205 matches
-
analizelor făcute actului polemic e situat undeva într-un spațiu cu determinații cvasimetafizice. Dintr-un unghi vădit antropologic, sunt deconstruite, mai întâi, sintaxa și morfologia, mecanismele semantice pe care le antrenează funcționarea turbionară a discursului polemic; după cum sunt urmărite, aproape detectivistic, comportamentul, strategiile și tacticile personale de care face uz și abuz un polemist și cum acesta din urmă generează ceea ce se poate numi cu un termen ușor rebarbativ polemicitatea (un fel de furtună magnetică prin care spiritul polemic e împrăștiat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Harry Donenefeld și Jack Liebowitz, genii ale marketingului, care intră în parteneriat cu el pentru a scoate pe piață un al treilea titlu, Detective Comics în 1937, care nu mai mizează pe umor, ci pe aventură și mister, cu acțiuni detectivistice și luptă împotriva crimei, în titluri ca "Speed Saunders and the River Patrol", "Buck Regan, Spy" sau "Claws of the Dragon". Odată cu publicarea seriei Superman în Detective Comics, mai cunoscut drept DC, acesta va deveni cel mai important generator de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a scoate produsul pe piață, personajele fiind cele care dețineau rolul principal (cum se va întâmpla cu Superman sau Batman, Eisner însuși fiind creatorul unui personaj autentic, The Spirit, care și-a depășit autorul în faimă, într-o serie detectivistică de calitate excepțională), valoarea artistului este cea care, în ultimă instanță, face să se vândă benzile desenate, artistul ajungând să se impună și să își creeze propriile personaje, teme, tehnici. Astfel s-au petrecut lucrurile cu Jack Kirby, care pornind
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și perspective distorsionate, realizând o atmosferă unică într-o lume marginală, claustrofobă", în care mișună ticăloși grotești, pe măsură, ca The Joker, The Penguin sau Two-Face.609 Lipsit de abilități supraomenești, Batman are doar atuul corpului său, al abilităților sale detectivistice și al cunoștințelor științifice, fiind astfel mult mai apropiat de modelul omului obișnuit care prin voință își poate controla destinul. Unii autori văd relația dintre Batman și creatorul său, precum și diferențele majore dintre el și Superman, prin lentilă psihanalitică: spre deosebire de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice, într-o descurajantă monotonie cavernoasă. Ion Manolescu analizează această "paraliteratură scriptică și vizuală" (romanul de aventuri, cărțile detectivistice, banda desenată, filmul polițist, desenele animate, seriile de capă și spadă mai ales în Epoca Ceaușescu), care integrează segmente de ideologie oficială în cultura de consum, dar și atenuează discursul cultural politizat prin inserția de structuri tematice, retorice și stilistice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tardivă de a face dreptate. Să-ți spun unde poți să-1 găsești pe Georgie? — Nu. Mai întâi povestește-mi despre voi doi și apoi îmi povestești și despre dispensa voastră. — Nu-i relevant, tinere. O să te felicit pentru activitatea ta detectivistică, o să îți spun unde poate fi găsit Georgie și apoi o lăsăm baltă. Nici unul dintre noi nu vrea s-o facă pe Maddy să sufere, iar discuțiile despre probleme de familie vechi și triste ar afecta-o îngrozitor. Și, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Clubului Nautico și Îl cunoșteau bine pe Frank. Niciunul, descoperisem cu ușurare, nu accepta că era vinovat. În fiecare dimineață, Încă de la prima mea vizită la Estrella de Mar, plecam cu mașina de la hotelul Los Monteros ca să-mi desfășor investigația detectivistică. Renunțasem la Îndatoririle mele de la televiziunea din Helsinki și-mi sunasem agentul din Londra, Rodney Lewis, rugîndu-l să-mi pună În așteptare toate celelalte angajamente. — Asta Înseamnă că ai descoperit ceva? m-a Întrebat. Charles...? — Nu. N-am descoperit absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care constituie apanajul a ceea ce se numește la petite histoire. Pe marginea unei epistole pe care întreprinzătoarea actriță Elvira Godeanu o trimite lui Liviu Rebreanu, pe atunci aflat la al doilea al său directorat la Teatrul Național, întîlnim următoarea glosă detectivistică: "Să recunoaștem că tonul și siguranța cuvintelor sunt cu totul diferite de poceala primelor slove. Mai tînără cu vreo 21 de anișori decît Rebreanu - artista avea atunci 37 de ani - , autoarea epistolei mă pune ușor pe gînduri în alternarea unor
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
spuneam cu toții bancuri în șoaptă) căzut într-o rână, plăpând, cu paltonul spart de gloanțe, mi-am dat seama că buldozerele încremeniseră și că excavatoarele n-aveau niciodată să-și mai ridice cupele. Părea oricum prea târziu. Trebuia să faci detectivistică printre blocuri ca să dai de biserici și case. Împreună cu Maria, umblam răbdători prin șantiere, treceam de cuvele înghesuite în care, în miros de prăjeală și rufe ude, cocleau avortonii socialismului, ocoleam mormanele de PFL, ferindu-ne de pensionari, muncitori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să așezi tava sau să joci șeptică. Când nu dormeau, ursuleții se trezeau din moleșeală și lătrau de sărea tot cartierul la geam; când se-opreau din lătrat, mușcau. Hortensia nu prevăzuse chestia asta. Dacă îți venea cheful să faci detectivistică literară (sau pur și simplu să urci la etaj, la o cunoștință), trebuia să ai picioare zdravene: javrele alergau pe toată lumea pe care n-o știau. Goguță, Pendulă, Antenă, Tapir și Răbdău căpătau brusc forțe nebănuite și te fugăreau până pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
găsim vreun indiciu. Mai luam o „japoneză“, mai ceream un corn, mai vroiam niște chifle. Toată industria românească de panificație ne sărea în ajutor, punându-se cu biscuiți și grisine, napolitane și eugenii, pufuleți și batoane, în slujba amplei investigații detectivistice. Halatul se balona la locul potrivit, stătea așa din cauza țâțelor. Mai sus și mai jos, observai totul: gâtul gros, ochii negri, părul negru-albit, strâns cu-o agrafă metalică la spate; picioarele strâmbe, gleznele umflate, șlapii de plastic gri, rupți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
maro și bananele verzi (așezate sus pe ziarul „Scânteia“, să se coacă), cașcavalul la capac, boul și vaca (din poezia „Eu sunt bou și tu ești vacă...“), Bălănel și Miaunel, casetele video și vocea de porcușor isteric a Irinei Nistor. Detectivistica stârnea valuri de plăcere. Simțeai tensiunea căutării, urmată de intensitatea descoperirilor și-a pipăitului: cearșafurile din dulap, reci și-apretate, noptiera părinților, un balon alb glazurat cu pudră (care, ulterior, s-a dovedit a fi un prezervativ), revista „Neckermann“, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru un colecționar, făcea toți banii, iar pentru mine însemna dezlegarea unei probleme de-o viață. Până la urmă, am întocmit o listă cu nume și adrese. Omul meu nu figura pe ea, dar aveam totuși de unde începe. Mi-am deplasat detectivistica în cartierele sordide ale Bucureștilor. Am început reconstituirea, pe baza adreselor proprietarilor, copiate sau deduse de pe coperți din ce în ce mai vechi, chiar de Vaillant. Părea o muncă dementă, fără speranță. Mă întorceam în timp, răsucind anii, foile și scările de bloc. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ambiguitățile unei arhitecturi cu mai multe viteze, precum cea interbelică din România. Or, arhitectura, împreună cu pandantul ei localizator -urbanismul - sunt oglinzi mai degrabă fidele ale societății care le generează. Iată pentru ce, în textul care urmează, vom încerca să urmărim "detectivistic" aceste oglindiri imaginale spre a trage unele concluzii de parcurs despre realitatea oglindită, care, între timp, a dispărut. Retorica națională: politici și stiluri în acest peisaj plural, pentru economia textului de față interesează în primul rând politicile și mecanismele formale
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
morții, atât de marcată în veacul ei nemilos de schimbările esențiale ce au impus lumea modernă, a cultivat atent impenetrabilul și incertitudinea. Numeroși pasionați de ciudățenii, posesori ai unor colecții de fotografie veche, invită vizitatorii târgurilor vintage online la jocuri detectivistice aproape perverse, având în vedere bizara plăcere implicată. Fotografii de secol XIX, înfățișând copii și tineri palizi, cu priviri fixe, având în spatele picioarelor, abia vizibil, suportul ce-i susține drepți și nemișcați, sunt supuse interogației "este sau nu este post-mortem
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
varianta masculină și literară", cum spune Theodor Codreanu) are, de fapt, o biografie "palpitantă". Nici o incompatibilitate, se vede chiar de acum, între om și operă sau, dacă vreți, avem de-a face cu entități complementare. Cu o acribie arheologică ori detectivistică, excelentul biograf contrazice, în modul cel mai convingător, teza disjuncției dintre eul empiric și eul poetic, impersonal, și prin aceste "eseuri" demonstrează interdeterminările omului și epoca prin care a trecut. Mai mult decât atât, a reușit o certificare a posibilității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
seamănă fatalmente, cu unul ritualic, sacrificial, menit să reîmprospăteze și să revigoreze memoria colectivă". Parcă pentru a convinge și pe cei mai îndărătnici, Theodor Codreanu aduce o puzderie de probe în acest uimitor dosar, cu o energie și o logică detectivistice rar întâlnite, încât cartea se citește cu sufletul la gură, chiar dacă sunt dezvoltări "tehnice" nu pentru toată lumea agreabile și lipsește orice urmă de romanțare. E, totuși, vorba de Eminescu și de o perioadă tragică din existența sa lumească. Toată demonstrația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prob argumentele pro și contra. Dosarul, se știe, e voluminos. Dl. Codreanu reușește performanța de a stăpâni materia, dovedindu-se un maestru al conexiunilor. Informații disparate, de circulate, totuși, sunt cercetate acribios în ramă contextuală și ordonate cu o logică detectivistică. Încât "probele" se limpezesc și demonstrația crește coerent. Surprinzător, exegetul ne anunță o ciudată rocadă a criteriilor amuzându-se (amar, firește) "cum evoluează denigratorii". Dacă părintele Grama, cel care publica la doi ani de la moartea poetului o primă carte defăimătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
editurii analiza retorică integrală o ediție definitivă (Chișinău, tiraj: 1.000 exemplare!), volumul d-lui Theodor Codreanu se vrea, aflăm, ediție definitivă. Sub alte titluri, cu firești completări și corecții, ajungând, astfel, la a șaptea ediție, opusul în discuție cercetează (detectivistic, aș spune) "anii blestemați", cum zice autorul, propunând un șir de revizuiri, developând tragismul unui destin exemplar și denunțând acribios mistificările de care a avut parte, în timpul vieții și apoi în posteritate, acel "om dintr-o bucată" (cum l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu), doresc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
proza eminesciană, ci și în dramaturgia, corespondența și chiar publicistica sa, ne îndreptățește să extindem analiza de la poezia tinereții până la perioada târzie a vieții și a creației poetului. Nu de puține ori s-a apelat la o formă subiacentă de detectivistică literară, întrucât, în dorul său de a se ridica deasupra tuturor zădărniciilor și vanităților omenești, Eminescu a schimbat nume dragi de persoane sau de locuri și a lăsat visul să preia locul realității. Cel mai adesea, primul imbold de numire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
greutatea depistării personajului real bănuit în planul portretului artistic. Ca și topoii analizați anterior și acest demers merge pe logica semnelor paralele: pe de o parte documentele absolut veridice, pe de altă parte, trăsături care țin strict de maniera unei detectivistici literare subtile și care ne relevă câte din urmele realului mai sunt conținute în sublimările artistice. Ilustrativ în acest sens este chiar propriul portret al poetului, unde foarte adesea nu știi care din trăsăturile sale aparțin în mod real copilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
efecte proprii mai degrabă reportajelor polițienești din Rahova (scena cu creerul "lui Eminescu" cântărit în palma lui Gheorghe bate toate recordurile macabrului și prostului gust), posibilă într-un documentar "de autor", n-are ce căuta într-un film-sinteză Eminescu. Spectaculosul detectivistic poate fi la locul lui într-o peliculă dedicată, să zicem, haiducului Coroi; a ni-l înfățișa insistent pe Eminescu zbătându-se în cămașa de forță cui prodest? Să zicem că această teză a complotului generalizat (clasa politică, oripilată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ale epicului), în cazul acela romanul ar fi fost, totuși, altul, sensul i-ar fi mai sărac, iar Vitoria Lipan, abia atunci, ar părea un personaj forțat, angajată fără suportul unui asemenea „gând” într-o poveste doar de omor, istețime detectivistică și vendetta, atât și nimic mai mult: în timp ce Baltagul sadovenian e, tocmai, nu numai „mai mult decât atât”, dar este, în fapt, de-a dreptul altceva, o operă de o altă calitate. Și asta, în mare parte - într-o măsură
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Sunt acești copii suspect de diferiți sau seamănă pur și simplu cu rudele lor apropiate? Ieșirea din standardul statural normal constituie doar o moștenire genetică, sau e vârful icebergului, un prim simptom al unei afecțiuni mai serioase? Aici intervine fațeta detectivistică, de studiu clinic și anamnestic al tulburărilor de creștere, unde rolul detectivului este jucat de medic, iar clienții angoasați sunt părinții copilului care-i cer ajutorul în elucidarea misterului. Atunci când tulburarea de creștere e profundă și evidentă, diagnosticul este spectaculos
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]