). Adam a fost invitat de Creator, de Marele Arhitect sau Marele Anonim cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
murmurătoarele în șipotul-cuvânt/ de-a albul spre alb spre mai foc.” (Culoare, s. n.). Nu este vorba de culoare ca fiind o percepție subiectivă sau o „calitate secundară” a obiectelor, așa cum o distingea prin zorii empirici John Locke, ci de o deslușire a modului de a fi al luminii și de o instituire poematică ce ține omul în legătură cu ființa și divinitatea. Mai degrabă zbaterea lui Goethe privind geneza culorilor ca raport între lumină și umbră sub stringența totalității (vizibilă și în „legea
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
tăcute”, „Ruga”, „Ea, Luna și Magul” și „Coronița de Sânziene”. Capitolul al doilea se numește „Povești din povești” și cuprinde doar 3 narațiuni: „De ce exist”, „Pasărea Paradisului”, „Iubirea ca o mântuire”. Următorul, cel de al treilea capitol are ca titlu „Deslușirea tăcerilor din flacără” și este compus din 11 povestiri: „Flacăra unei lumânări”, „Te chem”, „Doar un fir”, „Absent”, „Respect și adorare”, „A trăi”, „Minunea”, „Într-o primăvară”, „Cânt de tei sub ploaie de stele”, „O picătură de mare, un fir
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
pentru că ar fi fost nesemnificative față de amplitudinea faptelor, ci pentru că multe din ele au intrat în sfera legendelor și ale repetabilelor aprecieri înscrise de cei mai de seamă istorici ca axiome cărora nu se mai cădea pierdere de timp spre deslușire. Folosindu-se de „acte autentice, memorii și martori de încredere”, ultimii fiind supraviețuitori ai evenimentelor sau receptori ai răsunetului acestora prin timp, C. D. Aricescu, cel dintâi mare istoric al Revoluției Române din 1821, a înzestrat micile detalii de viață
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
dosar de presă cu totul remarcabil. Iată. Rodica Grindea: „Oglinda este una din acele cărți pe care simți nevoia să o recitești o dată, de două, de mai multe ori, ori de cîte ori simți nevoia de o consolare, de o deslușire a propriilor situații, de o refacere a for¬țelor sufletești în vederea confruntărilor cu prezentul, dar și cu propriul trecut"; Alexandru Mihalcea: „O scriitoare stăpînă pe mijloa¬cele de expresie ale prozei moderne, atentă la fenomenul social și la spectacolul vieții
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
spunea el, însă cel mai important pentru om este prezentul fiindcă doar în el se poate schimba ceva. Cel care pune aflarea viitorului în centrul preocupărilor sale se înșeală, credea acest om. Cel înșelat dorește să schimbe prezentul apelând la deslușirea viitorului, căci își închipuie că aflând cele ce trebuie să vină va ști cum să se pregătească pentru prezent. E o minciună prieteni! Omul cu mintea întreagă lucrează în prezent, amintindu-și mereu trecutul său și corectându-și permanent eul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > GERALDINE. DESLUȘIRI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă vreme coțofenele deretecară, ca să lase ograda cum o găsiseră, măcar cu atât să-i mulțumească lui Nicole pentru ospitalitatea arătată, intrai în vorbă cu
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
nu?! Cât mai rămăsese până să se lumineze, adormii împăcată de ideea că nu trebuie să-mi fie frică de viață, dacă nici de dragoste nu mă tem! Și era ca o certitudine că mi-o doream! Referință Bibliografică: GERALDINE. DESLUȘIRI / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
vădumbrită, părăsită. Nevăzută mi-eumbra din cotitură, joc maideparte singură, prin propria-miumbră. Veți spune că e preaneagră, că e cenușă? Vă răspundcă nu este decât sinceritate.Decât umbra cuvintelor înșiratedin vârful peniței sau a cuvintelorgoale, lipsite de inimă, ... VI. ADINA DUMITRESCU - DESLUȘIRI (POEME), de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. LUMEA BASMULUI MEU (Lui George Anca) De-atâta timp îmi recit povestea basmului meu scris de tine, de-atâta timp personaje fațetate îmi tulbură nopțile nedescifrate, că
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
supuse despotismului unui om ca d-l Brătianu, despotism pospăit cu fraze liberale, cu păzirea formelor esterioare? [... ] - zice tot scriitorul de mai sus. [ 29 iulie 1880] ["DIN SORGINȚI OFICIOASE... Din sorginți oficioase nu ne învrednicim mai nicicând a afla vro deslușire în privirea cestiunilor la ordinea zilei, iar daca găsim uneori articole cari pretind a lumina opinia publică, cată totdauna a citi printre șire și a observa până unde ele vor s-o inducă în eroare. Corespondenții foilor străine sânt cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curioase dificultăți. E adevărat că în ultimele luni un număr cam însemnat de persoane din Rusia s-au stabilit în România, dar mai cu seamă în Moldova, persoane cari trebuiau să pară suspecte din cauză că nu sânt în stare să dea deslușiri suficiente asupra scopului petrecerii lor în țară; dar dacă autoritățile române stăruiesc în cercetările lor asupra persoanelor bănuite de nihilism se vede în cele mai multe cazuri că aceste persoane, după toată aparența, se țin de societăți nihiliste, dar se pot legitima
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari nu mai găsesc alt mijloc de trai decât acela de-a se înarma și de-a prăda. Cu atât mai bine dacă nu e nimic mai mult. Am reprodus acele faime fără a le da importanță și am cerut deslușiri cari ar fi trebuit să se dea de mult, mai întîi pentru motivul că știrile apăruseră în "Neue freie Presse", organ amic al guvernului roșu, al cărei corespondent bucureștean e, dacă nu ne înșelăm, colaborator la "Romînul". Un alt ziar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
organ amic al guvernului roșu, al cărei corespondent bucureștean e, dacă nu ne înșelăm, colaborator la "Romînul". Un alt ziar german, asemenea amic al guvernului și care apare chiar la noi în București, e de ex. departe de-a da deslușiri atât de nevinovate ca ziarul nostru oficios. E în orice caz mai bine dacă am atras atenția publicului asupra zgomotelor ce circulau și aci și în străinătate și dacă, spre liniștirea lui, li se dă dezmințire dintr-o parte de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oare tăcerea pulberii?"25 În comparație cu poetul englez, trebuie să vedem la Eminescu o mutare de accent: nu readucerea "la viață" a celor morți ("căci morți sunt cei muriți" "nu-nvie morții, e-n zadar copile") este privilegiul celor vii, ci deslușirea "inscripțiilor", a semnelor hieroglifice din piramidele vremii. Poetul român vrea să facă să vorbească trecutul: "Să smulg un sunet din trecutul vieții..." (Trecut-au anii). Despre inutilitatea mormintelor "pentru cei morți, dar care folosesc la cei vii" scrie și un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Este aici, într-un mod destul de pașnic exprimată, o lege a firii, a presimțirii morții, fără sfâșieri existențiale în spiritual vechilor texte egiptene. Conștiința tragică a căderii se deschide în dialectica reînturnării. 4. Personaje (regi, "populi") Încrederea lui Eminescu în deslușirea "hieroglifelor" rivalizează cu conceptual creștin al vieții de după moarte. Mutarea faptei în literă și deslușirea ei este singura reînviere din universal eminescian. Dacă există frică și îndoială la Eminescu ea nu privește atât dispariția și renașterea, cât tragicul unei litere
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fără sfâșieri existențiale în spiritual vechilor texte egiptene. Conștiința tragică a căderii se deschide în dialectica reînturnării. 4. Personaje (regi, "populi") Încrederea lui Eminescu în deslușirea "hieroglifelor" rivalizează cu conceptual creștin al vieții de după moarte. Mutarea faptei în literă și deslușirea ei este singura reînviere din universal eminescian. Dacă există frică și îndoială la Eminescu ea nu privește atât dispariția și renașterea, cât tragicul unei litere rămase "oscure"30: "Oscur, necunoscut, o literă Ce necitită a fost rămas de toți..." (Decebal
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mică cu prelungirea spre est până în Egipt, inclusiv. Nu lipsesc unele opinii extravagante prin abaterea de la sensul propriu al problematicii, care coboară începuturile chestiunii orientale în Antichitate. Unul din aspectele controversate ale temei noastre se referă, după cum spuneam, la însăși deslușirea esenței sale. Expresia de chestiune orientală a intrat accidental în uz; în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, mai precis, după bătălia de la Lepanto (1571). Definirea noțiunii a rămas multă vreme incertă, neclară, deci confuză. D. Ciurea opinează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domniilor fanariote. Se cuvine să accedăm însă la evidența că domniile fanariote (ca origine a domnitorilor) precedează anul 1711 și că domnitori de origine română vor urma „domniei fanarioților” instaurată în 1711 (Racoviță, Callimachi, de pildă). Problema constă în corecta deslușire a termenilor. Pe domnitori, nu atât etnia, cât administrația lor îi definea, și anume: executori mai mult sau mai puțin fideli ai unui regim, chiar sistem, care trebuie numit, cum s-a și făcut, turco-fanariot, ceea ce nu se reduce la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de război. Desigur, ele pot fi luate drept indicii ale tendinței de „alipire”, dar ale unei tendințe neconfirmate încă de Petersburg. La Iași, Elempt „introduce administrația rusească”, iar la București, Stoffeln supunea administrația „autorității rusești”. Un punct de sprijin în deslușirea raporturilor româno-ruse ni-l oferă, aparent paradoxal, deosebirile de termeni folosiți în manifestele și restrictele țarinei. Dezvoltând tradiția inaugurată de Petru I, împărăteasa Ecaterina a II-a a apelat și ea la ajutorul popoarelor ortodoxe din sud-estul continentului. La 1
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne va obliga să decidem. Kaunitz a încheiat convorbirea sa cu Friedrich al II-lea, înșirând catehismul său politic, bazat pe o conlucrare strânsă, loaială austriaco-prusiană. Am abuzat de întinderea acestui rezumat al expunerii lui Kaunitz pentru că o socotim cheia deslușirii conduitei politice austriece: legături strânse cu Prusia, conservarea echilibrului de forțe în plan european, în care scop Rusia trebuia să-și modereze veleitățile, să fie rezonabilă; în caz contrar, reacția Vienei putea atinge pragul angajării militare. După cum se știe, faptele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nimeni recunoscut ca atare. Repetăm, opiniei istoricilor V. M. Russu și Gh. Cliveti se cuvine să i se atribuie preocuparea istoricului de profesie în stabilirea proporțiilor, obiectivelor și împrejurărilor care au condus la deznodăminte, fie și parțiale, dar a căror deslușire suferă prin schematism și invaliditate din pricina obnubilării micilor entități naționale, manipulate de „cei mari”. Această din urmă observație este însă doar în parte adevărată: sîrbii în 1804, românii și grecii în 1821, românii în 1848, iugoslavii, ungurii, cehoslovacii etc. au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secției de istorie a Institutului. Nu a fost neglijat trecutul, în dialogul cu „unele cazuri” (prof. Emil Diaconescu va fi eliminat din Institut cu acel prilej), dar accentul se punea pe angajarea în elaborarea temelor de plan și, îndeosebi, pe deslușirea perspectivei, chiar și mai îndepărtată, a cercetării, potrivit posibilităților documentare, a înclinărilor și însușirilor cercetătorilor. Am citit în ochii lui Andrei Oțetea o mare satisfacție, plăcerea unei ,,mari descoperiri”: tinerii știau ce vor, proiecția în viitor se înfățișa la ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altora nu numai ce știm, dar și de ce știm ceea ce știm, cum am ajuns să știm, ce credem despre ceea ce știm, ce se cade să facem cu ceea ce știm. Identificarea discipolului cu magistrul său constituie Începutul cunoașterii, al Înțelegerii și deslușirii lumii. Comuniunea Înnoiește și Întregește. Și unul, și celălalt află câte ceva (inclusiv despre ei Înșiși) pe acest drum al găsirii și regăsirii. Magistrul poate și el Învăța ceva de la discipol și se lasă modelat neîncetat de relația ce În comun
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe când iubirea este Întremătoare și aducătoare de certitudini sigure. Cum „combinăm” cele două tendințe pentru ca totul să iasă bine? Simplu: printr-o „supunere”, „Îmblânzire” sau predeterminare a cunoașterii de către iubire. Învățând nevolnicia și smerenia iubirii, Însăși mintea poate spori În deslușirea adevărului, tocmai printr-o astfel de recunoaștere a cuprinderilor sale. Cunoașterea sărăcită de iubire o ia razna, se Întoarce Împotriva omului și a omenirii. Condusă doar de mirajul curiozității, ea nu are nici un obiectiv, nici un capăt și nici un sens. A
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]