483 matches
-
ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat la baza contractualismului clasic și a democrațiilor occidentale, tind să
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și a democrațiilor occidentale, tind să devină drepturi civilizaționale, în cadrul noului contract izomodern. În acest cadru general, voi evidenția în continuare principalele consecințe ale restructurării izomoderne. 7.2. Stractificarea izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne, de destructurare și restructurare. "Stractificare", deoarece este vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acțiunile create de către aceștia sub influența structurilor. Aici, relația între agenți și structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la această concluzie intermediară, voi evidenția în continuare unele dintre coordonatele esențiale ale stractificării izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările globale ca urmare a încheierii Războiului Rece, cât și ca urmare a globalizării în general, nu poate decât să conducă la schimbări structural-societale majore în interiorul sistemului mondial. Cele mai vizibile fenomene ale destructurării și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările globale ca urmare a încheierii Războiului Rece, cât și ca urmare a globalizării în general, nu poate decât să conducă la schimbări structural-societale majore în interiorul sistemului mondial. Cele mai vizibile fenomene ale destructurării și restructurării în acest sens sunt proliferarea conflictelor asimetrice (terorism, criminalitate organizată) și accentul pus pe respiritualizarea lumii pe baze în special religioase, dacă teorii precum cea a lui Huntington (1997/1998) sunt corecte. Societatea bine-reordonată. Toate indiciile ne arată
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Conceptul care ne poate ajuta la înțelegerea schimbărilor structurale contemporane este acela de societate bine-ordonată al lui John Rawls. În epoca izomodernă, aplicabil este și conceptul gemelar de societate bine-reordonată. Într-o astfel de societate, ca rezultat al procesului de destructurare și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
uneori mult prea exagerat la drepturile fundamentale ale omului nu trebuie să ne inducă în eroare. Așa cum observam mai sus, s-ar putea să existe o limită a cumulului de libertăți și drepturi pozitive dincolo de care sistemul social să riște destructurarea. În contextul personalizării și delimităriii identitare exagerate a individului, structurile societale tind să stocheze tot mai multă informație despre fiecare individ, nu atât pentru simple statistici sociale, cât pentru un control social cât mai performant. Așa se face că în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin reconstruirea identităților cetățenești în cadrul "jocului" "Second Life", prin care fiecare participant duce o viață paralelă, virtuală, celei reale dar poate câștiga foloase financiare transferabile în conturi bancare reale, în baza celor realizate pe plan profesional și personal în interiorul "jocului". Destructurarea constă aici în pierderea controlului unui grup restrâns și bine delimitat asupra diseminării informației: cristalizarea informației personale poate înconjura nuclee personalizate după bunul plac al utilizatorului de internet, iar granița dintre real și virtual nu devine numai fluidă și impalpabilă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
personale poate înconjura nuclee personalizate după bunul plac al utilizatorului de internet, iar granița dintre real și virtual nu devine numai fluidă și impalpabilă, ci și dificil de controlat, conducând uneori la crearea unor realități la fel de "cotidiene" precum cea obișnuită. Destructurarea drepturilor de autor. În contextul creării identităților paralele ale indivizilor absorbiți de structuri comunicaționale și chiar sociale virtuale, un subiect colateral este cel legat de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar. Altfel spus, unele structuri societale se reformează în jurul unor nuclee ideatice constituite din cuvinte-cheie introduse într-unul dintre motoarele de căutare ale internetului. Riscul major rezultat din destructurarea prin relativizarea căutării este acela al dobândirii unor itemi informaționali irelevanți sau superficiali. Așadar, restructurarea ar putea conduce la confuzii sau chiar la intoxicare practic, la neaflarea informației căutate, de unde și pericolul ca torentul informațional să ne copleșească. În acest
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conținutul său ș.a.m.d. În acest context, asistăm astăzi la un alt fenomen de importanță majoră: atrofia ideii de drept de autor. Chiar dacă unele site-uri pot fi accesate numai contra-cost, majoritatea permit accesul liber și nelimitat la informație. Destructurarea și, deopotrivă, restructurarea constau aici în faptul că accesul la informația relevantă este (sau rămâne) limitat prin folosirea unor mijloace financiare, iar accesul la informația netestată cultural, axiologic este liber. Posibilele consecințe nu mai trebuie, cred, evidențiate. La fel de importantă este
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
global" (McLuhan, 1962/1975), ci de un "megalopolis global" (Gottmann, 1961; Sassen, f.a.; ș.a.), în sensul în care nu numai migrația ocupațională, ci și pierderea treptată a importanței acesteia la nivelul structural-societal și la cel comunicațional tind să redefinească axa destructurare restructurare. În plus, birocrația presupune și existența și funcționarea adecvată a instituțiilor birocratice. Ne putem, pe bună dreptate, întreba dacă nu cumva înseși rețelele de internet ar putea conduce la un așa grad de birocrație "de rețea" încât ele să
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională Concluzii Destructurarea postmodernismului și restructurarea societală în forme și comportamente individuale pe care le numesc izomoderne nu vor putea decât să ne stârnească noi curiozități și o tot mai mare uimire pe măsură ce societatea se dezvoltă în ritmuri accelerate și pe coordonate nebănuite
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
stricarea moravurilor și avarierea psihologiilor colective. Scade Încrederea În valori și stabilitate, se accentuează comportamentele deviante, crește rata bolilor psihosociale, se deteriorează spiritul public. În analizele lor, psihosociologii constată o legătură strânsă Între dimensiunea psihică și cea socială, găsesc o destructurare a raporturilor individ/societate În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale (instituții, organizații) sau de relațiile cotidiene, procesele sociale de stabilizare și de schimbare socială alunecă În uzură, se ruinează. Omul relațional
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entropie, de negentropie, de cauzalitatea circulară, de auto-organizare, autoreglare, auto-producere, auto-referință, auto-geneză69. Schimbările pe termen scurt, conflictele, pot duce la întoarcerea la configurația existentă înainte de conflict (cu eventuale corecții), la schimbarea configurației (ca și a agenților în conflict), la regresia, destructurarea, distrugerea unuia sau a ambilor agenți în conflict. Schimbarea pe termen lung, evoluția, ne-predeterminată, rezultă din acumularea schimbărilor locale care supraviețuiesc și sunt datorate disipării energiei, conflictelor, buclelor retroacțiunii spontane, auto-organizării. Sistemele care supraviețuiesc conflictelor, disipării etc., pot dobândi
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Gheo, Polirom, Iași, 2004, pp. 145-173. Olteanu, Cristina, Liliana, Gheonea, Elena-Simona, Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. *** Ana Pauker, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951. Petre, Zoe, "Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin", în Boia, Lucian (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București, 1998, pp. 255-271. Pipes, Richard, Scurtă istorie a revoluției ruse, Traducere de Cătălin Pârcălabu, Editura Humanitas, București, 1998. Priestland, David, Steagul roșu. O istorie a comunismului, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Ștefan Bosomitu, Mihai Burcea (coord.), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 275-293. 50 David Priestland, op. cit., p. 385. 51 Zoe Petre, "Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin", în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București, 1998, pp. 255-271. 52 Laureana Urse, "Populația feminină: modernizare și adaptare", în Calitatea Vieții, XVIII, nr. 1-2/2007, pp. 149-164. 53 Ștefania Mihalache, op. cit. 54 Luciana M. Jinga
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Între actus reus și mens rea, care, deseori, depășind dreptul, promovează drepturile omului la reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În primul rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline de substanță paranoică ale lui Troțki despre revoluția mondială permanentă" (p. 31). El adaugă: "Derrida vorbea de destructurarea textului. Touraine vorbește de destructurarea ordinii la scară planetară reluând astfel ideile lui Troțki despre așa-zisa "revoluție permanentă" și "revoluție mondială"" (p. 27). 10 Alexandru Mușina, op. cit., p. 147. 11 Ibidem, p. 133. 12 Liviu Petrescu, op. cit., p. 147
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline de substanță paranoică ale lui Troțki despre revoluția mondială permanentă" (p. 31). El adaugă: "Derrida vorbea de destructurarea textului. Touraine vorbește de destructurarea ordinii la scară planetară reluând astfel ideile lui Troțki despre așa-zisa "revoluție permanentă" și "revoluție mondială"" (p. 27). 10 Alexandru Mușina, op. cit., p. 147. 11 Ibidem, p. 133. 12 Liviu Petrescu, op. cit., p. 147. 13 Cf. Filocalia română, VII
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]