1,902 matches
-
un vis al lui Brâncuși copil. A rămas cu gura întredeschisă și caloianul ei mursicat abia vârât între buze. A renunțat să muște din el. L-a lăsat să cadă în farfurie peste praful de coji. — Da, ce-i? A despicat cele două silabe Îa doua cu diftong amenințător), pregătindu-se de luptă. — Hai să te învăț cum să le spargi, i-am zis. Uite, ia-l pe-al meu. L-a luat, l-a examinat, l-a întors pe toate
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
întâi să privească dansatoarea despuiată care se prelingea ondulat pe un stâlp de inox. în colț, pe banchete de piele, Minoiu bea hohotind cu niște tatuați, protejați de felurite frapiere funcționale. Pop s-a apropiat cu pas lent și sigur, despicând decibelii. Minoiu l-a văzut exact în momentul în care răcnea: — Viciu de procedură, mă! Cel mai genial avocat din ciclul ăsta cosmic. M-a scos pe viciu de procedură! De fapt n-a mai răcnit decât „proce-“, căci „ură
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
își urmară sporovăiala, cu îngăduință și de o parte, și de cealaltă. Când umbrele înserării se lărgiră ca petele de pe sugativă, Celebi se îndreptă spre „tauleta“ din fundul grădinii. De coarnele lunii atârna o pâclă deasă, pe care Celebi o despică, șovăielnic, până ce izbuti să se strecoare în strâmta cabină odorantă. Se ghemui pe scaunul de lemn, pierit, chircindu-se de frig. Era mulțumit că pregătise totul și că avea să plece „pe teren“, așa încât nu-și mai aminti cum în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
spre a nu trece prin dreptul locului în care bănuia că fusese ușa. Ajuns în spatele cocioabei, se săltă pe acoperiș. Sus, lăsat pe vine, strângând crucea ca pe un ciomag și ținându-și răsuflarea, holbă ochii cât putu, încercând să despice bezna. Dar spinarea descoperită îl lua cu frig și, mai ales cum era acum, boltit din pricina statului pe vine, i se părea tot timpul că poate fi înhățat pe la spate. Așa încât se răsucea întruna, stând pe vine, dar obosi repede
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
par să fie mai degrabă diferiți, se completează foarte bine. Deși Diaconu este mai degrabă creativ, extrovertit și mai înclinat spre decizii rapide și spre schimbare, Ifrim îl completează excelent prin rigoare, prudență și seriozitatea analitică a unui introvertit care despică firul în patru înainte de a lua o decizie. Împreună sunt o combinație reușită, nucleul unei echipe, dar reușita lor se datorează nu doar calităților complementare și diferențelor, ci și multor elemente comune de personalitate și istorie personală care i-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
târziu, că abia se mișcă, că nu asa trebuia făcut cutare treabă și câte și mai câte.Oricât se străduia nora cea tânară și frumoasă, nimic n-o mulțumea pe baba Dochia.Și Anișoara căra apa, freca podelele, făcea mâncare, despica lemne, mergea la moara, țesea, nu stătea nici atâtica. Și baba Dochia mereu găsea pricină;ba că făcuse mămăliga prea mare ori prea mică, ba că pusese ciorba in castroane, prea rece ori prea fierbinte, ba că a pus pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
amfiteatru elegant, își retrăi, pentru câteva clipe, viața. Ce copil bun a fost Mihai. Inteligent, talentat și mai ales ascultător. Ce carieră frumoasă i s-a deschis în față! Petre era înduioșat și în același timp îndurerat de viața lui, despicată în două. Auzi din nou sunetul surd al pianului și-și aminti de sora Clotildei, care-și exersa partitura. Se ridică, coborî treptele. Nici el nu mai știa cât timp trecuse. De pe culoar ajunse din nou în sala de baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot îl suferă pământul. Nu se despică, nu se crapă Ca să-l înece cu apă. Soarele îi dă raze Îl rabdă și-l luminează Căci Dumnezeu ca un tată Nu se grăbește îndată Cum facem rău să ne bată. Ci are multă răbdare Și se întoarce cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în lumea irigată de sângele lor/ arbori roșii cresc dintr-un punct/ și-n ramuri explodează, atât de subțiri,/ de pot cu firul de păr să-i despic:/ pădure jilavă cu mirosul tare,/ ohé, ohé, strig prin ea rătăcind/ cu ecoul pe urme". Pus într-o pagină de poezie veritabilă, chiar și ghetoul se metamorfozează, se colorează; uneori, dispare. După cum, simetric, suferința și moartea, figurate într-un poem
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în lumea irigată de sângele lor/ arbori roșii cresc dintr-un punct/ și-n ramuri explodează, atât de subțiri,/ de pot cu firul de păr să-i despic:/ pădure jilavă cu mirosul tare,/ ohé, ohé, strig prin ea rătăcind/ cu ecoul pe urme". Pus într-o pagină de poezie veritabilă, chiar și ghetoul se metamorfozează, se colorează; uneori, dispare. După cum, simetric, suferința și moartea, figurate într-un poem
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
De ce monomanie? Fiindcă sunt cărți prin excelență monotematice, în ele vorbindu-se, de la prima pînă la ultima pagină, de chiar subiectul pe care titlul îl anunță. De ce monofagie? Fiindcă autorul pare stăpînit de duhul unei singure pofte: foamea de a despica pînă la fund nuanțele unei idei obsesive. Vreți să vedeți panorama de nuanțe pe care un fenomen celest precum norii o poate isca în mintea unui intelectual? Atunci citiți Norii. Vreți să aflați cîte asociații de idei poate avea un
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
găseau mângâiere în baladele celui în fața căruia și noi ne plecăm. Apa fierbe, apa crește Și d' aproape un pescariu, Molcom tace și privește, De ar putea să prindă un pește. Cum ascultă el și șăde, Apa'n doauă se despică, Și eșind afară vede O muere frumușică. Ea îi cântă, ba-i cuvântă; Fiii mei, ce-i amăgești, Cu minuni și înșelăciune, Fapte a voastre omenești? Ai să știi tu cât de bine Ei se simt în apă jos Ai
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii fierbinții Palestine, Geamătul gutural al caravanelor arabe, Cedrul Libanului și plictisul anticilor zidari, Sfântul Ierusalim. Și groaznicul ceas: Prăbușirea și grohotul Sinaiului, Când în foc se despică de la fulgerul ceresc Și în fonta împovăraților nori Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă" -, lectorul capotînd deseori în încercarea de a intui ceva din ceea ce se întîmplă în paginile acelea: e întîmpinat de un jargon abstract și solid precum cremenea, în corpul căruia tentativa de a despica mici felii de înțelegere omenească e sortită eșecului. În toate aceste pagini, principala vină o are stilul comentatorului, prea fidel textului analizat pentru a putea, luînd o minimă distanță față de litera lui, să propună o variantă de interpretare la îndemîna
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
e "spartă", soarta însăși e "spartă", poezia se sparge și ea. Sângele e o prezență obsesivă în toată poezia dinesciană. Gesturile invocate sunt bruște, smucite, tăioase. Ziua "biciuiește" sau e biciuită, "cuțitul e înfipt în rărunchi", "un fierăstrău de maci despică vara", somnul însuși "vânează" ori "mușcă". șChiar și acea parte romanțioasă a poeziei sale alternează momentele de tandrețe cu gesturi de brutalitate. Să ne amintim doar finalul celui mai popular poem al său din care nu lipsește o tăietură sfidătoare
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
are în el nici o miză: el e cu totul inert, ca tot ceea ce a încetat să mai fie; în schimb, miza cea mare stă în arta cu care știi să folosești trecutul spre a te înstăpîni asupra prezentului. Aici se despică apele și tot aici poți recunoaște istoricii onești de cei care au prins gustul profitabil al servituților ideologice. Istoria e ancilară în raport cu ideologia - iată principiul de bază al actualei discipline istorice. În fond, e un alt fel de a spune
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
pe buci cu o trestie. Romilde își reveni și începu din nou să se agite și să țipe, dar destul de slab. O lăsară să lunece jos încet și cu cât se zbătea mai mult, cu atât parul intra în ea, despicând-o. Când sângele începu să curgă pe lângă lemn, vaietele erau atât de slabe de parcă erau mimate. Când cel puțin o jumătate de cot din acel par pătrunsese în ea, un spasm o cutremură din cap până-n picioare, dădu ochii peste
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
Stelaru o fațetă lămurită (în sens etimologic) a lumii, a iubirii și a creației, e de netăgăduit: "La marginea munților, unde / Ochii vînturilor cad în mister, / Înaltul, continentul cerului / Larg, fîlfîitor pătrunde. // Tu ești din toate lumile venită, / Cu fruntea despicată de lumină; / lîngă fluvii și stepe lunare / cuvintele nasc heruvimi". Dar aceste bucăți, de "o stranie simplicitate muzicală", vin în contrast cu atîtea altele, virulente, ofensatoare prin chiar adevărul lor crud, nu o dată inavuabil. Poetul o iubește pe Olivia (Maria-Maria) "cu dragoste
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
din ultimele zile sînt cea mai bună dovadă că, pentru ieșirea din criză, au loc negocieri în care PSD-ul a devenit vioara întîi, din cauză că între președinte și premier nu mai e cale de întors. Dacă luăm din nou la despicat firul alianței dintre PD și PNL, premierul Tăriceanu pică prost, moralmente, dintr-o asemenea analiză, fiindcă a refuzat anticipatele. Dar în măsura în care finalul disputei dintre Traian și Călin se va concretiza printr-o soluție arbitrată de PSD, Băsescu însuși va primi
Ce se alege din ce-am ales by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9827_a_11152]
-
inteligibil este indiciul profunzimii gîndirii. Altfel spus, semnul după care poți să-ți dai seama dacă ai înțeles o problemă este putința de a o prezenta pe înțelesul tuturor. Criteriul acesta nu poate da greș, căci pe baza lui poți despica apele în materie de cunoaștere și pseudo-cunoaștere omenească. Iar ceea ce face Feynman în Șase lecții ușoare este prezentarea ad usum Delphini a fizicii cuantice. Ideea fundamentală a lui Feynman este că totul în univers, de la miezul stelelor și pînă la
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
că în acele momente Muntele era pântecul unei gravide străbătut de convulsiile care preced nașterea. Niște urlete surde, scurte, urmate de altul mai prelung, au înnebunit animalele din vecini, au semănat panica printre oameni care au văzut olane și acoperișuri despicându-se, pereți plesnind, podele crăpându-se sau luând foc când jăraticul din vetre s-a răspândit, când flacăra slabă a lumânărilor a incendiat pânzele din apropiere, când sticlele lămpilor cu gaz s-au făcut țăndări. Unii au fugit din casă
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
pe un vector al personalității și al atitudinii, constați că desenul, schema explicativă abia închegată se destramă. Cu o gândire etajată și multifațetată, cu o mobilitate speculativă remarcabilă, scriitorul evită sistematic "captivitatea" într-un anumit punct de vedere. Firul e despicat în patru, lucrurile sunt întoarse pe toate părțile, clișeele sunt numite ca atare. O curiozitate parcă niciodată satisfăcută și o dialectică pe măsură imprimă fiecărei pagini un ritm intelectual greu de găsit (sau, în orice caz, de păstrat) în cărțile
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
mamei tale, a șoptit el, clienta mea cea mai bună. Cu adevărat cea mai bună clientă a mea. Atunci, doamna Hobmeier și-a ridicat ochii pentru prima oară și a spus: - Nu-l uita pe ungur. Vocea doamnei Hobmeier a despicat aerul. Vocea ei era ca un cuțit ce trebuia dat la ascuțit. - Nu, nu, a spus încet domnul Hobmeier, și ungurul este un client bun, dar altfel, cu totul altfel decât doamna Van der Jagt. M-am îndreptat spre ușă
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
de mult și nimeni nu ar mai fi stat astăzi să-i dea vreo atenție. În realitate, în spatele polemicii teoretice se ascund uriașe și nedomolite orgolii naționale, etnice și religioase. Aici e pragul delicat dincolo de care apele încep să se despice și tot de aici încolo tonul dezbaterilor, unul pînă acum seren și destins, capătă stridența crispată a învinuirilor ideologice. Din acest moment, logica dezbaterii lasă locul logicii hărțuirii psihologice: nu se mai dau explicații, ci se fac aluzii. Nu se
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]