384 matches
-
O istorie orală a Școlii sociologice de la București, Editura Printech, București. Tănase, Stelian, 1995, „Trei culturi”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 28, iunie. Sandu, D., 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării, Editura Polirom, Iași. Stahl, H., 1960-1965, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București. Stahl, H., 1968, Civilizația vechilor sate românești, Editura Științifică, București. Stere, C., 1921, În literatură, Editura Viața Românească, Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai apropiate neamuri consangvine pe linie bărbătească (agnatică). Vechi tehnici agricole Tehnicile agricole de cultură, precum și categoriile de pământuri cunoscute și folosite În regiune sunt aproape identice. Avem, astfel, terenurile arabile, care au un anumit regim de proprietate, și cele devălmașe (mai ales păduri, pășuni, ape), ce au un caracter devălmaș. Transmiterea drepturilor asupra lor diferă la aceste două categorii, dar ea este asemănătoare de la o regiune a alta. Și tot ca un element asemănător trebuie notat peste tot un proces
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce au un caracter devălmaș. Transmiterea drepturilor asupra lor diferă la aceste două categorii, dar ea este asemănătoare de la o regiune a alta. Și tot ca un element asemănător trebuie notat peste tot un proces de dispariție treptată a părților devălmașe, ce devin terenuri arabile și intră În posesia gospodăriilor. Această dispariție este Întovărășită de ștergerea puterii vechilor unități sociale, Într-o vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ștergerea puterii vechilor unități sociale, Într-o vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui teren defrișat și a părăsirii lui când nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de un sistem de proprietate intinerant; ești proprietarul parcelei de teren pe care ai defrișat-o atâta timp cât o folosești și nu mai ești după ce ai părăsit-o. Această fază precede, cel mai adesea, faza În care terenurile arabile și cele devălmașe sunt bine delimitate Între ele. Mai răspândită era În secolele al XIX-lea și XX tehnica celor două tarlale; una cultivată, alta lăsată să se odihnească (Stahl, 1998). Ambele tehnici au fost cunoscute nu numai În Sud-Estul Europei, ci și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1940), L. Costa-Foru’s Cercetarea monografică a familiei. Contribuție metodologică (The Monographic Study of the Family. A Methodological Contribution, 1945), T. Herseni’s Probleme de sociologie pastorală (Problems of Pastoral Sociology, 1941) or H.H. Stahl’s Contribuții la studiul satelor devălmașe românești (Contributions to the Study of the Communal Property Romanian Villages, 1958-1965) (cf. Larionescu, 2001, 225). The culmination of the Sociological School of Bucharest’s activity was clearly registered in the 1930s, when the research activity of Gusti’s “monographists
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
La diffusion des modèles agricoles: essai d’interprétation des agricultures de l’est et du sud de l’Europe”, Revue Géographique des Pyrénées et du sud-ouest, t. 63, f. 2, 1992-1993, Toulouse. Stahl, Henri H. (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Cartea Românească, București. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
el poate să se trezească într-o periferie și să fie apreciat (și remunerat) în conformitate cu „rangul” acesteia. Este valabil mai ales pentru „umanioare” și științe sociale, aplecate (încă) prioritar asupra propriilor națiuni : un bun specialist în Eminescu sau în obștea devălmașă va fi un marginal în lumea auditului. Mai departe, pentru a fi plătit trebuie să muncească pe gratis ! De la publicații la peer review, munca profesorului nu este plătită (eventual plătește el !) ; astfel acumulezi însă „puncte” pentru a fi „eligibil” ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tocmai prin dăinuirea ei încăpățînată. Repulsia „țăranului” față de „negustor” pare să se înscrie astfel în practicile mult mai vechi de marginalizare strategică a „meșteșugarilor” de către societatea noastră țărănească - și nu doar de către a noastră. Vorbind despre diviziunea socială în cadrul obștii devălmașe, după ce descrie pe îndelete „mandatarii satului” (oameni aleși dintre săteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci și fîntîni pînă la alte „isprăvnicii”), Henri Stahl se oprește și asupra meșteșugarilor. „E vorba aici despre o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
viața de familie, la certurile în care se caută o împăciuire, la diatele care se fac cu limba de moarte în care preotul avea nu numai funcția de duhovnic, ci și pe aceea de martor al testamentului. (H.Stahl, Satele devălmașe românești, vol 2, p.52). Primul preot la Chircești, amintit în documente este Popa Matei, care la 1654 se judecă pentru o cocina din satul Brădicești (Catalog documente moldovenești, vol III (16531675),București, 1968, doc.86, p.42). Nu se
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția statului medieval, pledează și existența pe hotarul estic al ținutului Tecuci a unor sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ajuns să fie menționate. Înseamnă aceasta că satele cu documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că vechile comunități devălmașe, prin însăși natura lor de întemeiere și de ființare ancestrală, n-au avut nevoie de acte scrise, deoarece acest lucru nu intrase încă în practica vremii respective și că satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apreciere decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie ce ar deriva din stăpâniri individuale, opinie a istoricilor Radu Rosetti și, cu nuanță diferită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult opinia cu privire existența succesivelor faze ale devălmășiei în obștea umbrareșteană. Mai ales că e mai mult decât probabil că originea devălmășiei din satele noastre poate fi găsită, documentar, în ambele situații sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categorii de comunități sătești: Torceștii, Bozieștii, Tămășenii și partea de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații pentru locuitori de a da dijmă din produse și de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]