670 matches
-
vede poporul cel cinstit slobozit din cătușe, ridicându-se în depline drepturi cu fruntea iarăși în lumină ca strămoșii cei tari. Dacă după atâta zbucium, după atâtea jertfe, am răzbit la limanul unde ne aflăm și ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit iarăși în bătrâna noastră ocină moldovenească, apoi soarta a avut asta scris în cărțile sale tainice. Ceea ce a trebuit să se împlinească ca și cuvântul sfânt care spune că ,cei tari se vor smeri și cei
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
descriu o egală senzație de fericire și lacrimile ce le produce pot fi întâlnite și în Drumuri basarabene. Ca, bunăoară, atunci când e relatată o scenă de înfrățire din Iașii anului 1917: După o sută cinci ani, se adunau urmașii celor despărțiți silnic, se recunoșteau emoționați și-și împărtășeau, cu ochii în lacrimi, nădejdile viitorului (p. 52 și 56). Am amintit asta, întrucât această notă de patriotism exaltat și, în același timp biblic, anticipează o dicțiune ce va putea fi ulterior regăsită
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
copilăriei lui, am depănat amintiri lângă fosta lui casă părintească, apoi ne-am plimbat pe faleză, apoi am poposit la o berărie unde am Îngurgitat de toate și am fumat. Nicu fuma foarte mult... alarmant de mult. Și iarăși neam despărțit. Prin luna mai a acestui fatal 2009, Mănduța lui mi-a comun ica t te le fon ic despre internarea lui NICU În spital. Ne-am dialogat foarte des. Urma să ne reîntâlnim În această vară. Dar NICU a preferat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pe cele ale autorităților locale din teritoriu. Se mai adaugă în jur de 120 de președinți de agenții, fiecare cu cabinetele, secretarii personali și consilierii lor, scrie pesurse.ro. În zona companiilor și agențiilor de stat, apele au fost deja despărțite. PNL ar urma să obțină, printre altele, Garda Financiară, Apele Române, Romsilva, Loteria Națională, AVAS și Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Liberalii bistrițeni au deja un secretar de stat: pe Valer Bindea ce va ocupa un post la
PNL validează viitorii secretari de stat și șefi de agenții. Vezi cine sunt by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39902_a_41227]
-
lady Constance Schoonmaker, care îl aduce cu ea și îl instalează și pe ducele Alaric cel fioros în apartamentul dinspre grădină. Castelul Blandings se preschimbă cât ai zice pește într-un adevărat viespar, unde mișună hoți, șarlatani și inimi înamorate despărțite. Din fericire, onorabilul Galahad, membru al Clubului Pelican, răspunde chemării disperate a lordului și vine la fața locului, pentru a rezolva toate problemele... P.G. Wodehouse: Un Pelican la Castelul Blandings. Editura Polirom, Iași, 2005. Preț: 24,50 lei.
Agenda2005-47-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284408_a_285737]
-
toată inima, le adresez un surâs călduros și îi asigur că îmi vor rămâne apropiați și dragi. Celebra ghicitoare Larisa, câștigătoare a premiului I în țară și peste hotare pentru cazurile rezolvate, vă ajută în orice problemă, împreunează pe cei despărțiți, dezleagă cununiile, alungă farmece și blesteme etc. Apelați și nu veți regreta la tel. 217830, 0724924978, 0742653729. Ghicitoarea Maria, mama celebrei Cireșica, se află în Timișoara pentru a ajuta pe acei oameni care au probleme din cauza farmecelor. Scoate argintul viu
Agenda2005-25-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283838_a_285167]
-
farmece și blesteme etc. Apelați și nu veți regreta la tel. 217830, 0724924978, 0742653729. Ghicitoarea Maria, mama celebrei Cireșica, se află în Timișoara pentru a ajuta pe acei oameni care au probleme din cauza farmecelor. Scoate argintul viu, împreunează pe cei despărțiți, ajută în probleme de dragoste, de impotență, face de spor și multe altele. Apelați-o cu încredere la tel. 0745428398. Gabriela, din Deta, mulțumesc ghicitoarei Larisa pentru că mi-a readus soțul după ce plecase cu alta și mi-a alungat farmecele
Agenda2005-25-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283838_a_285167]
-
sărbătoare și bucurie creată de cântecul pur folcloric, spectacolul muzical are un plus de soare și lirism de la glasurile celor două interprete, atunci când apar împreună pe scenă. Uniți de rafinamentul artistic al folclorului mureșean, amândoi provenind din localități întrucâtva apropiate, despărțiți doar de un deal, interpreta Marioara Mân Gheorghe și prezentatorul Octavian Ursulescu (prezentatorul, un liber cugetător de revelație, iar artista o distinsa prezbitera) nu au de depășit nicio barieră, sunt prieteni, îi leagă amintirile locurilor natale, iubesc uniform melosul folcloric
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
mult despre noi, fără ca noi să folosim vreun cuvânt. Mersul, ținuta dreaptă, așezarea cu picioarele împreunate și puțin înclinate, dar nu picior peste picior; statul pe fotoliu sau canapea, nici prea relaxant, nici prea întins și mai ales cu picioarele despărțite. Unii se studiază în oglindă pentru a-și corecta greșelile, după cum unii oratori țin discursul în fața oglinzii pentru a-și corecta mimica, a alege inspirat pauzele textului. Totul face parte din educația primită sau autoeducație și a fi un om
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN FLACĂRA TĂCERII (Në flakën e heshtjes) Troieni și Dardani Cântăreți nebuni Scriitori turmentați Exilanți despărțiți Poeți îndrăgostiți Porumbei albi Ochi înlăcrimați Toată ziua stăm degeaba Troieni și Dardani Vechi cât cerul Despărțiți și deșertați Penelopă cinstită Patria împărțită Pe malul viselor Ne pierdem în van Dureri grele În trup și suflet Drumurile însângerate Soarele însângerat Libertatea nu mai vine Preshova mea oropsită Noi așteptăm degeaba În flacăra tăcerii ~~~~~~~~~~~~~~~~ LA IZVOR (Në krrua
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
a adus între noi Și în suflet durere ne-a turnat - suntem goi. Am ajuns doi străini - cât de mult ne-am iubit! Timp nebun, numai tu soarta ne-ai urgisit Și din trupul ce-am fost - astăzi doi singurateci, Despărțiți, suferim precum caii zănateci Ce-au scăpat dintr-un țarc - al iubirii ocol, Și se-nvârt lângă dânsul făr’ să aibă potol; Libertatea e grea fără gram de iubire... Timp nebun, poți să-mi legi dreptul la fericire! Adu-mi
TIMP NEBUN... de NELU PREDA în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382880_a_384209]
-
măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
plecate peste piept. Câte unul avea puterea să se țină pe picioare, târându-se cu mișcări smintite, Încete, parcă Încercând să scape din ghearele morții. Însă nici unul nu părea să depășească o linie imaginară aflată În dreptul peretelui din fund. Acolo, despărțite doar printr-o fâșie de spațiu gol, parcă Într-o alegorie a râului ce marchează hotarul cu Împărăția morților, se găseau băncile cadavrelor În așteptarea Îngropăciunii. Vii și morți laolaltă, se gândi Dante, ca În rotirile unui dans macabru. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
răsputeri să se trezească, se zvârcoli în pat, dar o forță mai presus decât puterile sale îl sili să stea în vis. Atunci încercă să se retragă din fața lor, se dădu de-a-ndărătelea, se întoarse... Era prins ca între două armate despărțite doar de-o fâșie de câțiva stânjeni lățime, fâșie care mergea paralel cu femeile până hăt-departe, până la orizont. Abia acum înțelese că orizontul nu e lucru chiar atât de simplu. Iar femeile erau și blonde și brunete și roșcate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
încetișor la moarte prematură. Un fel de femme fatale. Din copilărie remarcasem că era aproape imposibil pentru oameni să trăiască fericiți împreună. După legile societății se putea trăi în familie cu părinți, frați și surori. Dar în realitate fiecare trăiam despărțiți, singuri. Și chiar dacă trăiam împreună, nu era niciodată sigur că vom trăi astfel mult timp. Această veșnică nesiguranță a intensificat romantismul meu când venea vorba despre condiția iubirii. Nu exista nici o garanție că iubirea va supraviețui până mâine. Dacă erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau fi dăruiți, vânduți, despărțiți și care se conduceau după dreptul robilor. Când un rob era eliberat (tătari prinși în războaie), intra sub incidența și protecția dreptului românesc. Mănăstirile au beneficiat de danii domnești constând în sălașe de țigani și tătari robi, care îndeplineau cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unul mai bătrân și cu meșteșug la vorbă, un staroste, o rudă, să expună motivul vizitei. Dacă totul decurgea normal, „se bătea palma”, stabilindu-se zestrea (vite, oi, pământ) fetei și se stabilea ziua nunții. Până la nuntă mirii rămâneau tot despărțiți și se pregăteau de marea sărbătoare a vieții lor, când vor fi ca împărații și împărătesele Bizanțului, cu coroană pe cap. Socrii mari intrau „în lucru”, trebuiau să pregătească masa și băutura pentru toată lumea (se invita tot satul), iar majoritatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locurile, religioase sau laice, de meditație, izolare, evadare și odihnă vor deveni mai numeroase. Sedentaritatea va fi ultimul privilegiu al copiilor, care vor trăi deseori cu bunicii lor în locuri mai stabile și mai protejate, în care părinții - de regulă, despărțiți - vor veni alternativ să stea cu ei câteva momente. Transportul va ocupa tot mai mult timp: punctele de plecare și de sosire, dar și mijloacele de transport vor deveni locuri în care oamenii vor trăi, se vor întâlni, vor munci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
voi Întoarce, ca să aflu ceea ce vreau. Spre spitalul de la Santa Maria Novella - Oh, Dante! Mereu În goana mare, de parcă Furiile ar fi pe urmele tale! Poetul rămase nemișcat, recunoscând glasul dizgrațios care Îl apostrofase. Noul venit stătea Înfipt, cu picioarele despărțite, de partea cealaltă a străzii și Îi făcea cu ochiul, cu o expresie vulpească. Apoi ridică mâna, agitându-și degetele cu grație, ca o fată Îndrăgostită. Pe fața lui lată se Întipărise un ușor zâmbet ironic. - Pot să te salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu organele genitale ale mamei, organe care nu‑i fac lui Rainer nici o impresie deosebită, deși cândva a venit pe lume prin ele. Cu pistolul în mână, Rainer se duce la sora lui care a dormit toată noaptea alături de el, despărțită doar de peretele subțire, improvizat, și care mai doarme încă liniștită și încrezătoare. O împușcă pe Anna în cap, de la mică distanță, zdrobindu‑i osul frontal și cufundând‑o într‑o inconștiență care se instalează cât ai clipi. Câteva frânturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sunt două ipostaze mai curând complementare, Crypto simbolizând latența obscură, fricoasă de manifestare, iar Enigel înțelepciunea atotcuprinzătoare (prin urmare, geniul e la Barbu femeie, lucru imposibil în filozofia lui Schopenhauer și a lui Eminescu). Ipostazele sunt menite să rămână perpetuu despărțite, să nu nuntească, să nu parcurgă cele trei trepte ale cunoașterii (Ritmuri pentru nunțile necesare), singurele care duc finalmente "în cămara Soarelui (Marelui) Nun și Stea", în stare să ofere absolutul, un "abur verde", nu altceva decât moartea ce face
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
SÂRMANUL ROMÂNESC VOCABULAR - Mariana Bendou / Onești / România - LIMBA ROMÂNEASCĂ MENȚIUNE -Lazăr Magu - LIMBA ROMÂNĂ -Ionuț Mădălin Dumitrache / Urlați, România - LIMBA GURII MELE -Menai Vasilica Olguța - OAMENII DE LA LITERE -Georgiana Magu - LIMBA ROMÂNĂ -Tatiana Scurtu Munteanu /Galați/ România - RÂURI, VOI, CE DESPĂRȚIȚI -Constantin Stroe / București / România - ORGĂ LIMBII ROMÂNE -Tirchineci Adrian - LIMBA NOASTRĂ ; - - -Mariana Eftimie Kabbout- DESTIN -Virgil Razesu - LIMBA ROMÂNĂ -Secțiunea ADOLESCENȚI PREMIUL I - Ana Maria Gibu / Dorohoi / România PROZA PREMIUL I -Elenă Buică / Toronto / Canada - SPICUIRI DESPRE VIEȚIREA MEA ÎN
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
de xarreta amb el bosc m'ha dit que el cucuț canta cadă estiu des que jo em torní boig He retallat la sendera pels grans de rosada i m'han aclaparat evocacions i records els raigs de sol han despărțit el bosc en dos i m'he dit llavors: tot hi és com abans! He passat en silenci sota els pomers en flor que m'han nevat la senda en senyal de benvinguda tot el dia com și hi hagués
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
între cei doi creatori? Mama lui Eugen Ionescu era de origine sefardă, tatăl, tot Eugen Ionescu era un om cu vederi naționalist-șovine, relațiile cu fiul și cu mama acestuia, Marie -Therese Ipcar nu erau dintre cele mai bune, erau chiar despărțiți. Eugen Ionescu și-a creat marea operă dramatică..în...Franța. Aflăm cu stupoare că fiica dramaturgului, Marie- France a refuzat orice ofertă ca scriitorul, fost membru al Academiei Franceze, unul dintre creatorii teatrului absurdului, alături de Samuel Beckett , să fie sărbătorit
BLECHER ŞI EUGEN IONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364557_a_365886]