279,493 matches
-
polițiștii, am ținut foarte mult ca această zi deosebită să nu treacă neobservată și am inițiat activitatea aceasta, plăcută copiilor participanți. Credem și în ideea de a fi îmbunătățit imaginea polițistului în comunitate, mulți dintre preșcolari afirmând că vor să devină polițiști", menționează ag. princip. Roxana Vizitiu. Ceea ce realizează ag. princip. Roxana Vizitiu pentru animarea spiritului orientativ al copiilor pe linia educației civice are în vedere în primul rând trezirea ideii că amăgirea nu ține, în nicio situație, decât pentru momente
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU POLIŢIŞTII BUHUŞENI, EXEMPLUL COPIILOR COMUNITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402057399.html [Corola-blog/BlogPost/370206_a_371535]
-
în atingerea scopului educativ, într-o așa măsură și cu un efect mai sigur și stabil, ca în momentele ce se imprimă în memorie în conexiune cu sărbătoarea, cu un eveniment ce aparține de trăirea sufletească a copiilor, când lecția devine sfat, asimilându-se pe ruta afectivă, nu sub obligația studiului pe teme fixate în orarul riguros. Ce altă zi marchează un moment mai potrivit în acest sens, dacă nu aceea în care se celebrează sărbătoarea internațională a copiilor, 1 iunie
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU POLIŢIŞTII BUHUŞENI, EXEMPLUL COPIILOR COMUNITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402057399.html [Corola-blog/BlogPost/370206_a_371535]
-
ROMÂNEȘTI LA NICOSIA Autor: Veronica Ivanov Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului 29 mai 2017: Comunicat Ieri seară, Sala Casteliotissa din Nicosia, care a găzduit pentru al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1496060494.html [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
Mă umplu, Mă învăluiesc simplu Din creștet până la picioare Și sunt la masă și la cină Ta, Doamne Amfora plină cu vinul vieții Aflată În divinele, nevăzutele Mâinile Tale. Doamne! Ai grijă, nu mă lasă Nu mă scăpa, cioburi să devin Sunt amfora Ta plină cu vin! În ceruri, ca și pe pământ, Moartea este transformare Înviere-n altceva, înălțare. Cu toate acestea,măi lasă-mă, Mă lasă Printre tumultoasele, tainicele Tale turme sacre De mieluți De cămile, căi, Cerbi căprioare
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1401973945.html [Corola-blog/BlogPost/360957_a_362286]
-
perfecțiunea o vedem doar în mașina cumpărată, în vila vecinului care ne trage cu ochiul sau în rochia colegei ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne copleșim odraslele. Suntem mândrii când le așezăm în camera lor, pe pereții cărora sunt pictați
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a eternității. Cititorule, ai în mână o inimă sub formă de carte, ce trăiește bucuria și suferința, astfel o vei purifica prin propria trăire, citind-o. Al.
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
16 ani care a scris în pretențiosul stil sf, o narațiune reușită. Mai important de atât, Carina a lăsat finalul deschis altor aventuri pline de provocare și adrenalină, pe alte planete, acest jurnal magic fără timp și fără autori cunoscuți devenind un mesager intergalactic. Minunată gândire adolescentină! În indicațiile de folosire ale jurnalului pe care cine știe ce alt Ales al Universului îl va găsi, Carina spune simplu, profund, acesta fiind mesajului remarcabilului său demers: “ - Luați un document gol. - Uitați-vă în jur
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
Iași”. Actorii fuseseră cazați într-un cămin pentru studenți, și serile se organizau cenacluri literare, recitaluri de poezie. Așa a apărut în echipă Iulian Codău, apoi Anatol Pînzaru, îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Anatol Pînzaru, își făce apariția în teatru, devenind pentru o bună jumătate de veac, regizorul și conducătorul artistic al Teatrului Vasile Alecsandri din Bălți. Domnia Sa va juca primul său rol, al neamțului cu orga în Chirița în Iași, iar în 1970, după absolvirea facultății de regie a Institutului
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Vasile Alecsandri" Boris Harcenco și este acceptată. Plecarea unei actrițe din teatru a creat pentru Lidia Noroc- Pînzaru șansa de a fi, într-un rol nu prea însemnat, dar incontestabil și greu de jucat, Ionică, un băiețel de 7 anișori, devenind vedetă și actriță pe scena Teatrului Vasile Alecsandri până în anii 1991, dar și pentru totdeauna, de fapt. Ce a făcut-o pe tânăra și firava Lidia Noroc-Pânzaru să meargă anume la teatru? Eu cred, că acesta a fost un destin
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
1990 până în 2003. Referindu-se la cultura și studiile teatrale, la vocație și profesionalism, Dumneaei spunea: “Nimeni în perioada aceea nu avea Școală teatrală, unicul care a plecat la Moscova la studii a fost Anatol Pînzaru.” Mai mult ca atât,devenind Șef al Direcției Cultură, a reușit să implementeze adevărata atitudine față de cultură. Și a pornit de la cultura generală. În perioada activității în această funcție, a creat Clubul ”Meșterului Popular”, concursul “Steluța Bățiului”, concurs care se desfășoară și acum; a reprezentat
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
în domeniul culturii, în calitate de metodist în artizanat la județ. Am fost numită ulterior președintă a Filialei de Nord a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova. Astfel cu susținerea ei am ajuns să fiu cunoscută printre meșterii populari din România, Basarabia, am devenit membru al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, organizatoare a mai multor expoziții." Într-un interviu al Ludmilei Gorbuli, ziaristă, actrița mărturisește: “Mama mea a fost împotriva ca eu să fiu actriță. Ea, o gospodină de-a casei, cu patru copii
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
i-a făcut cel mai frumos gest în viața ei -a venit la materniate cu toată echipa de actori. “Îmi place să visez, spune Lidia Noroc -Pînzaru într-un interviu, la nepoțelele mele dulci, la toate trei, care sper să devină cineva în viață.” Lidia Noroc -Pînzaru, actriță la Teatrul Vasile Alecsandri din Bălți, Artistă Emerită, a fost omagiată la Casa Actorului a Uniunii Teatrale din Moldova, în cadrul unei întâlniri de suflet cu genericul “Trepte ale afirmării și dăruirii “. În 2012
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
a întâmplat la protestele antiguvernamentale din ultimele două săptămâni din România. „Sute de mii de români au organizat proteste masive împotriva corupției în fiecare zi din ultimele două săptămâni, cerând guvernului să demisioneze. Demonstrațiile au mobilizat generația tânără și au devenit cea mai mare mișcare de protest din România după căderea comunismului în 1989”, sună relatarea The Guardian. Filmul se încheie cu întrebarea „Șo, what happens next?” (Deci, ce se va întâmpla în continuare?)
„So, what's next?” The Guardian prezintă fețele protestului din România și pune o întrebare by https://republica.ro/zso-what-s-next-the-guardian-prezinta-fetele-protestului-din-romania-si-pune-o-intrebare [Corola-blog/BlogPost/338865_a_340194]
-
cea de la tipar la comunicarea prin radio,televiziune și apoi internetul s-ar putea să pară a fi evoluții destul de neutre. În acest context internetul are o influență asupra mișcării literare mondiale ca suport electronic influențând stilul lucrărilor care vor devenii mai concis și alert,inclusiv esteticul.Va apare o interferență a culturilor care se va reflecta și în literatură.Peste ani va apare o nouă mișcare literară în care specificul național va fi mult estompat. 2.Ținând cont că Google
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
exemplar al culturii române a veacului XX, alții au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moștenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, și viața oferită ca jertfă aproapelui. Nimic mai potrivit ca MȚR să devină organizatorul unor astfel de întâlniri care să se desfășoare sub semnul moștenirii intelectuale a lui Mircea Vulcănescu. Dragostea absolută a lui M. Vulcănescu pentru civilizația tradițională românească, încrederea sa în acest tip uman îl fac în mod necesar părtaș la
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
încrâncenat sau în anonimat, nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii, pentru ca, pe măsură ce cerul le urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană”. Despre călătoria
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
vertical peste zi și peste noapte, descopăr paradise de-adâncuri și-nțeles. Nu planuri înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul devine rai, zboruri descind și-i nimbează nemurirea; câmpiile și munții încep să prindă grai, bucuria le înflorește-n timp devenirea. Și atunci când, singuri, urieșesc destine, iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os; din stăruintă și nesupuneri tot mai line
MEDITAŢIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1480002953.html [Corola-blog/BlogPost/376008_a_377337]
-
de necunoscut? - Cum să nu! Sunt o ființă imaginativă; am știut de la început la ce mă angajez. Am conștientizat că niciodată, dar niciodată, nu îmi va mai fi confortabil, nici în dulcea amintire, nici în viitorul care deja începea să devină prezent. E ca și cum, trăind într-o viață din care nu vrei să pleci, privești deja filmul vieții viitoare si tânjești după ea. Părăsind România, am pierdut acea parte din viață pe care o cunoșteau doar rudele si prietenii mei, am
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
bine implacabilele roți dințate ale imuabilelor legi care ne guvernează, atât de bine ca ma fac să le uit existența. Cu cat sufletul tău intra mai profund în hătișurile de clar-obscur ale altui suflet, cu-atât actul fizic al iubirii devine mai greu de-nfăptuit. Nu ți-l mai poți închipui. Deși-l dorești, nu ți-l mai poți închipui." Ileana Vulpescu în Arta conversației (1992) Referință Bibliografica: Paste Fericit! / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1206, Anul IV, 20
PAŞTE FERICIT! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1397954866.html [Corola-blog/BlogPost/347851_a_349180]
-
1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la care, iată, s-au împlinit în aceste zile, zece ani. În acest mod, Biserica Ortodoxă Română a devenit, în mod spectaculos, promotoarea reconcilierii dintre cele două mari biserici, Apuseană și Răsăriteană, după 1000 de ani de schismă. Biserica Ortodoxă Română a demonstrat că este o instituție matură și verticală, ce apără interesele comunității pe care o reprezintă. În
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de deschidere către dialog și a schimbului periodic de informații, pot fi găsite soluții satisfăcătoare pentru aplanarea tensiunilor și pentru a ajunge la o soluție echitabilă în problemele concrete. Trebuie să consolidăm acest proces, pentru că adevărul plenar al credinței să devină un patrimoniu comun, împărtășit și de unii și de ceilalți, capabili să creeze o conviețuire cu adevărat pașnică, înrădăcinată și fondată pe dragoste. Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă opera de evanghelizare, atât
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și Biserica Ortodoxă și, cu ocazia întâlnirii noastre de acum, ne exprimăm dorința de a nu se neglija orice inițiativa pentru a reactiva dialogul teologic și pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem această datorie, pentru că dialogul teologic va face să devină mai puternică afirmarea voinței noastre de a adânci comuniunea, în fața situației actuale de diviziune. 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși: ea este trimisî în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
religia suplinește ideologia politică, în primul rând acolo unde reprezintă și un element important al identității grupului social. La cumpăna secolelor XX-XXI, religia ocupă în continuare un spațiu important în viața comunităților sociale, în pofida faptului că secularizarea și raționalismul au devenit temelii ale modernității, pe fundalul transformării lor radicale provocate de revoluțiile științifică, informațională și biologică pe Terra. În sfera fenomenelor și proceselor religioase de amplitudine globală se pot remarca: tendințe contradictorii de prozelitism religios și de regrupare a marilor religii
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]