1,334 matches
-
am trăit fiorii apropierii de cumpliții indivizi care au înfricoșat o Americă întreagă, auzeam pașii lor înfundați în încremenirea tocită a pietrei și a cimentului rece ca iernile noastre de-acasă cele mai aprige și păstrând încă ecourile în pereții despărțitori dinspre coridoare ai celulelor, am făcut poze „crucificat” de gratiile de-afară - ca să „dau bine(!?)” nepoților că n-am fost un naiv, bigot și licit în aceeași măsură pe partea asta de pământ cu fața spre soare. Unele celule fiind
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
antropologice. Chiar și trăsăturile i se subțiaseră, ochii și părul își schimbaseră culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte și mai melodioase.” Cu toate acestea, eroina nu reușește să treacă pragul despărțitor al celor două medii sociale - cel din care provine și cel în care o condusese destinul și unde acum, încearcă să își găsească un loc sub soare. În “jurnalul de care nu se despărțea niciodată”, ea notează: “N-am dormit
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
Pierduți De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Căluțul de legănat meșterit din lemn Căluțul de legănat meșterit din ipsos Sunătoarea cocuței meșterită-n argint Sunătoarea cocuței meșterită din plastic Împrăștiate pe podeaua ceruită a iatacului cu dulapuri despărțitoare tapetat cu frunze galben-portocaliu de Domnul John, tatăl celor mici - Era la vedere o cutie mecanică cu muzică magic meșterită în Munții Albaștri Elfi din carton urmăreau nemișcați ploaia adormită pe geamul agitat între fotoliul cu arcul zurliu și canapeaua
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > PAUZA DE MASĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Scena este împărțită în două de un perete, în stânga aflându-se biroul secretarei, iar în dreapta cel al directorului. Peretele despărțitor este mai degrabă sugerat și nu trece de jumătatea scenei pentru a oferi spectatorilor, inclusiv celor din primele rânduri, o vedere panoramică. Pentru comunicare, este prevăzut cu o ușă. În funcție de posibilitățile scenice, ușa poate să nici nu existe, secretara ocolindu
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
o vedere panoramică. Pentru comunicare, este prevăzut cu o ușă. În funcție de posibilitățile scenice, ușa poate să nici nu existe, secretara ocolindu-l pur și simplu când trebuie să intre la director. Mobilierul convențional. Biroul secretarei este așezat cu spatele la acest perete despărțitor, secretara față de sală, profil stânga. Intrarea în secretariat se află în stânga scenei, respectiv în fața secretarei. Un dulap uzat, câteva scaune, un cuier pe peretele din fund, un panou cu fruntași în producție unde se distinge fotografia directorului (sau poate chiar
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
scenei, respectiv în fața secretarei. Un dulap uzat, câteva scaune, un cuier pe peretele din fund, un panou cu fruntași în producție unde se distinge fotografia directorului (sau poate chiar caricatura lui). Încăperea din dreapta este mobilată asemănător. Biroul directorului cu spatele la peretele despărțitor. Pe birou, un telefon, o lampă fără abajur cu un bec roșu exagerat de mare: 300 sau 500 de wați, corespondență. În fața biroului, o masă joasă înconjurată de scaune exagerat de mici, ca pentru copii, un cuier cu pălăria și
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
fac un salt acrobatic. Molto bene În curtea mea de eunuc, stau singur cuc, Singurătatea îmi este silfidă pe de-o parte și perfidă O văd ca pe Maica Precista purtătoare de mir, între catapetesme și miresme, ea este peretele despărțitor, Prin nopțile care mi le înșir Ani de-a rândul Mă scoate afară din corpul meu Și mă poartă ca pe Zeița Selene Martoră la molto bene În puterea nopții se dă de ceasul sorții Aparent se uită la mine
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
de lumea de aici și, sub pretextul organizării fericirii pământești, nu putem amâna la nesfârșit confruntarea cu veșnicia. Suntem cuprinși de nălucirea unei false așteptări paradisiace, dar această așteptare nu este decât „raiul trist“. Or, Evanghelia a tras o linie despărțitoare între comuniunea de iubire și de suferință a creștinului și strădania omului după fericirea pământească. Pentru ca „pustia“ acestei lumi să nu ne pustiască inima, trebuie destrămat mai întâi pustiul din noi. Această alungare a pustiului din noi nu se înfăptuiește
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
după ce acesta își reintrodusese instrumentele în tașca de piele scorojită. „Mai am un șnaps, dacă vrei... Pentru Petrescu!...” Se duseseră în bucătăria de vară, iar noi, tiptil, ne-am strecurat în încăperea de alături. Îi vedeam bine printre scândurile peretelui despărțitor, cu tencuiala pe alocuri desprinsă. Moșu’ Klesch scosese sticla de șnaps dintr-un bidon vechi de untură, aflat sub niște pături ponosite. Din pături se răspândiseră în jur, fâlfâind bezmetic, o mulțime de molii. Turnase în două ceșcuțe albastre de
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
moșierilor nu era posibilă asocierea micilor proprietari de pământ de cât sub auspiciile cruntei exploatări sub imperiul Austriaco-ungar. În Transilvania toți chiaburi de altă „culoare etnică” s-au întovărășit si faceau averi ca și astăzi. Proprietatea rămâne proprietate deși haturile despărțitoare nu mai există de mult. Vlahii care nu concep asocierea mor de foame deșii ca proprietari de pământ dețin ceea ce pentru un român de dincolo de păduri ar fi un adevărat vis. - Albastru-i nedreptul cer care suportă corupția, furtul și
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
Când anume... - Când a ieșit din starea de comă, practic de când a redevenit conștient, s-a plâns că nu vede și... - Domnule doctor! Veniți repede! Pacientul adus ieri noapte are probleme, au fost cuvintele alarmante ale asistentei apărute de după paravanul despărțitor, care au întrerupt-o pe Iuliana. - Iertați-mă, domnișoară! Cu aceste cuvinte și cu un gest rugător, doctorul Tomescu s-a răsucit pe călcâie și a trecut dincolo exact în momentul în care intra și Ofelia, aproape alergând, fiind alarmată
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
să nu-și dea seama Trandafir dacă l-am luat de partea care trebuie, îl înfig în mare viteză în dorsalul lui Zanvetor. Bineînțeles că n-am nimerit în partea udată cu vată ci la vreo 8 mm de canalul despărțitor. - Nenorocitule! răcnește Trandafir. Ești un idiot, un prost și un imbecil! Ce stai și te uiți ca mutul? Aștepți să moară ăsta? Scoate dracului acul ăla odată! Dar până să-l scot, s-a repezit și l-a scos el
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
frumoaselor... Cei doi au mers direct la toaletă, fără să privească pe nimeni. După ce s-au ușurat, au verificat subtil toate cabinele. Erau singuri. Aveau multe de vorbit și se grăbeau. Șoaptele lor nu puteau fi auzite dincolo de hol. Peretele despărțitor era până în tavan. - Ești sigur că nu e vorba de plângere penală, nea Costică? - Da, de asta sunt sigur. Dar nu pot fi și de el. Nu-l mai cred. Dacă are și altele la activ? - Suma de bani coincide
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
ca umbrele înghesuite pe chipuri brodate de timp” (În dimineața eshatonului) Mama pierdută revine în cântecul lui Amfion pentru ca zidurile crescute să apere în permanență visul său de frumos. Sorin Micuțiu, un Amfion în reverie, la al cărui cântec zidurile despărțitoare de realitate cresc singure, fiind înseși hotare poetice lumii visătoare. Visul ca ziduri de apărare. Visul ca dragoste. Visul ca blândețea mamei și puterea tatălui. Visul-ancora simțirii divine. O realitate ideală, de vis: “îmi asum dreptul/ să mă doară/ fiecare
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
un sens decât dacă este considerată în funcție de istoria literaturii române.Misiunea ei ar fi complet îndeplinită atunci când istoria literaturii noastre și-ar însuși procedeele și cunoștiințele comparatisticii.Metoda comparatistă ar trebui să fie folosită și în studiul literaturii române. Gardul despărțitor dintre cele două ramuri trebuie exclus, fiindcă teoria literaturii comparate nu reprezintă trecerea la o nouă metodă, ci prezentarea mai amplă a fenomenelor tratate până acum. Și în acest caz, istoria literaturii române are rolul unui punct de plecare necesar
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]
-
versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în exterior sau favorizează apropierea reciprocă a acestora, că elimină barierele despărțitoare dintre ei și facilitează comunicarea, în realitate ea duce la transformarea popoarelor în mase de indivizi, la nivelarea culturilor, la amestecul (sincretismul) religiilor, la omogenizarea înfățișării și comportamentului oamenilor... la anihilarea omului ca persoană” . Universalitatea creștină, însă, se construiește diametral
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în exterior sau favorizează apropierea reciprocă a acestora, că elimină barierele despărțitoare dintre ei și facilitează comunicarea, în realitate ea duce la transformarea popoarelor în mase de indivizi, la nivelarea culturilor, la amestecul (sincretismul) religiilor, la omogenizarea înfățișării și comportamentului oamenilor... la anihilarea omului ca persoană” . Universalitatea creștină, însă, se construiește diametral
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
lumii) au pregătit terenul creștinismului, tot așa colonialismul, imperialismul și globalizarea pregătește terenul standardelor de civilizație, drepturilor universale ale omului, creștinismului. Trauma creștinismului este Marea Schisma din anul 1054, care a generat un perpetuum Război Rece, o Cortină de Fier despărțitoare între ortodocși și occidentali și mai ales imensul eșec din anul revoluționar 1989, când dorință fierbinte de refacere a unității creștine a rămas neinplinita cu consecințele dramatice, din ce în ce mai vizible atât în est cât și în vest și care determină soarta
ROMÂNIA 2030 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358556_a_359885]
-
istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe deplin terminat decât atunci, când neamul românesc, în întregimea lui, va fi una, va alcătui o societate, fără bariere și fără granițe despărțitoare pe întreg teritoriul, pe care se împrăștie azi graiul românesc. Ca și istoria, harta noastră, este neisprăvită, înjumătățita abia și este încă în așteptarea statornicirii a celor de pe urmă contururi adevărate și naturale ale ei. Harta noastră, care este desigur
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
de la planurile trimise de arhitecți și poate fi redată ulterior cu ajutorul unei căști de realitate virtuală legate la un computer sau la un telefon mobil. Tehnologia îi permite viitorului client să vadă cum ar arăta o construcție cu un perete despărțitor mutat în altă parte sau cu un dulap plasat într-un anumit loc. În general, spune Tudor Gheorghe, serviciul este folosit mai cu seamă de dezvoltatorii imobiliari care au o scenă repetabilă: în cazul lor, investiția este făcută pentru un
„Prețul pentru prezentarea unui apartament mai mare în realitatea virtuală poate ajunge la 5.000 de euro, însă acesta va scădea în timp” () [Corola-blog/BlogPost/338948_a_340277]
-
și o biserică. (V. Bursucani, com.). (pg.791, vol.V) Jeravățul, parau, ce curge prin pl. Târgul și Corodul, jud. Tutova. Izvorește din com. Obârșeni, curge de la E. spre V. și se varsă în stânga râului Bârladul, după ce formează puțin marginea despărțitoare între pl. Târgul și plasa Corodul. Primește pe dreapta pâraiele : Râpă Șearpelui, Bălănești, Fântânele și Docani și pe stânga pâraiele Vinderei, Miroasă, Bârzoești, Lungești și Bălăbănești. (pg.96, vol.IV) Suhuluiul, parau, în partea de V. a jud. Covurluiu. Are
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
un paloș în laba dreaptă din față; d) În cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana; un scut tăiat de unbrâu roșu îngust; în partea superioară pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brațul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint la stânga;în partea inferioară, pe aur șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru și trei; e) În inserțiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre; pe albastru, doi
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
reflecțiile acestuia asupra propriei vieți. Zidul care apare în poveste este, de fapt, o metaforă care exprimă izolarea, bariera pe care interpretul de muzică rock l-a înălțat conștient pentru a se pune la adăpost de suferință. Fundația acestui perete despărțitor se află undeva în copilăria sa, momentul crucial fiind acela în care tatăl lui moare, iar el este crescut de o mamă exagerat de protectoare, fiind educat într-un sistem școlar represiv. De fapt, prin muzică, Pink încearcă să se
THE WALL – PINK FLOYD: Cronică de film () [Corola-blog/BlogPost/339323_a_340652]