182 matches
-
manuscrise, destule erori de lecțiune și a avut parte de încă două reeditări. În 1914 i-a venit rîndul maniacului antisemit A.C.Cuza (care l-a cunoscut personal pe poet) să publice o masivă ediție (680 pagini), mixtură din toate despărțămintele creației eminesciene: publicistică, traduceri, proză, dramaturgie, poezie, de aceea e intitulată Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Z. Ornea A scrie o carte despre istoria filosofiei românești presupune cunoașterea integrală nu numai a tuturor operelor din acest despărțămînt dar, odinioară aceasta era uitată, și a climatului istorico-ideologic al fiecărei perioade. S-a scris, de aceea, puțin în această zonă de interes, una, colectivă, a Institutului de Filosofie și una, fragmentară, de un singur autor (alternativă ideală) datorată d-
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor intelectuali blăjeni. O gazdă primitoare a fost și familia preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu au fost găzduiți la familia acestui cărturar blăjean, dar e foarte probabil, că au fost alături de ceilalți scriitori măcar oaspeți ocazionali. Cu această ocazie s-a vorbit și de
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
această toamnă. Alături de piesele de pe albumul „Spiritus Sanctus“, valoroșii timișoreni promit să ofere o retrospectivă a hiturilor lor mai vechi, atât de îndrăgite de fani. Z. VARGA „Lumină Lină“ l Festival internațional Societatea Culturală „Patrimoniu“ din Timișoara, în colaborare cu Despărțământul „Ioachim Miloia“ al Astrei Române, Asociația Națională „Cultul Eroilor“ - filiala Timiș, Liceul Teoretic timișorean „Vlad Țepeș“ și sub egida Consiliului Județean Timiș și a Centrului de Cultură și Artă, organizează Festivalul internațional de creație literară religioasă românească „Lumină Lină“. Prima
Agenda2004-34-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282781_a_284110]
-
se ascundă în umbra sa. Numai cînd apunea soarele, trupul său vertical își recăpăta consistența materială dar, în lumină, el se furișa în mantaua umbrei, în timp ce glasul, care ținea de viața lui adevărată, dispărea atunci cînd dispărea și umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
rugăciune, mult prețuit pentru calitatea sa de Cohen (Nu și-a schimbat niciodată numele său originar de Moise Cahn). Încît, repet, tema cărții sale, în această perspectivă, se dovedește a fi perfect îndreptățită. Era, cred, bucuros că poate comenta un despărțămînt al literaturii române (pe care o iubea efectiv) în care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu, acide și vitriolante, relevînd în autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care intenționa, mai tîrziu, să
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
albă. Somnolarea din timpul zilei îi producea în mod firesc insomnii noaptea, și madam Pomponescu îl auzea mergând pe întuneric prin odaie. Dormitorul, foarte mare, era despărțit în două printr-o cortină albastră de velur, și fiecare dormea într-un despărțământ. Aceasta, având în vedere infirmitatea doamnei Pomponescu, care avea trebuință la culcare de asistența subretei. Zgomotul, natural, nu era mare, madam Pomponescu simțea totuși pașii soțului ei călcând cu o acustică surdă pe covorul păros. Alt fenomen era acela că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se uniră cu pecenegi și prădară, uciseră și părăduiră țările dunărene până adânc în suta a douăsprezecea. Când la 1122 a succes a-i bate bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ba fără a descoperi chiar pe inamic. Ocupară în liniște cetatea Stenimachos, eliberară pe compatrioții lor de acolo, care-ncăpuse-n robie apărând Filipopolul, se-ndreptară spre Orestias, lăsară în Tracia pe urma lor pe Teodor Wranas, comandant peste-un despărțământ de trupe, și se-ntoarseră la Constantinopol, unde-i chema alegerea unui nou [î]mpărat. Între acestea regele Ioannițiu păzi o adâncă și nepătrunsă tăcere asupra prinsorii și sorții lui Balduin, încît latinii, cari nu voiau să aleagă pe urmașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o oaste numeroasă de romei și latini și declară război romîno-bulgarilor. Ocolind Adrianopolul, apucă în susul râului Hebrus (acum Marița) și ardea după o ciocnire în care spera că bulgarii vor trebui să fugă, de nu înaintea romeilor, desigur însă înaintea despărțământului latin al oștirii sale. Ioan Asan însă puse temei pe buna sa dreptate, pe fățișul sperjuriu și pe călcarea de alianță a contrariului său, pe tăria propriei sale oștiri, sporită cu abia o mie de cumani, și merse plin de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari. Mase mari de popor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se dăduseră se strânseră la Vizya, numărul lor părea că nu va ajunge pentru a întreprinde cu ele o lovitură puternică asupra vrăjmașului superior în puteri; cu toate acestea Mihail împăratul aruncă în contra bulgarilor ce roiau împrejurul orașului Sozopolis un despărțământ de oștire, comandat de bulgarul Bossilas, care era fratele cel mai tânăr al lui Smiltzus și al lui Radoslav și stătea în servicii romeice. Acest viteaz căpitan, alergând repede la locul de luptă, surprinse corpul de oștire al dușmanilor, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
români, din voluntari și din alte strânsuri mai mici. Mihail însuși, căruia-i stăteau în ajutor frate-său despotul Constantin și marele păharnic (pincerna) Senacherim Angelos, nu păstră pentru sine nici o comandă specială a trupelor, ci păzea în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știu să treacă râul pe plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă câmpia cu toată oștirea sa, iar regele puse să reconstruiască fără întîrziere castelul Severinului. Pe dos a fost însă soarta despărțământului de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de tăruși, bătu și puse într-adevăr pe fugă însemnata oaste a boierului Dragomir, castelan al cetății Dâmboviței, dar, înaintînd fără precauțiune, încăpuse între păduri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți locuitorii insulei erau de-o potrivă răspunzători de nedosirea lor. După punerea la cale a acestei afaceri Mohamed hotărî să pedepsească în mod simțitor pe necredinciosul Mircea pentru că-i ținuse parte lui Mustafa; el trimise în Valachia un însemnător despărțământ de oaste care pustii țara în dragă voie cu foc și cu sabie, o prădă și o arse de o aduse în genere în așa stare încît de atunci încoace oțărirea poporului contra turcilor prinse o rădăcină ce se adânci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în alții nu erau decât efectul unor desterități în arte, la auzul cărora nu ieșim neciodată afară din recunoașterea tecnicei. O viață internă nu se manifestă în ele ca la Paganini. {EminescuOpXIV 280} caracterelor, care condiționează așadar pe-al treilea despărțământ a părții spețiale. Fără această piatră ce încheie ele nu sunt decât pregătiri fără scop și țintă, ambitele unui templu fără sanctuar. Reprezintarea caracterelor e oarecum statua zeului, la al cărui cult nu poți ajunge decât prin ambitele tonului și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e oarecum statua zeului, la al cărui cult nu poți ajunge decât prin ambitele tonului și ale gestului. Fără privirea ei cultului îi lipsește ultima vegheare, și artei noastre (sînțirea) sancțiunea supremă. Partea specială se împarte așadar în aceste trei despărțăminte necesarii: 1) Cultura tonului până la virtuozitatea artistică a declamațiunei orale. 2) Cultura corpului spre a face din el un organ al sufletului și dezvoltarea lui până la aptitudinea realizărei artistice a stărilor sufletului, adică elocința corporală (fizică), în fine 3) Reprezintarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din toate puntele un intern. Pentru că-n sine luat esistă o adâncă înrudire internă între spiritul producător și între tonul articulat, de-aceea cultura artistică are de datoria ei de-a realiza această înrudire și de-a [o] manifesta. Primul despărțământ are așa dar de a dezvolta cultura tonului și spiritualizarea sunetului ca material al artei. Momentele spiritualizărei. 1. Va să zică sunetul are corp (care poate fi urât sau frumos) (timbrul? sufletul acestui corp e espresiunea doar? După ce tonul a fost pus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gradul atingerei eventuale, când înalt, când profund, când repede, când trăgănat, când tare, când încet. Însă în toate speciile de tonuri e totdeuna și unul mijlociu". Aceste vorbe ale lui Cicero coprind în sine noțiunea modulațiunei tonului. Ea aparține acelui despărțământ al studiului nostru care cercetează formarea tonului ca un instrument a declamațiunii dramatice. Modulațiunea tonului e condiționată prin necesitatea de-a-l face purtătorul simțământului și a pasiunei. Xenopol-muzica Căci nemărginitei varietăți a mișcărilor sufletului corespunde numai o nemărginită movibilitate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legei mai înalte a nexului, logic. Abia aceasta ni dă prima lege abstractă pentru respirațiune. Vorbitorul nu are voie de-a urma în acest proccs natural după plac trebuințelor sale dentotdeuna, ci are de-a o pune în consunet cu despărțămintele (Abschnitt ) logice ale cuvîntărei. Prin asta însă e și dată necesitatea de-a domina și asupra acestui proces natural. Măsura pentru suficiența respirărei e într-adevăr foarte relativă, după cum e și organizațiunea, și un suflet (Atem) care ajunge mult și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părți principale: 1) Ontologia 2) Fiziologia rațională 3) Cosmologia rațională 4) Teologia rațională. A doua parte, adică învățul naturei rațiunei pure, conține două despărțiri: physica rationalis și phychologia rationalis. Ideea primordială a unei filozofii a rațiunei pure prescrie însăși acest despărțământ, acesta este așadar arhitectonic, conform cu scopurile ei esențiale și nu numai tecnic construit după înrudiri întîmplător observate și într-un noroc, de aceea însă e și nestrămutat și legislatoriu. Se găsesc însă câteva puncte care ar putea să dea ansă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tecnic construit după înrudiri întîmplător observate și într-un noroc, de aceea însă e și nestrămutat și legislatoriu. Se găsesc însă câteva puncte care ar putea să dea ansă [loc] la scrupule și să slăbească convingerea despre legitimitatea unui asemenea despărțământ. Mai întîi: Cum pot aștepta cunoștință apriori, metafizică adică, de la obiecte cari sânt date prin simțurile noastre, adică aposteriori? Și cum este cu putință de a cunoaște după principie apriori natura lucrurilor și a ajunge la fiziologie rațională? Răspuns: nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soare, și vântul sufla dinspre munții depărtării. Soliman-Sultan asculta posomorât în despărțitura din fund a cortului său strigătele prelungi ale oștirii de la Amasia, pe când icioglanii săi, după rânduială, desfăceau de pe Mustafa șahzadè armele. Când feciorul cel semeț a pășit spre despărțământul sfânt al cortului, muții l-au și împresurat cu juvățurile. El s-a oprit numai o clipă, scăpărându-și privirile în jur. C-un muget înalt de leu mânios, s-a abătut spre cei mai de aproape lovindu-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se juxtapune domeniului lui Pluto sau Demeter. O unitate a științelor matematice există, bineînțeles, dar nu locuiește, ca până deunăzi, în noi ci în afara noastră: în linia pe care aplicațiile o imprimă științei pure, resimțită indirect în cele mai abstracte despărțăminte ale sale. Toate acestea, pentru a explica de ce voi mărgini răspunsul întrebării din titlu la algebră și teoria numerelor, devenite de vreo 20 de ani provinciile specializării noastre. * Dezvoltarea expresiei artistice nu e unitară. Ea comportă întîi stadiul naiv al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]