544 matches
-
Cel puțin două dimensiuni sunt decelabile în momentul de față: - o tendință de extindere perpetuă a ariei de cuprindere științifică a fenomenelor, tendință care împinge cunoașterea spre realitatea unor cazuri particulare, a fenomenelor guvernate de posibilități multiple, ceea ce depășește viziunea deterministă asupra realității, în general, și a realității socioeducaționale, în special; - cea de-a doua tendință caracterizează nevoia de reconversie a fenomenelor într-o manieră interdisciplinară de abordare, de găsire, stabilire și dezvoltare a unor interrelaționări eficiente și flexibile, capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este minimă; - câteva reguli acoperă o arie extinsă de fenomene; există slabe distincții între situații separate. La rândul lor, nivelurile ridicate ale complexității cognitive sunt văzute de către cei doi autori ca având următoarele linii directive: - sistemul cognitiv este mai puțin determinist; numeroase alternative relaționate sunt generate și luate în considerare; - mediul conține numeroase căi de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe procese interne. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
77. 109 Ibidem, pp. 77-78. 110 Ibidem, p. 79. 111 Ibidem, pp. 79-80. 112 Dezbaterea despre finalul sau sfârșitul unei civilizații este una interesantă. Toynbee enumeră condițiile care pot duce la finalul unei civilizații: ,,Avem acum la dispoziție trei explicații deterministe pentru destrămarea civilizațiilor: teoria că s-ar putea datora răsturnării mersului orologiului universului sau senilizării pământului; teoria potrivit căreia o civilizație, ca un organism viu, are o durată determinată de către legile biologice ale propriei ei firi și teoria potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
perfecte. Celelalte argumente teiste ne pot ajuta în alegerea unei variante, iar teismul neoclasic ne oferă un cadru adecvat prin care să ne raportăm la Dumnezeu, în cazul în care am optat pentru prima variantă. Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994. Allen, R. E., The Ontological Argument, Philosophical Review, vol. 70, nr. 1, 1961. Anselm din Canterbury, Monologion, traducerea cu note și postfață de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998. Anselm din Canterbury
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rationalismului classic, Editura Universal Dalsi, București, 1998, p. 190. 222 Gottfried W. Leibniz, Monadologia, traducere de Floru Constantin, Editura Humanitas, București, 1994, p. 66. 223 Ruth Lydia Saw, Leibniz, Penguin Books, Harmondsworth, 1954, p. 81. 224 Robert Merrihew Adams, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994, p. 139. 225 Ibidem. 226 Vezi A. Anderson, "Some Emendations of Godel's Ontological Proof", în Faith and Philosophy, nr. 7, pp. 291-303, apud Graham Oppy, Ontological Arguments and Belief in God, Cambridge
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
anticipării operaționale, teoria gradient-dinamică ; modelul cognitivist în care pot fi incluse: teoria structurală, genetic-cognitivă (Bruner), teoria organizatorilor învățării verbal-cognitivă, teoria învățării cumulativ-ierarhice ; modelul intergrativist care include: teoria holodinamică asupra învățării, teoria interdependenței proceselor cognitive, dinamice și reactionale, teoria integratorie și deterministă a învățării, teoria învățării depline, teoria interdisciplinară (integrată) a învățării. În concluzie, teoriile asociaționiste sunt explicative, se referă la tipurile simple de învățare, iar teoriile cognitive explică fenomenele de învățare mentală. Asociaționiștii și-au adus o contribuție importantă în studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
momentul în care vor reuși să atingă un nivel de școlarizare care să evite mobilitatea descendentă. În timp ce Boudon consideră că societatea este posibilă ca urmare a acțiunilor individuale și a efectelor de compunere ale acestor acțiuni, Bourdieu concepe o teorie deterministă a acțiunii sociale, în care structurile sociale se reproduc într-un mod puțin conștient. Ambii autori consideră că teoria meritocrației este mai degrabă o ideologie menită să justifice inegalitățile sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu ești un fundament solid pe care să se edifice ulterior fapte și o lume; ci ești suflul mereu viu În desfășurarea acestora.ț Humboldtian vorbind, alteritatea exercită asupra subiectului o dublă presiune. Pe de o parte, există o constrângere deterministă asupra oricărui act de vorbire (ba chiar de gândire), dat fiind că el se desfășoară obligatoriu Într-o limbă, și „orice mod al percepției subiective a obiectelor trece cu necesitate În constituirea și folosirea limbii”1. Iar forma limbii (mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alte publicații („România liberă” - numărul literar din 1884, „Lupta literară”, „Evenimentul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Revista literară”, „Viața socială”), semnând adesea cu pseudonime (Camil, Chițibuș, Dinu, Gheorghe Dinu, Emil, Gheorghe Frunză, T. Al. Maciu, Vântură Țară). Scrutând literatura dintr-o perspectivă deterministă, M. întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți obiective și soluții infailibile pentru "obiectele" sociale, precum și ambiția fundaționalismului de a produce certitudinea absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vindecători moderni, vânzători de medicamente, automedicația sau lipsirea de tratament). Cercetarea stării de sănătate sau boală Experimentarea baza testării ipotezelor în fizică, în biologie este inaplicabilă în societatea oamenilor, din rațiuni practice și etice. Complexitatea fenomenelor sociale face reducționiste explicațiile deterministe de tip cauză-efect. Sociologii fac eforturi să pună în evidență regularități ale faptelor sociale, dar nu ajung la legi de felul celor din științele zise exacte, nu ajung la formule... Cunoașterea problemelor și rezolvarea lor pot spori pe măsura progresului
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii științifice”, explicative a lui C. Dobrogeanu-Gherea și în atmosfera materialistă și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali și intelectuali a fost tocmai realizarea mult doritei unități dintre fond și formă, care a devenit un principiu explicativ al evoluției moderne românești și un principiu de analiză deterministă, cum susține autorul în ultimul capitol. În analiza sa, autorul are în vedere câteva axe în jurul cărora s-au derulat procesele de modernizare a societății românești: context internațional (dependență de imperii, nivel economic scăzut în raport cu cel din Occident, presiunea țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este specificul naturii umane, trebuie să determinăm mai întâi principiul interior care dirijează conduita umană, iar acesta este rațiunea. Stoicii au preluat o parte din teoria lui Aristotel cu privire la dreptul natural, respingând însă modelul biologic. Ei au elaborat un model determinist, în care tema centrală era unitatea și interdependența tuturor lucrurilor. Potrivit acestei concepții, natura umană era o parte a ordinii naturale. Stoicii, ca și Aristotel, au pus accent pe importanța rațiunii, ordinea rațională fiind în centrul tuturor lucrurilor. Trăsătura distinctivă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
minim de morală, 82 dreptatea, 27, 60, 63, 64, 85, 149, 201 dreptul natural: afirmarea autonomiei, 38; alternativă la scepticismul moral, 37; ce este, 42; clasic și modern, 37; fundament, 44; instituirea unei orânduiri politice, 45; modelul biologic, 35; modelul determinist, 35; rațiunea și voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
intelectului, care fac posibilă experiența în genere, au și o dimensiune regulativă. Principii constitutive ca cea de-a doua analogie a experienței implică un corelat regulativ. În cazul aceleiași analogii, acest corelat este cerința ca legile naturii să fie legi deterministe. Buchdahl a insistat cu deosebire asupra faptului că principiul cauzalității, ca principiu al intelectului, este distins de Kant de cauzalitate ca idee regulativă a rațiunii, care orientează cercetarea naturii corporale spre descoperirea relațiilor cauzale 13. Recunoașterea faptului că principii constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din starea anterioară va rezulta cu necesitate o stare ulterioară. Cunoașterea stării anterioare ne va da posibilitatea să anticipăm în mod univoc producerea stării ulterioare. Altfel spus, stările și evenimentele vor fi legate prin acele relații necesare care sunt legile deterministe. Acest principiu are evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
stările și evenimentele vor fi legate prin acele relații necesare care sunt legile deterministe. Acest principiu are evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu există o lege deterministă care să ne dea posibilitatea să prevedem și să explicăm de ce un atom de radiu se dezintegrează într-un anumit moment al timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu există o lege deterministă care să ne dea posibilitatea să prevedem și să explicăm de ce un atom de radiu se dezintegrează într-un anumit moment al timpului, adică după câteva secunde sau după câteva zile, sau în ce direcție va fi emis un electron
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
probabilistice între stări și evenimente nu sunt în fizica cuantică o consecință a cunoașterii incomplete a stării inițiale a sistemelor. Nu există, prin urmare, nici un temei pentru a crede că odată cu progresul cunoașterii ele vor putea fi înlocuite cu relații deterministe 15. Constatarea că, din rațiuni principiale, în fizica cuantică nu putem prevedea decât probabililitatea unor efecte viitoare nu poate fi pusă de acord cu implicațiile regulative ale principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Pretenția că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
implicațiile regulative ale principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Pretenția că acest principiu posedă o semnificație regulativă cu valabilitate universală nu va putea fi susținută de îndată ce vom recunoaște că în fizica cuantică cauzalitatea de tip determinist a fost înlocuită cu una de tip probabilist, statistic. Se poate spune că dezvoltarea cunoașterii fizice a dus la precizarea limitelor domeniului fizicii deterministe și odată cu aceasta a limitelor domeniului în care sunt valabile implicațiile normative ale principiului kantian al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
universală nu va putea fi susținută de îndată ce vom recunoaște că în fizica cuantică cauzalitatea de tip determinist a fost înlocuită cu una de tip probabilist, statistic. Se poate spune că dezvoltarea cunoașterii fizice a dus la precizarea limitelor domeniului fizicii deterministe și odată cu aceasta a limitelor domeniului în care sunt valabile implicațiile normative ale principiului kantian al cauzalității cu privire la forma legilor științei. Morala care poate fi desprinsă din confruntarea unor cerințe regulative ale descrierii științifice a lumii cu noi evoluții în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale cercetării cu semnificație regulativă, principii care sunt, în acest sens, a priori. Este cazul principiului cauzalității a lui Kant și a implicației sale normative: toate stările și evenimentele din lumea fizică vor putea fi prezise și explicate prin legi deterministe. Deoarece cunoașterea fizică nu este niciodată încheiată, pretenția că există principii regulative cu valabilitate universală, principii care sunt condiții ale descrierii lumii fizice în genere, nu va putea fi susținută. Limitele domeniului în care anumite cerințe ale descrierii fizice au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Nora Chiriță, Cibernetica sistemelor economice, București, ASE, 2004. 92 Teteleanu Cristina, Modele matematice pentru programarea producției (Teză de doctorat), București, ASE, 2004. George-Ștefan COMAN 125 influențează intrările, și Închise, În care are loc influența intrărilor de către ieșiri) și după comportament (deterministe sau probabilistice). Mecanismul transformării intrărilor În ieșiri poate fi descris cu ajutorul funcțiilor de transfer, care au diverse forme, particulare, după natura sistemului. Iată câteva din ideile de bază ale teoriei generale a sistemelor: a) orice sistem este alcătuit din elemente
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
căutare și introducere de noi soluții funcționale la produsele realizate. Acest proces de accentuare a ritmului de elaborare și asimilare a tehnicii George-Ștefan COMAN 125 influențează intrările, și Închise, În care are loc influența intrărilor de către ieșiri) și după comportament (deterministe sau probabilistice). Mecanismul transformării intrărilor În ieșiri poate fi descris cu ajutorul funcțiilor de transfer, care au diverse forme, particulare, după natura sistemului. Iată câteva din ideile de bază ale teoriei generale a sistemelor: a) orice sistem este alcătuit din elemente
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]