608 matches
-
românească. Nu mai vorbesc de ceea ce se oferă pretutindeni de către un anumit gen de comerț invadat de kitsch și de gusturi deviate. despre demitizare Nemaigăsind puterea de a gândi, precum cei vechi, în mituri, lumea modernă s-a apucat să despoaie miturile vechi de aura lor ofilită. Prometeu a fost coborât de pe munte și transformat, ca la Gide, în fabricant de chibrituri care ține conferințe având un vultur pe umăr, iar sfinxul îi face cu ochiul lui Oedip. Să ne indignăm
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Puizan XE "Puizan, Mihai (paznic)" și servitorul Pricop au intrat prin spărtura din gard În curtea Chesturii și au luat pantofi dintre picioarele morților și cinci-șase pălării de pe capul femeilor din mormanele de cadavre, deoarece n-au putut să le despoaie de rochii. Atât hainele, cât și curtea garajului erau pătate cu sânge. În curtea garajului, a declarat distribuitorul de benzină Gheorghe Ilie, XE "Ilie, Gheorghe" „se afla foarte mult sânge”. În ceea ce privește beția, s-a dovedit că În ziua progromului cârciumile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pice și mustățile, Madam s-a îmbătat cui cu bitter, cu bere de ghimbir și cu afinată, ca ultima bețivancă șătrăreasă, a căzut în nostalgie, în depresie, a pișat ochii, a bocit, a recitat, a urlat, a cântat, s-a despuiat, a dansat țonțoroiul și, cam pe la miezul nopții, a șoptit Cuvântul... Cuvântul ancestral, Zicerea ce leagă Ne-Legatul și oprește destrămarea lumii! Horus, nemernicul ăla bun de împăiat, care se prefăcea că picotește, a auzit-o. S-a dat el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
țările calde, atârnat de gât, toți băieții din sală scoseseră murmur de Încântare. Nu fioroasa jivină le tulbura sufletele și le Înfiora carnea, ci femeia dezbrăcată care se mișca În fața lor de parcă altceva nu făcea toată ziua decât să umble despuiată de colo-colo. Le arăta tuturor căpățâna fioroasă a șarpelui care scotea, Încă și mai fioros, limba neagră și despicată. Boscarul lăuda În gura mare răutatea sălbăticiunii. Spunea că În junglă, unde el călătorea adesea ca să Înfrunte și să biruie primejdii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu” („În haos se plimbă / un dor fără sațiu / ce soarbe și schimbă / spațiu cu spațiu”), însă obiectul dorului, absolutul, rămâne cufundat în tenebre: „În tot mai rotund / se-nvăluie totul / și nopți fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
deșertul, fiindcă nu vrea să vadă faptul că omul gol poartă și el aceeași piele ca și celălalt!... Atunci trebuie mers și mai departe "dar trupul nu este oare și el ultimul veșmânt, ultimul veșmânt de care trebuie să te despoi pentru a fi"? De unde temele suicidare la Gide, de unde apologurile ascetice la Hesse..."20 Imposibilitatea celor doi romancieri de a se lăsa pătrunși de Celălalt (al cărui avatar nu-i altul decât femeia) era explicată de antropologul francez prin predispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
increatul sunt noțiuni frecvent întâlnite în antropologie. Trenul deraiat de omizi reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
într-un schimb generalizat de forțe, permit negarea materiei. A goli, a te goli, a împrăștia, a te împrăștia și a obliga astfel scânteia divină din noi să capete forță până la a aduce la incandescență și la combustie o ființă despuiată de carnație prin purificare gnostică, acesta e proiectul. Concret, Valentin propune și el o transmutare a valorilor. Păgânii oferă niște daruri zeilor, carne și fructe, vinuri de soi? Să le oprim pentru noi, să bem și să mâncăm ceea ce niște
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aspră, dură, uneori trivială, dar în căutare de figuri și imagini de efect, șocante chiar, este principalul suport al tensiunii lirice revendicative. În insolența sa orgolioasă, poetul dă glas trupului, instinctelor, impulsurilor fiziologice, atacând zonele joase ale sensibilității. Stelele sunt despuiate de orice conotație metafizică, devin biete frânturi de materie, infime față de importanța bulgărilor, iar divinitatea e coborâtă pe pământ, personificată ireverențios și apostrofată. Venită pe valul tradiționalismului în floare la „Gândirea” care a lansat-o, această poezie i-a surprins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
necredincios, el abuzează de puterea sa pentru a reduce datoriile Îngerilor față de Dumnezeu, cîștigîndu-și astfel un alai de Îngeri, „ademenindu-i pe Îngerii Tatălui nevăzut” pînă În cerul al cincilea 16. Atunci Dumnezeu, supărat, le poruncește Îngerilor credincioși să-i despoaie pe răzvrătiți de toate Însemnele rangului lor ceresc și ale demnităților Încredințate (veșminte, tronuri, coroane). Sathanas este aspru pedepsit, căci i se luă „lumina slavei sale” (lumen gloriae suae), „obrazul i se făcu asemeni fierului Înroșit În foc, iar trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
își pune podoabe cînd coboară în Infern. În urma ei, în „Marele de Sus”, lasă starea de haos, cunoscută și din Mitul lui Telepinus, din Întoarcerea zeiței Hator, din Legenda Proserpinei. Cum am mai observat, Iștar este întîmpinată cu dușmănie și despuiată de podoabe, simboluri identitare numai pentru Marele de Sus. Fiica Cerului este pedepsită nu numai pentru că a trecut pe un teritoriu străin; ea a făcut imprudența să apară în fața stăpînei întunericului în haine strălucitoare, accentuînd (și nu diminuînd, cum s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
își îndreaptă cercetările numai asupra valorii imanente a artei. Procedeul acestei amputări descrie o linie coborâtoare de la metafizică la fizică, impusă de metoda experimentală care vorbește cu insistență de o fizică a artei. Aceeași atitudine se manifestă față de problema inspirației, despuiată cu totul de prestigiul oarecum sacru, de care se bucura în ochii esteticii tradiționale. Pentru estetica modernă, inspirația nu e decât un fenomen psihologic ca oricare altul, explicabil pe calea mecanismului obișnuit al vieții sufletești. În consecință, geniul, prin care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transfigurează împletind vremelnicia lor în canavaua de aur a ideii divine. Limitat în istoria de demult și în locuri streine de noi, obiectul pur omenesc al acestei arte plutește azi în văzduhul frumuseții ca o nacelă atârnată de o aeronavă. Despuiat de prestigiul olimpic, care îl scaldă încă în azur, elementul istoric sau legendar al acestor fabulații n-ar mai avea nici un interes pentru noi. Omul e slab, omul nu e puternic ca zeii iată leit motivul acestei arte! Și sâmburele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini ori chiar în satele alăturate, forțând populația să plătească și pentru cei care despuiați nu acopereau datoria către vistierie. Și aceasta în vremurile de până la Regulamentul Organic, când slujitorii domnești nu se ocupau deloc de viața satului, de școală sau de biserică, de drumuri sau de podețe, de știința de carte a obștii, ci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
declanșează procesul și îl duce la bun sfârșit, întrucât termenul sintagmatic sau compus care stă la baza noii formații își pierde astfel importanța, iar procedeul însuși devine neinteresant. Pentru adepții acestui mod de analiză contează doar rezultatul procesului: cuvântul care, despuiat de sens și redus doar la forma sa folosită cu valori și în contexte noi, dobândește, aparent, un sens inedit, îmbogățindu-și conținutul semantic. Dacă este vorba doar de o modificare de sens, urmează în mod logic că rezultatul nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în locul lui, și îmbrăcat în armura lui, să întoarcă soarta războiului. Dar Patrocles moare de mâna lui Hector, iar Ahile se hotărăște în sfârșit să intervină, nu înainte însă de a dobândi altă armură în locul celei de care Hector îl despuiase pe Patrocles, o armură făcută de Hefaistos însuși la rugămintea Tetidei. Apoi Ahile se împacă cu Agamemnon și, în a patra zi de la redeschiderea ostilităților, se năpustește pe câmpul de luptă, aducând nimicire în oastea troiană și omorându-l pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care se hrănesc cu mortăciuni. Că, fără împlinirea riturilor, umbra ta va rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare este pierderea unei ființe pe care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să-l împiedice, ba chiar spune că e frumos lucru să sară n ajutorul aheilor istoviți și pe pragul înfrângerii, și că pentru asta are nevoie de altă armură, de alt coif și de alt scut (de ale lui îl despuiase Hector pe Patrocles) și că a doua zi, în zori, va avea tot ce-i trebuie. Apoi Tetis le roagă pe surorile ei să se întoarcă acasă, cufundându-se în ape, și să-i spună lui Nereu toate câte s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
omorât de Hector. Aflând, Ahile o cheamă din nou pe Tetis și îi spune că se întoarce la luptă, ca să-l răzbune pe Patrocles, omorându-l pe Hector. Ahile nu mai avea însă arme, pe ale lui le luase Hector, despuindu-l pe Patrocles. Tetis îi spune că îi aduce altele noi, făcute de Hefaistos. Între timp, Ahile se duce până la șanțul de apărare aheean și scoate trei strigăte cumplite, care îi înspăimântă pe troieni și le îngăduie aheilor să ia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zăvorăsc porțile. Hector rămâne însă în afara zidurilor și îl așteaptă pe Ahile. Cuprins de spaimă, întâi fuge de el, iar Ahile îl urmărește, ocolesc de trei ori cetatea, apoi Hector se oprește, îl înfruntă pe Ahile, care îl ucide, îl despoaie de arme (erau propriile lui arme), îi străpunge gleznele și petrece o curea cu care îl leagă de car și pleacă în galop, târând leșul, cu părul despletit, prin praful câmpiei. Ajuns în tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
identificarea cu ființa universității, cere deci o consacrare totală”. Ca om de știință și cadru didactic oferea constant «precizie În gândire, stăpânire a problemelor prin informare permanentă și erudiție, promovând cercetarea metodică și răbdătoare, expunerea sobră și fără adausuri inutile, despuiată de efecte oratorice”. Relația cu studenții era concepută ca un fead-back, prin care profesorii reușesc să formeze caractere și nu să reducă activitatea doar la a informa. „Facultatea nu trebuie să egalizeze performanțele ci șansele, să nu producă mediocrități ci
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
literatura și cultura poporului română în Ungaria (Astra), al cărei secretar era. În 1909 va fi întemnițat la Cluj, apoi la Seghedin (ecou - poezia Poet din volumul Din umbra zidurilor, în care ironizează tratamentul deținuților, pe care paznicii îi pot despuia de tot, dar visul nu li-l pot lua). Poetul își asuma sarcina pe care o punea în seama tuturor scriitorilor: „În viața popoarelor luptătoare scriitorii au fost și vor rămîne avangarda ce deschide bătălia. Scrisul lor e o trîmbiță
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ale românilor din teritoriile ocupate. „Drama din Muntenia e aceeași și dincolo de creasta munților. Pe Olt ca și pe Mureș se dezlănțuie în aceste vremuri urgia desființării unui popor. În România ocupată ne distrug sub cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar în Ardeal ne calcă în picioare invocîndu-se primejdia păcii interne“ <footnote „România“, 8 martie 1917. footnote> . Conștient de puterea impactului pe care versul îl poate avea asupra cititorului sau a ascultătorului, Goga nu a neglijat deloc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru a stăvili eroziunea solului, s-au trasat corespunzător drumurile, s-au amenajat șanțurile de scurgere și podețele betonate. O situație statistică relevă la nivel de comună următoarele producții: Legea 18/1991 a fost menită să reîmproprietărească pe oamenii satelor despuiați de terenuri în anul 1962 prin trista colectivizare. În comuna Oncești, consiliul de conducere al primăriei, în frunte cu primarul Mihai Puțeanu, a purces la aplicarea legii conform instrucțiunilor, formând comisia de aplicare ce a trecut la înfăptuirea în teren
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]