1,668 matches
-
Părul ei de catran răspândit pe perna albă iriza o lumină fluorescentă care o înnobila. Vă spuneam în una din serile trecute că vreau un copil. L-aș face singură, dar vă dați seama că nu e posibil. Nu voi destăinui nimănui niciodată numele tatălui și nu-l voi pune în postura unui om cu obligații materiale sau morale. Vreau ca fiul meu, pentru că va fi băiat, să aibă un tată frumos ca tine și să moștenească deșteptăciunea maică-si. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
al întunericului. Ieși din casă. Primul gând îi purtă pașii către farmacie. Colegele Doinei îi spuseră că șefa trecuse pe la serviciu cu puțin timp înainte anunțându-le că își ia câteva zile din concediu. Alergă la mama Doinei. Aceasta îi destăinui că fiica ei îi spusese că pleacă la o conferință la București. Deci nu-i dezvăluise adevăratul mobil al părăsirii căminului conjugal". Derută totală. Unde să o caute. Trebuie neapărat să vorbească cu ea, să o implore, să-i explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
revine lui Avram Costel Dan”. ( informție preluată din Pro Tecuci .Ziar online de Tecuci). Un rol axial În menținerea la suprafață a acestei publicații revine poetei, profesoarei, Eleonora Stamate, personalitate complexă și un veritabil ambasador al culturii românești. “Poeta se destăinuie, Își scoate sufletul la vedere, se vrea Înțeleasă, dorește ca cititorul să știe adevărul despre o viață, viața ei, socotind că astfel va realiza, va Închina un necesar elogiu frumuseții ori... imperfețiunilor naturii umane, rătăcitoare la răscruce de spații, timpi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Cum? Ce scornire a minții ei bolnave, mai este și asta!? Reculeasă oarecum, Ina încercă să-i detalieze cumplita destăinuire a Olgăi. - Știindu-se în ultimele clipe ale vieții, mustrată de conștiința ei neîmpăcată de-a lungul timpului, mi-a destăinuit că atunci când eu am născut, mi-a schimbat copilul cu al unei țigănci. - Vrei să spui că Mihăiță nu este copilul nostru? Asta ți-a spus? - Da! Urmă o pauză în care Alex nu-și găsea locul. Se frământa, mergea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Domnule președinte, mai există un martor care, fiind țintuit la pat, se află în imposibilitatea de a fi prezent în instanță. E vorba de soțul Olgăi, Victor Stamate. Olga Dragomir, care a dobândit prin căsătorie numele de Stamate, i-a destăinuit și acestuia, la un moment de cumpănă al vieții ei, întocmai ceea ce ne-a relatat și martora precedentă. Victor Stamate a făcut o declarație în scris, fiind asistat de persoane demne de toată încrederea din conducerea spitalului din orașul P.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
niciodată apuse, se rostogoliră pe obrajii arși de acea clipă, o clipă fără egal. Vișinel se apropie mai mult de grupul părinților, deschise larg mâinile ca două aripi cuprinzând cât putu mai mult pe ocrotitorii săi, vădit pregătit să le destăinuie un gând îndelung tăinuit: - Mama Rafira spune că sunt al ei, mama Ina spune, de asemenea, că sunt al ei. Le aparțin deopotrivă, nu tăgăduiesc, dar eu știu acum cu adevărat al cui sunt: al Voicăi! Da, da, sunt al
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
suferințe, căci tata nu s-a plâns și nu vorbea niciodată de atrocitățile din detenție, am avut tot timpul un sentiment de mândrie personală care nu mi-a dispărut nici astăzi. Dar, de fapt, pe cine mai interesează dacă mă destăinui, spunând că sunt fiu de deținut politic? Risc să mă simt ridicol sau penibil. Toată perioada cât a stat închis tata, eu mi-am permis un libertinaj neîntâlnit la ceilalți prieteni sau dușmani, însoțit de un nonconformism de frustrare, ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
desfășoare: - Știi, Ina, întotdeauna te-am considerat cea mai bună prietenă a mea, încercă ea fără o pregătire prealabilă. Nu pot să nu-ți spun: sunt îndrăgostită tu, așa cum auzi, sunt cu adevărat îndrăgostită, până peste urechi! Nu ți-am destăinuit nimic până acum, fiindcă nu eram sigură că prietenia mea cu acest bărbat va fi de durată. Acum însă, când am unele semne încurajatoare, îți pot mărturisi că sunt pe drumul care cred că are toate șansele de a mă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
într-o agendă a lui nescrisă că în relația cu Olga trebuie să fie cât se poate de prudent. Și mai era ceva: fetele lucrând În aceeași unitate sanitară puteau fi chiar prietene, fiind posibil, ca din Întâmplare, să și destăinuie una alteia și unele intimități. În ce postură s-ar fi aflat el, dacă i-ar fi fost deconspirat dualismul!? * În clipele sale rare de răgaz, Alex reflecta la situația în care se afla. Conchidea întotdeauna că Ina se deosebea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se topise în seara aceea înainte ca Alex să-l reîntâlnească pentru a relua firul convorbirii ce presupunea, fără îndoială, unele deslușiri. Trecu un timp și George nu se arătă. Alex nu știa încă ce voia prietenul său să-i destăinuie cu adevărat. Curiozitatea însă îl îndemnă să-l caute zile la rând. Trăi un timp pe care nu fu în stare să-l măsoare, cu un spine în inimă. Interesându-se mai de aproape, află în cele din urmă că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de grav încât să nu mai poți să-ți stăvilești lacrimile? - Mă simt de parcă mi s-a scurs tot sângele din vene, nu mai am nici un pic de vlagă, viața mea Îmi pare de prisos. - Vino-ți în fire, fato! Destăinuiește-mi ce ți-a învălmășit sufletul și ai să vezi cum vor fugi departe de tine toate gândurile negre. Într-un hohot de plâns, Olga rosti: - Mamă, Alex m-a părăsit, se căsătorește! Apoi urmă: a ales pe o alta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
reuși să creioneze portretul nici unui pretendent la mâna Inei. Ea nu era o fată care să colinde străzile, să populeze petrecerile. Cine o fi? Cine o fi? frământă ea întrebarea, cu vădită nerăbdare ... Tocmai când Ina se pregătea să-i destăinuie numele mirelui, ușa se deschise brusc și doctorul Pencu, furios ca un taur care intră în arenă glăsui fără menajamente: - Fetele mele stau la taclale și o femeie de la salonul nouă e gata să-și dea duhul. Hai, ce mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
să ajung și... Fără să mai adauge alte cuvinte, dădu să iasă. - Dar nu mi-ai spus...! - Mă întorc repede, am să-ți povestesc totul. E o poveste mai lungă... Olga rămase oarecum contrariată. De ce tot prelungea Ina să-i destăinuie ceea ce putea s-o facă doar în două cuvinte!? Simțea cum plutesc în aer întrebări nebuloase. Până la finele programului, Ina nu se mai arătă. Solicitase directorului câteva zile, mărturisindu-i marele eveniment din viața ei. Nu întâmpină nici o împotrivire din partea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în a patra zi, aceasta intră veselă, exuberantă în oficiu, de parcă toată lumea era a ei. Olga tocmai se pregătea să plece către saloane. - Stai, stai un pic, vreau să vorbim. Am fost prea precipitată și nu am reușit să mă destăinui, crede-mă, nu am intenționat nici o clipă să-ți ascund ceva. Ce-oi fi crezând despre mine!? Am vrut să-i dau evenimentului o aură de mister, dar Îmi dau seama, că nu are nici un rost. Olga o privi impasibilă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o trimiseseră pe necunoscute drumuri... Lunile treceau și cu cât sarcina Inei avansa Olga o alimenta cu asigurări privind sprijinul, loialitatea și grija ei ca lucrurile să curgă în mod normal, fără complicații. În momentele lor de tihnă, Ina îi destăinuia lui Alex ce fericită era că avea o prietenă devotată ca Olga. Alex, mai prudent, o sfătuia să nu fie atât de încrezătoare, să aibă totuși unele rezerve față de comportamentul Olgăi, care era întotdeauna ca o oală astupată și nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cele din urmă să poposească în dormitor. Se așeză pe patul moale, rugându l pe Victor să ia loc lângă ea pentru că are de gând să-i facă o mărturisire importantă. Victor se conformă docil, așteptând ca Olga să i destăinuie marele ei secret. Cele câteva minute se scurseră în tăcere. Din întregul comportament al lui Victor se vedea că se află într o așteptare neliniștită. Văzând că răbdarea îi este pusă la încercare, că Olga își poartă cu dezinvoltură privirile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
dezlipi ochii mult timp de vitrina acestuia. Părinții bănuiră ce anume îl atrăsese, dar îl lăsară să și mărturisească singur dorința. Nu făcu decât vreo câțiva pași, întorcând mereu capul spre magazinul cu pricina și, în cele din urmă se destăinui. - Aș vrea să învăț să cânt și eu la vioară! Îmi place așa de mult acest instrument! - Dacă tu vrei! Trebuie să știi însă că a cânta la vioară bine, ca un virtuoz, vreau să spun, este destul de dificil, îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de a prinde teren în spațiul cucerit. - Amor, spui? - Ai tu un alt termen? Îl putem înlocui. Când o fată stă pe genunchii unui bărbat și se joacă cu părul lui inelat, să știi că nici la spovedanie nu-i destăinuie preotului tainica ei relație cu bărbatul în cauză! - Și tu ai putut să crezi așa ceva? - Eu nu cred nimic! Îl știu pe soțul tău ca pe un om integru, nu s-ar coborî el până la o fătucă, în fond, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cale, cum să scape definitiv de Hăhăianu. și, către zori, găsi o soluție. De dimineață se duse la piața de legume fructe. Umblă printre femeile care vindeau ardei, și iuți și grași, până când crezu că a găsit ce căuta. Se destăinui, pe cât putu mai cu rușine, lipovencei cu taraba plină de ardei și, alături, cu mulți saci umpluți cu același fel de marfă. știi să alegi ardeii iuți, dintre toți cei pe care-i ai aici? Da. Am nevoie de o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la prima vedere, și, de-aici până la constituirea unei noii familii, n-a mai rămas nici un pas. Bucățica aia de pas, care a mai rămas de străbătut, s-a consumat pe calea dintre România și Austria. Fata, i s-a destăinuit, simplu și firesc: eu, ca avere, mă am pe mine. El: eu, ca podoabă, mă am pe mine. O facem? O! Aici, la mine, ori, acolo, la tine? La mine, a răspuns, hotărâtă, fata. Când plecăm? În cel mult o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că Bufnița oarbă e primul roman iranian în echivalențe lingvistice românești!... Mulțumesc cerului că m-a eliberat... GHEORGHE IORGA În viață sunt răni care, precum lepra, rod încet în singurătate sufletul și-l distrug. Există dureri ce nu se pot destăinui nimănui, fiindcă se obișnuiește ca aceste încercări incredibile să fie socotite drept accidente sau evenimente rare și ciudate, iar dacă cineva le descrie cu vorba sau cu pana, oamenii, respectând opiniile admise în mod curent, pe care le împărtășesc, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și timida (Îi transpirau teribil mîinile!) bătăușă de lîngă mine. Oricum, e prilejul să lansez din nou panseul meu preferat, „viața imită arta”! Pe un post tv central văd, Într-o seară, un titlu de emisiune consternant : Sinucigașii României se destăinuie. Zău, n-aș vrea să aflu ce spun...Deocamdată. Solistul Adrian Daminescu declară, Într-un interviu acordat Jurnalului național :” Publicul meu iubit, s-a per vertit. Publicul e cea mai mare curvă ! ”. N-aș dori să par nedelicat ( deși, la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
servit la termenul pe care i-l fixezi. Toate lucrurile astea ilustrate cu exemplele tipilor ălora care reușiseră în viață, numai așa, dorindu-și pur și simplu cutare sau cutare șmecherie. Oamenii îți spuneau tot felul de istorii și-ți destăinuiau metodele personale prin care ajunseseră să dreseze dumnealor Cosmosul, fiind băieți buni la suflet și convingându-se pe sine că natura întreagă și măcar metagalaxia le stau la dispoziție întru îndeplinirea viselor cele mai frumoase. Dar nu erau egoiști să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
întreaga ei dramă pe care o afișa vrând-nevrând fie în oftaturi prelungi, fie în fumat, chiar și superficial, fie în priviri. Eram convins că Iozefina traversa de-a dreptul o dramă majoră și că n-avea cui să i se destăinuiască. Înconjurată de prieteni de familie, ea era mai singură decât dacă n-ar fi fost însoțită de nimeni. Eram convins și că eu trebuia să fiu într-o zi acea persoană căreia ar fi vrut să i se destăinuiască. Speram
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se destăinuiască. Înconjurată de prieteni de familie, ea era mai singură decât dacă n-ar fi fost însoțită de nimeni. Eram convins și că eu trebuia să fiu într-o zi acea persoană căreia ar fi vrut să i se destăinuiască. Speram totuși să nu fiu numai o astfel de persoană. Și, pe lângă că nu era vorba de orice dramă, manifesta mereu tendința de a mărturisi totul. Tocmai de aceea, toate preocupările mele diurne focalizau în jurul acestor enigme: cine este Iozefina
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]