4,964 matches
-
Dariescu este considerată o excepțională ambasadoare a muzicii clasice. Pianista a plecat din România la 17 ani, ajungând, de atunci, să cânte pe cele mai importante scene ale lumii, fiind catalogata de prestigioasa revista BBC Music drept "o stea în devenire". În anul 2013 a sustinut concertul de debut la Royal Albert Hall alături de Orchestră Filarmonicii Regale, devenind prima pianista de origine română ce a concertat în această prestigioasa instituție. În același an, a fost desemnată câștigătoarea premiului “Woman of the
SPECTACOL CARITABIL DE ZIUA MS REGELE MIHAI I de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380738_a_382067]
-
un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. La porțile cerului La porțile cerului de unde cad și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Este o iluzie să credem că burghezia română a fost o formă fără fond apărută grație unui simplu împrumut de circumstanță. Ea a fost chiar fondul modernizării românești, iar dacă astăzi trăim într-o țară europeană este pentru că motorul acestei deveniri a fost clasa capitaliștilor. În plus, devenirea aceasta nu s-a făcut cu idealuri romantice închinate nemuririi naționale, ci cu pîrghii mult mai prozaice și mai eficiente: expansiunea capitalului, acapararea piețelor de desfacere din alte țări, concentrarea banilor în bănci
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
română a fost o formă fără fond apărută grație unui simplu împrumut de circumstanță. Ea a fost chiar fondul modernizării românești, iar dacă astăzi trăim într-o țară europeană este pentru că motorul acestei deveniri a fost clasa capitaliștilor. În plus, devenirea aceasta nu s-a făcut cu idealuri romantice închinate nemuririi naționale, ci cu pîrghii mult mai prozaice și mai eficiente: expansiunea capitalului, acapararea piețelor de desfacere din alte țări, concentrarea banilor în bănci și găsirea de debușeuri comerciale pentru supraproducția
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
Orice meloman vine în lumea sunetelor cu un anume teren psihic și cu un topos temperamental. Mai mult, duce cu el o zestre naturală de calități și defecte ce se înmănunchiază în trăsături dinamice ale personalității și care întregesc premisele devenirii acestei personalități. Dar oricât ar fi de grei în consecințe, formanții nativi nu reprezintă decât simple postulate, banale posibilități, particularități cu totul generale care dau în ultimă instanță o anumită intensitate și mobilitate reacțiilor emoționale sau capacităților de adaptare. Una
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Caragiale, avem primii homosexuali și lesbiene, și aceasta într-o perioadă în care moda romanelor romanțioase, de mistere sau de capă și spadă, abia trecuse”. 24. Iată, aș zice în fugă, ce-nseamnă să stăpânești o teorie a personajului în devenirea lui, nu numai pedestră, prin echivalențe,dar mai cu seamă prin afirmarea sa tipologică, de la Eugenio d ‘Ors citare (tip, arhetip, ectip). 25. Informarea la pas, derulează în timp formulări cu speranțe stilistice individuale, particulare de toată frumusețea rotundului. DE LA
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
o dată, din nou. ŤDacă nu noi, atunci cine?ť spunea Havel. Și totuși, nu pot să observ că tot ceea ce am făcut putea să facă și altcineva, cu condiția să fie dispus să-și sacrifice timpul și să se dedice devenirii generale, în timp ce cărțile mele numai eu pot să le scriu". Nu cumva se află aici și un factor ce se întoarce în chip absolutoriu asupra subiectului însuși? "A fost ca o exorcizare: dacă n-aș fi făcut absolut tot ce
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
să fie gîndită după calapodul cunoașterii. Dacă cunoașterea este un proces care se petrece după un anumit mecanism, atunci lumea are la rîndul ei același mecanism. Pe scurt, lumea este ea însăși o cunoaștere, iar cunoașterea ei e totuna cu devenirea lumii. Sau, mai simplu, devenirea lumii este cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, iar, dacă lumea devine, este pentru că Dumnezeu, vrînd să se cunoască pe sine, nu o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
cunoașterii. Dacă cunoașterea este un proces care se petrece după un anumit mecanism, atunci lumea are la rîndul ei același mecanism. Pe scurt, lumea este ea însăși o cunoaștere, iar cunoașterea ei e totuna cu devenirea lumii. Sau, mai simplu, devenirea lumii este cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, iar, dacă lumea devine, este pentru că Dumnezeu, vrînd să se cunoască pe sine, nu o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
iar cunoașterea ei e totuna cu devenirea lumii. Sau, mai simplu, devenirea lumii este cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, iar, dacă lumea devine, este pentru că Dumnezeu, vrînd să se cunoască pe sine, nu o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
al expresiei nude și tecnice, al ordonanței stricte, și, înlocuit printr-un ton de autoritate, relativismul avea să se retragă în planul speculației estetice" (mărturisire tot din cap. X, Memorii I). Tot un fenomen bovaric este deci salvator pentru sensul devenirii criticii lovinesciene. De la o meditație melancolică și lirică, dominată de scepticism și relativism formal, critica lui E. Lovinescu evoluează spre articularea unei concepții și adoptarea unei ideologii. Tonul însuși, lipsit de fermitate și de autoritate, suferă o modificare radicală: angajându
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață și drept la viață cât are și un nou-născut, un copil de școală, un tânăr și un adult<footnote Ibidem, p. 15. footnote>. Nu pot exista limite de tranziție în devenirea persoanei umane. Nu există o trecere de la nimic la ceva, de la un țesut impersonal la persoană și de aceea ființa umană, persoană cu drepturi depline, ia naștere în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Teologia devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa Sfinții Părinți, interpretând ca nimeni alții cuvintele Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în fiecare moment este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
continuu, această idee furnizându-i Sfântului Ioan Scărarul titlul cunoscutei sale opere<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. footnote>. E o devenire continuă pe treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă la care o creatură poate avea acces nu face cumva ca această metafizică a devenirii să ne lase nesatisfăcuți într-o oarecare măsură? Această dorință, deși mereu potolită de Dumnezeu, este în sine ca o sete, care ne lasă complet uscați și înfierbântați<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, IV, p. 363. footnote>. Apelul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a naturii realității creaturale. Dar este important să realizăm că Sfântul Grigorie nu are o asemenea metafizică: ἐπέκτασις este, în gândirea lui, un fir dintr-o țesătură
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o asemenea metafizică: ἐπέκτασις este, în gândirea lui, un fir dintr-o țesătură, care nu poate fi desfăcut de restul acesteia. Von Balthasar continuă vorbind despre filosofia chipului și a iubirii la Sfântul Grigorie. Dar în opera Sfântului Grigorie, filosofia devenirii și dorinței nu e niciodată singură ci e doar un mod pentru Sfântul Grigorie de a vorbi despre experiența întunericului divin făcută în suflet. Ea „exprimă faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins, că sufletul nu poate ajunge la o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
îi rămâne totdeauna ca și prin iubire. inaccesibil în ființa Sa: „Acestea sunt cele ce ne duc la întristare, făcându-mă să deznădăjduiesc...”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 860D. footnote>. În opera Sfântului Grigorie, „filosofia devenirii și a dorinței”<footnote Aceasta este sintagma cu care von Balthasar a denumit conceptul de epectază. footnote> nu este niciodată tratată în mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
-și doarmă somnul de veci la Ciucea, spre disperarea rășinărenilor. În acest spațiu de aproape două secole, M.M. toarnă efigii de bronz lui Rebreanu și Agârbiceanu, lui Pavel Dan și Lucian Blaga, pe o cale care a însemnat, în fapt, devenirea României spirituale moderne. Așa, ni se înfățișează un Agârbiceanu legat deopotrivă de epicul și liricul transilvănean, cu eroi triști, mâncați de necazuri, copleșiți de cotidianul gri al unei existențe nenorocite, dar blânzi și chiar generoși uneori, pe calea morții lente
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
învinge moartea, despre corupție și realități alternative. Salman Rushdie: Pământul de sub tălpile ei. Ed. Polirom, Iași, 2003. Preț: 298 000 lei. Dimensiunile trecutului Cartea marchează dimensiunile trecutului, extinzându-și preocuparea de la protagoniști și mari evenimente ale epocilor anterioare la reconstrucția devenirii structurilor politice și sociale, ale vieții cotidiene. Enciclopedia este alcătuită din două părți: o cronologie de la preistorie până în anul 2000; un dicționar alfabetic. Volumul este completat cu 400 de ilustrații și hărți. xxx: Enciclopedie de istorie universală - De Agostini. Editura
Agenda2003-38-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281485_a_282814]
-
câștigat la limită alegerile prezidențiale din insulă. l Supranumită „mama națiunii” sau „regina poporului”, datorită comportamentului ei non-conformist și apropiat de popor, Regina-mamă Juliana a Olandei a decedat, la vârsta de 94 de ani. Duminică, 21 martie l Premierul în devenire, Jose Luis Rodriguez Zapatero, liderul socialiștilor spanioli, a declarat că retragerea trupelor spaniole din Irak este inevitabilă. l Premierul albanez din Kosovo, Bajram Rexhepi, a deplâns atacurile împotriva sârbilor și a promis că toate clădirile incendiate vor fi refăcute. l
Agenda2004-13-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282240_a_283569]
-
substanță în teatrul din România. Lansat curajos într-o carieră aparte, spectacolele sale fac furori prin cluburi și spații neconvenționale. Ușor nu putea fi drumul până aici, mai ales când ești feciorul lui Florin Piersic senior. Povestea adevărată a acestei deveniri va fi spusă, fără ascunzișuri, duminică, 5 octombrie, de la ora 19, la Serata Stil „Cine-s eu?! “ a Fundației Artmedia, prima din stagiunea a XII-a. De altminteri, serata confesiunilor prilejuiește și o „cercetare de teren“, prin cluburi, pentru un
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
nivelul solului”. Dacă ne-ar lipsi aceste concepte, atunci toată ordinea de pe pământ ar fi spulberată, continuă el. Iar triada temporală, interveni Mihai, se constituie ca un motor puternic ce pune în mișcare acest vehicul existențial, permițând curgerea, transformarea și devenirea. Prin urmare, spațiul reprezintă caroseria, iar timpul motorul, care funcționează în trei pași: trecut, prezent și viitor, finaliză ideea plin de încântare. Prezentul ca Zonă de Maximă Turbulență Prezentul reprezintă doar o singură clipă dintre trecut și viitor, reluă ștefan
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]