347 matches
-
venerare mult mai contemplative și spirituale”. * Upanișadele (800-300 Î.Hr.) (upa = „alături”, nishad = „pus”). În traducere liberă, Upanișadele sunt texte ce se ascultă stând așezat lângă un maestru. Ele cuprind elemente de mistică și filosofie. Sacrificiul vedic a căzut în desuetudine, însă literatura upanișadică a rămas încă vie. Ea conține teme metafizice, soteriologice și religioase legate de „sacrificiul interior”, de natura Sinelui (ătman); de misterul ființei divine impersonale și universale (Brahman). Învățăturile din Upanișade au drept scop pregătirea spirituală a neofitului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fascismul interbelic. Între acestea, Franța sau Germania ar fi putut indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice invitație la o dezbatere de acest tip emană, pentru noile generații, un aer de naivă desuetudine. Viteza de mișcare a unei lumi înghițită de „postistoria” consumerismului face invizibil peisajul etic al conștiinței. Teologie și economietc "Teologie și economie" Tonul neconsolat al autorului, care revine frecvent în tirade împotriva „stângii” considerate „criptoateistă”, este justificat. Teodor Baconsky nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sale, brevetul său de neimputabilitate; - Teoria rigoristă - care consideră obligațiile medicului nu de mijloace, ci de rezultat, și care depersonalizează actul medical și relația medic - pacient, ducând la o incriminare și la o responsabilitate obiective; această teorie a căzut în desuetudine după lansarea principiului medicus curat, natura sanat; - Teoria responsabilității bazate pe greșeală - acceptată în prezent pe baza progreselor înregistrate de societatea modernă; greșeala este înțeleasă ca o anomalie de conduită pe care un alt medic, normal avizat, în aceleași condiții
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a închis. După dispariția lui Sidonius nu a mai apărut nici un dascăl ilustru la Școala din Narbonne, care a intrat în desuetudine. Singurul nume important care mai era pomenit la sfârșitul secolului al V-lea era acela al unui anume Grammatistes Ioan, care avea o școală în Galia de Sud. Școli publice - municipale sau chiar regale - mai existau probabil, dar prestigiul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rațională, pentru construirea unor curricula identice sau convergente. Articularea „teoriei unice” nu a putut fi realizată decât peste un deceniu și jumătate, de către teoreticianul canadian Robin Barrow (1984)18. Dar, la acea dată, aspirația către „știința unică” intrase deja în desuetudine din cauza atacurilor virulente ale postmoderniștilor împotriva raționalismului generalizant, universalist și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a intrat în desuetudine, deși se fredona încă muzica Beatles-ilor. Sloganul Make love not war a fost uitat, căci americanii se întorceau umiliți din Vietnam, fără a fi împlinit visul de hegemonie mondială. Foștii hippy renunțau la bocancii cu ținte și la libertate, se
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
faptă chitește să-și expună stăpânul hulei tuturor. Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați și pentru că prin ambițiile lor piezișe primejduiesc țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade de vibrantă încărcătură a trăirii exprimă patrioticele simțăminte. Construită cu o tehnică sigură, piesa se susține mai ales prin rostirea cultă, cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
dezvoltarea satului. Satele în apus sunt în genere orașe în miniatură, iar așa-zisa cultură populară este acolo cel mai adesea de origine urbană. Satele sunt în apus un fel de magazii de haine vechi și de forme căzute în desuetudine, de obârșie orășenească. Orașele din răsăritul ortodox au fost cel puțin înainte de invazia civilizației niște simple sate hipertrofiate. Iar satul a rămas aci permanent creator, chiar și atunci când peste el s-au așternut puternice influențe străine" (Blaga, 1985: 219-220). Unii
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de la epocă la epocă. Simultan, un c.l. și gruparea pe care el o exprimă modifică și modelează orizontul de așteptări al publicului, dictează gustul care va ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și până la stadiul de tipăritură, de carte cu succes de public - marcat prin tiraje și reeditări -, orice valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
o obligație, actul sinuciderii și a fortiori omuciderea rituală nu sunt deloc încurajate, nici cerute în literatura rabinică. De aceea, când martirii de la Mainz se dedau la acest ritual, ei nu împlinesc un vechi ideal care ar fi căzut în desuetudine. Este vorba de acte spontane. Și putem considera că vocația morții pentru credință, cu rădăcini în originile Bisericii primitive, ideal de suferință voluntară ținând de imitatio Christi, nu este străină de noua configurație a martiriului evreiesc în perioada Cruciadelor, care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul e practicat acum în sanctuare fixe și în locuri sacre. Dar, așa cum trebuie să ne așteptăm, mai ales confruntarea cu religia canaaneană va fi aceea care va avea consecințe considerabile. De altfel, această confruntare se prelungește până în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acum pentru prima dată în raza simțului comun. „A limbii temelie se mișcă, se clătește“, am putea spune, parafrazându-l pe Alexandrescu; unele straturi ale vocabularului se erodează și dispar văzând cu ochii, altele cunosc o progresie spectaculoasă. Căderea în desuetudine a slavonismelor și turcismelor, declinul influenței neogrecești, afirmarea viguroasă a celei franceze, consecințele pe termen lung ale ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prima, dezavantajul referirii la problemele mult discutate, dar insuficient cristalizate ale centralizării folosirii forței armate și rolul organelor O.N.U. în executarea funcției de menținere a păcii; în afară de aceasta, propunerea latino-americană făcea trimitere la texte din Cartă căzute în desuetudine (art. 53). La sesiunile din 1973 și 1974, discuțiile s-au purtat cu precădere pe baza textului variantei I. A fost acceptat primul alineat al variantei I, care a devenit actualul articol 6 și s-a căzut de acord că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și 53 din Cartă" (Doc. A/8, p. 16). 48 Doc. A/8719, p. 12 și în special Doc. A/9019 (raportul sesiunii a VI-a a Comitetului special pentru definirea agresiunii). 49 Azi acest text e ușor căzut în desuetudine. 50 I. Voicu, Nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, componentă esențială a noii ordini mondiale, în "Era socialistă", nr. 20, octombrie 1977. * Doctor în istorie, membru fondator al A.A.D.C.R. (Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare creativă modernă accepta că este instanta nepersabilă și , În curând, va decădea . Impasul modernității este „reînnoirea permanentă ce duce la desuetudine subită―, trecerea de la nou la desuet esteinstantanee. Eterna reîntoarcere a „noului―, de fapt, este o Întoarcere a aceluiași, drept altul ce se pierde În progres, progres fiind „nu ceva nou, ci ceva din nou―. Astfel, apare concep tu l de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
politicieni, parlamentari, oameni de afaceri, de cultură, sportivi, turiști și, nu în ultimul rând , oameni în căutarea unui loc de muncă mai bine retribuit. Deși obligația din perioada "socialismului victorios" ca orice delegat român să treacă pe la ambasadă căzuse în desuetudine, totuși zilnic ambasada era frecventată de o paletă largă de "profesii și interese", sosiți din România, care doreau informații, sprijin, legalizare de documente, intervenții la autorități etc. Solicitările erau primite și soluționate de la caz la caz în funcție de "petent" de ambasador
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
greutatea intereselor care pot fi satisfăcute sau nu prin respectivul enunț. Cu o diferență, totuși: o Casandră mireană care o mai și nimerește câteodată, continuă după aceea să îmbătrânească în anonimat, pe când profetul religios, cu infuzie lentă, rezistă mai bine desuetudinii, pentru că el răspunde unor interese mai viscerale și mai perene decât programul unei legislaturi: acelea de a vindeca de neant și de singurătate. Foc de paie, în primul caz, jeratic acoperit de spuză în cel de-al doilea. Pînă la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a (se) mărturisi, din bucuria de a înmulți "talantul" primit ori din imboldul de a găsi răspuns la o întrebare care-l frământă și la care nu i-a dat încă nimeni un răspuns. O veche învățătură ebraică, citată până la desuetudine, dar nu mai puțin actuală, spune că atunci când primești un răspuns te luminezi, însă când pui o întrebare, luminezi tu lucrurile. Lucrarea de față este un răspuns personal la o întrebare pe care mi-am pus-o cândva în copilărie
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Mă tem că nu, căci corectitudinea politică nu pare să iubească statuile, cu iradierea lor „elitistă“, cu prestanța lor muzeală. În ce mă privește însă, am o suspectă simpatie pentru ceea ce nu este întru totul corect politică Un pic de desuetudine, o fărâmă de elitism scăpătat, o mică inadecvare nu pot decât să atenueze excesele geometrice ale virtuților, perfecțiunea lor mecanică. În doză homeopatică, abaterea de la regulă face parte, în definitiv, din farmecul inconfundabil al firescului și al umanității. Spuneam că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o telenovelă și iubește cinema-ul lui papa!" Într-adevăr hazul acestui film este desuetudinea lui, simplitatea dezarmantă a subiectului și mizanscenei. Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
Ceva mai greu (1958). Remarcabilă este evocarea copilăriei, vârstă a inocenței, dar și a unei înțelepciuni din perspectiva căreia sunt sancționate faptele celor maturi. Există apoi o poezie a vetustului, a lucrurilor defuncte, a căror evocare alcătuiește un „memorial al Desuetudinii”: „Înaintea lui Dimov, descoperă poezia podurilor cu amintiri, a vechiturior, a fanteziilor adolescentine (Inima din cufăr), misterul străzilor «interzise», pe care copilul circulă cu un delicios sentiment de inconformism și de spaimă (Ulița vrăjită), miracolele de fiecare zi, uitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
relațiile cu diavolul. În Renaștere, bătrânul este privit cu multă rezervă, ca o formă de degradare a omului, cum vedem, de pildă, la personajele lui Shakespeare. În iluminism se produce o reevaluare a imaginii bătrânului, pentru ca el să recadă în desuetudine în epoca modernă și contemporană, care asimilează bătrânețea cu boala, privind-o ca pe o infirmitate ireversibilă, urâtă și disprețuită. Este important de cunoscut însă și atitudinea bătrânilor față de propria lor stare. Aceasta are un caracter subiectiv, fiind reprezentată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fenomen care, deși își păstrează omogenitatea, deoarece nu a resimțit din partea urbanizării din ultima jumătate de secol un impact prea puternic, a suferit totuși unele transformări: au dispărut astfel unele practici primitive, cum era „căzutul pe vatră”, a intrat în desuetudine încurarea cailor, socrul nu-i mai dăruiește mirelui „calul de ginere”. În genere, ceremonialului nupțial, comprimat, i s-a adăugat un repertoriu liric și muzical suplimentar. SCRIERI: Vânătorii (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Iași, 1971; „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei misiuni, e necesară o descriere rapidă a situației anterioare. În ceea ce privește administrația, armata nu avea nicio lege stabilă, niciun regulament fix, care să fie elaborate pe baze determinate; includem aici și regulamentul publicat de către ruși în 1833, document căzut în desuetudine, de altfel. Nimic nu se regla deci decât prin tradiție, conform poruncilor domnești și ordinelor ministeriale sau în funcție de capriciul șefilor de corpuri de armată. Pe scurt, administrația era sinonimă cu arbitrarul. Am spus în altă parte cum dispuneau miniștrii de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]