377 matches
-
zonei în arealul civilizațional rus, punând în centrul demersului cultul personalității lui Stalin, a creat un deficit serios de legitimitate pentru regimurile comuniste, pe care acestea l-au resimțit dramatic după martie 1953. După dispariția dictatorului și declanșarea procesului de destalinizare, fenomenul de localizare a comunismului s-a extins, cuprinzând China, Albania și România. Criza de legitimitate internă, destalinizarea, la care s-a adăugat încercarea lui Hrușciov de a stimula schimbarea echipelor de conducere din Europa Orientală și lansarea tezei "coexistenței
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de legitimitate pentru regimurile comuniste, pe care acestea l-au resimțit dramatic după martie 1953. După dispariția dictatorului și declanșarea procesului de destalinizare, fenomenul de localizare a comunismului s-a extins, cuprinzând China, Albania și România. Criza de legitimitate internă, destalinizarea, la care s-a adăugat încercarea lui Hrușciov de a stimula schimbarea echipelor de conducere din Europa Orientală și lansarea tezei "coexistenței pașnice" au avut drept efect pierderea iremediabilă a unității "lagărului antiimperialist"6. În ceea ce privește Uniunea Sovietică, efectul principal al
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mioara, Ieșirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, INST, București, 2007. Artuzov A., Naumov O., Vlast' i hudojestvennaia intellighenția, Dokumentî ȚK RKP(b)-VKP(b), VCK-OGPU, NKVD o kulturnoi politike 1917-1953, Mejdunarodnîi Fond "Demokratia", 2002. Cătănuș Dan, A doua destalinizare, Gheorghe Gheorghiu-Dej la apogeul puterii, Editura Vremea, București, 2005. Edemskii A.B., Ot konflikta k normalizații, Sovetsko-iugoslavskie otnoșenia v 1953-1956 godah, Nauka, Moscova, 2008. Fursenko A.A., Rossia i mejdunarodnîe krizisî, Seredina XX veka, Moscova, Nauka, 2006. Ghibianski L.J., Klein
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a fost, de asemenea, comentat de Gheorghiu-Dej, care i-a atribuit apelativul un "nou Petre". În 1960, liderul partidului nu putea încă să-i ierte lui Miron Constantinescu încercările de a-i contesta autoritatea în interiorul partidului pe fondul procesului de destalinizare. O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu-Iosif Chișinevschi (1956-1961), Alina Tudor, Dan Cătănuș (eds.), Editura Elion, București, 2001. 30 "Proces-verbal de interogatoriu din 29 decembrie 1960", în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Administrativ-Politică, dosar 7/1960, f. 29. 31
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de asemenea, comentat de Gheorghiu-Dej, care i-a atribuit apelativul un "nou Petre". În 1960, liderul partidului nu putea încă să-i ierte lui Miron Constantinescu încercările de a-i contesta autoritatea în interiorul partidului pe fondul procesului de destalinizare. O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu-Iosif Chișinevschi (1956-1961), Alina Tudor, Dan Cătănuș (eds.), Editura Elion, București, 2001. 30 "Proces-verbal de interogatoriu din 29 decembrie 1960", în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Administrativ-Politică, dosar 7/1960, f. 29. 31 Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012. 2 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005, M. Anton, Ieșirea din cerc, Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, INST, București, 2007; Dan Cătănuș, A doua destalinizare, Gh. Gheorghiu-Dej la apogeul puterii, Editura Vremea, București, 2005. 3 N.D. Smirnova, Istoria Albanii v XX veke, Nauka, Moscova, 2003. 4 A.V. Torkunov, Zagadocinaia voina: Koreiskii konflikt 1950-1953 godov, Moscova, ROSSPEN, 2000. 5 B.T. Kulik, Sovetsko-kitaiskii raskol: pricinî i
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-și pierde poziția, dacă s-ar fi lăsat atras În mișcarea declanșată de Hrușciov. A mizat, așadar, pe dubla carte a patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând Albania), nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională a anilor precedenți). Se explică astfel, după o atenuare de câțiva ani, reintensificarea represiunii. 1958 și 1959 sunt ani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grupaj cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea" sau "stalinizarea" Albaniei, dar nici despre reversul lor: destalinizare, "relaxare ideologică" etc. Regimul a fost cumva stabil, egal cu modelul său inițial și nesupus vreunei revizuiri. Această inerție a făcut ca manualul să înregistreze cu fidelitate succesele perioadei comuniste, localizate, chiar mai clar decât în cazul Bulgariei, în registrul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îi detestă sau îi amenință puterea (vezi Bratton și van de Walle, 1997: cap. 2; Eisenstadt, 1972). Interesul elitei politice este de a împiedica pe unul dintre ai lor să cîștige puterea arbitrară în defavoarea celorlalți, după cum o ilustrează campania de destalinizare în cadrul Partidului Comunist. Un regim dictatorial diferă de totalitarism prin aceea că nu are un plan grandios de a transforma societatea; încearcă mai mult să o exploateze decît să o schimbe. Nici unul, nici celălalt nu au respect pentru supremația legii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Victime ale Holocaustului, București, 2003. xe "Sommer"Sommer, Igo, The Jewish Democratic Committee. From its Inception to its Liquidation. June 1945-March 1953, teză de masterat la Universitatea xe "Tel Aviv"Tel Aviv, 1984. Tudor, Alina; xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan, O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron xe "Constantinescu"Constantinescu-Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Editura Elion, xe "București"București, 2001. Vultur, Smaranda (coord.), Memoria salvată. Evreii din xe "Banat"Banat, ieri și astăzi, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Wexler"Wexler, Theodor; xe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de împrejurările istorice în care s-a desfășurat. Să nu uităm că N. Breban a intrat în partid în 1968, cam odată cu valul care i-a purtat în aceeași direcție pe Ivasiuc sau pe Paul Goma, foști deținuți politici. Semnele destalinizării, promisiunile de liberalizare, unele onorate de putere, fuseseră luate în serios chiar și de ei, și cu atât mai mult de confrați ai lor care nu trecuseră prin aceleași experiențe. Unii exponenți ai generației ’60, printre care și N. Breban
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a contrazis. Faptul m-a mirat și atunci, iar astăzi pare incredibil. Și totuși, îmi amintesc perfect, așa a fost, au fost spuse exact acele cuvinte. Oricât ar părea de ciudat, a existat un asemenea moment, probabil un reflex al destalinizării hrușcioviene, altfel foarte timidă la noi. În primăvara lui 1959, însă, acel moment fusese depășit, șurubul se strânsese iarăși, represiunea era pusă din nou pe tapet și cerea alte și alte victime. Excluderea din facultate nu constituia lucrul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a produs; dimpotrivă, subversivă, suferința parcă s-a întețit. Ca pentru a-și bate joc de mine și a-l sfida pe „tătuc”! Micul și caraghiosul meu fanatism nu a durat însă, am depășit relativ repede (începuse de altfel și destalinizarea) faza „militantă”. Ca orice tânăr și ca orice (viitor) intelectual m-am situat pe poziții critice, poziții pe care am rămas până azi. De abia pe la începutul-mijlocul anilor ’60, când PCR a luat linia distanțării față de Moscova și chiar a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a lui Iosif Stalin, care până atunci dominase Parcul Letna din Praga. Realizat în 1955, monumentul de 15 metri înălțime dedicat lui Stalin era cea mai uriașă reprezentare a liderului sovietic din întreaga lume. El a devenit o victimă a destalinizării politice și a fost dinamitat în secret cu 800 kilograme de exploziv. Zona în care se aflase a fost rapid îngrădită, devenind neaccesibilă presei și publicului larg. Însă bunicul meu, din dorința de a-și suplimenta pensia, a acceptat să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă a vieții de zi cu zi așa că autorii deveniseră ceva mai slobozi la condei, fapt ce contravenea grav cutumelor găștii lui Dej. „...se vor elimina următoarele: Hilușcă (vorbește despre vecinul său Ceznoc): <<A țicnit cu recordurile lui! Știi ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comunism" a fost posibilă o „agendă politică protofeministă” confiscată de către statxe "„stat". Ținând cont de situația aparte a României, am ales în tratarea mea asocierea modelului stalinist și a comunismului românesc. Alte țări comuniste treceau printr-un proces serios de destalinizare, în timp ce, sub lozinca independenței față de Uniunea Sovietică, România se staliniza în variantă autohtonă. Este explicabilă astfel întârzierea noastră istorico-politică. În celelalte țări (cu excepția Iugoslaviei, care a avut un parcurs diferit, și a Albaniei mereu izolate și dictatoriale), perestroikaxe "„perestroika" a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R. 1940 - 1968. Documente” - 1999 - având ca asociat pe Ioan Chiper ”Amurgul ilegaliștilor. Plenara C.C. a P.M.R. din 9 - 15 iunie 1958 (colaborator Alina Tudor) ”Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentismul bulgar, 1919 - 1940” ”O destalinizare ratată. Culisela cazului Muron Constantinescu - Iosif Chișinevschi 1956 - 1961” (colaborator Alina Tudor) Între Beijing și Mosvova. România și conflictul româno - chinez 1957 - 1956” ”România și Primăvara de la Praga” Tot mai departe de Moscova...Politica externă a României în contextul conflictului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Dan Cătănuș este un cercetător și publicist de prim rang. A reușit să publice în reviste de specialitate numeroase articole referitoare la politica externă a României în perioada postbelică, la istoria Partidului Comunist Român, colecticvizarea agriculturii și la procesul de destalinizare, după 1954. Printre revistele în care au apărut articole semnate de Dan Cătănuș, amintim: ”Arhivele Totalitarismului” ; ”Revista Istorică” ; ”Dosarele Istoriei” ; ”Studii și Materiale de Istorie Contemporană” ; ”Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă”. Pentru a se documenta în perioada scrierii articolelor
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
fost un prilej excelent pentru grupările rivale din partid de a-și impune supremația. Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat în 1948, apoi condamnat și executat în 1954, iar grupul Pauker-Luca Georgescu a fost eliminat din partid în 1952. [...] După 1953, destalinizarea practicată de Hrușciov a fost principalul pericol pentru stabilitatea regimului Dej: «V-ați obișnuit să trăiți sub aripa caldă a Armatei sovietice, dacă n-ar fi Armata sovietică nici trei zile nu v-ar răbda poporul.» (Viaceslav Molotov, într-o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
manifestă preocupare pentru ameliorarea condițiilor materiale de existență, vrea și industrializare, și bunăstare. Semnul cel mai grăitor al «noului curs» îl constituie plenara CC din 22-25 aprilie 1968, considerată, pe bună dreptate, de Dumitru Popescu drept «momentul maxim al procesului destalinizării în România, vârful său. Securitatea e pusă la stâlpul infamiei!» [...] Plenara a reabilitat una din «specialitățile» regimurilor comuniste - pe Lucrețiu Pătrășcanu, pe alți comuniști care fuseseră loviți în timpul lui Gheorghiu-Dej, ca și pe cei condamnați și executați în URSS, din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de a defini generațiile în funcție de logica socio-politică a societăților excomuniste și a etapelor succesive ale socializării politice. În istoria comunismului, aceste repere coincid cu fazele comune tuturor țărilor Europei Centrale și Orientale: 1944-1948: instaurarea comunismului și apogeul stalinismului; 1953-1956: debutul destalinizării; 1968-1971: începutul "socialismului real"; 1984-1985: perestroica sovietică; În timpul acestor perioade, generațiile au trăit experiențe politice foarte diferite. Comunismul cunoscut de cei mai în vârstă nu este cel trăit de tinerii de treizeci de ani; primii traversează anii stalinismului cu tot
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
apare ca un regim care evaluează, face proba autocriticii, emite chiar îndoieli asupra intangibilității Partidului Comunist atotputernic. Generația cea mai numeroasă aceea a "socialismului real" cunoaște mai ales comunismul de după 1968 până la perestroica lui Gorbaciov. Pentru această generație, stalinismul și destalinizarea fac parte din istorie și nu din experiența sa personală. Ea judeca comunismul ca pe o societate stabilizată și deci după propiile sale criterii. De acum înainte, autoritățile nu mai pot pune erorile doar pe seama unei situații extraordinare: revoluție, război
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
uităm că regimul comunist nu echivalează cu patru decenii de imuabilitate, de structuri economice și sociale împietrite. Dimpotrivă "regimul comunist" se schimbă de-a lungul timpului. Evoluția partidului comunist urmează patru etape: o fază stalinistă (1948-1959); o fază poststalinistă de "destalinizare și de liberalizare parțială" a regimului (1956-1968); consolidarea regimului personal al lui T. Jivkov (1968-1984); primele simptome de criză a "dictaturii comuniste"15. Dacă se avansează ipoteza că acest clivaj este generat sub regimul comunist, ar trebui să studiem opoziția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]