393 matches
-
Și iarăși burează-ncontinuu, Ferestrele-mi sunt tot în lacrimi. Tristețea ne crește asiduu, Instalând iar gerul în inimi. Și tot ploua de trei zile, Dorul de tine mă-ngheață. Chiar de cresc ghețari în mine, Dragul de tine-i dezgheață. Referință Bibliografica: Noiembrie / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NOIEMBRIE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378007_a_379336]
-
gând. Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare... Lacrima tăcerii se scurge din ploi Din lumini de gând cuprinse o zare Și -o-mparte -n cuburi de gheață și sloi. Vine o minune și un fir de rază, Să dezghețe dorul tăcerii din noi Singurul -n viață ce se minunează, Că se joacă singur în suflete goi. Referință Bibliografică: În suflete goi / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN SUFLETE GOI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376441_a_377770]
-
gând. Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare... Lacrima tăcerii se scurge din ploi Din lumini de gând cuprinse o zare Și -o-mparte -n cuburi de gheață și sloi. Vine o minune și un fir de rază, Să dezghețe dorul tăcerii din noi Singurul -n viață ce se minunează, Că se joacă singur în suflete goi. Citește mai mult Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând;Și gustă din pleoape pe arșița verii-Fie vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
-i -nsetată-n gând.Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare...Lacrima tăcerii se scurge din ploiDin lumini de gând cuprinse o zareși -o-mparte -n cuburi de gheață și sloi. Vine o minune și un fir de rază,Să dezghețe dorul tăcerii din noiSingurul -n viață ce se minunează,Că se joacă singur în suflete goi.... XXV. TROPARUL BOBOTEZEI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Când Troparul Bobotezei începe ca să răsune... Preotul, enoriașii cântă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
argintii în decorul brumat Și noaptea se urcă în visele mele Cu aripi ce cer aproape-nstelat. Un cer de mătase și unul de gheață Se-mbracă-n cuvinte mai noi și mai vechi, Și toamna din stele cu dorul dezgheață Cuvintele noastre găsite-n perechi. E toamnă afară și îngeri coboară În bruma de versuri cu aripi de jar, Și-n nopțile albe iubirea măsoară Când râul de lacrimi trasează hotar. Tăcerea iar mușcă din luna de vise Sub cerul
E TOAMNĂ AFARĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375311_a_376640]
-
dezveli, a dezvălui, a afla, a pătrunde (o taină) bispajtralo adj. m. desfrunzit deskerel vb. a desface (din încleștare) domnești (Gurghiu-Mureș) dezvalimen adj. dezdivorțat despar·runel vb. a dezgropa, a deshuma căldărari despägubiră s. f. despăgubire despahol vb. a se dezgheța desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel vb. a deschide, a desface deswurădo adj. m. dezbrăcat
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
mort, de se umpluse casa de curioși, mai ales după ce s-a dus vestea, că Ilie era înghețat ca o statuie. Casa era înțesată de lume, de acum, și fiecare își da cu părerea, despre cum ar putea să-l dezghețe mai repede. Una, mai năroadă, ajunsese să propună, să-l pună pe defunct într-o albie și să toarne apă fiartă peste el, Noroc că n-au luat-o în seamă. Biata Marghioala îl jelea din fundul sufletului pe mort
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
a privit și mi s-a ascuns în minte. În așteptări sculptate în mine au săpat Cuvinte nerostite ,din tainici ochi, adânc Poteci de gânduri în nopți am cutreierat Și petece de vise ades s-au risipit în vad. Îmi dezgheață țurțuri la margine de gând Prin grădina timpului pășesc în așteptări Speranțe din ochi de înger renasc pe rând Printre cuvinte rătăcite prin halte și gări. Mai cred în primăvară, în tot ce este sfânt În dragoste pură trezită de-
PRINTRE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374301_a_375630]
-
fost răsturnat de acelaș Gambetta care acum câteva săptămâni a ținut discursul de la Cherbourg. Argumentarea deputatului german e logic strictă. Afară de asta, nu credem ca un om, care se bucură de o oarecare vază politică să poată spune atât de dezghețat o inexactitate. [ 2 septembre 1880] ["CORESPONDENȚA PE CARE AM ESTRAS-O... "] Corespondența pe care am estras-o ieri din "Le Temps" arată însemnătatea escepțională a călătoriei M. S. împăratului Austriei în Galiția. Ea va fi dovedit îndeajuns că, cu toate tăgăduielile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi fost în drept de-a aștepta era o lămurire cât de slabă asupra politicei noastre esterioare. Cititorii noștri cunosc cele două articole publicate în ziarul oficios francez "Le Temps". Arareori un organ de publicitate ne-a vorbit atât de dezghețat ca acesta. El arată cum, după căderea Imperiului otoman, Principatele dunărene fără escepție, departe {EminescuOpXI 410} de-a deveni independente în mod absolut, au căzut din contra în sfera de atracțiune a marilor rivali cari-și dispută dominațiunea în Orient
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stăpînul?... Îl simt, îl simt cum intră încet în stăpânire, E nevăzut, e tainic, e moartea fară știre... SAS Preaînălțate Doamne. DRAGUL Cu ce ochi mă privește! De n-aș vedea nimica pe el eu îl văd totuși. Ce ascuțit dezgheață privirea-i pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă! Sas, ai ureche bună... auzi tu bine, bine? (El își aține urechea cu nerăbdare, ca și când ar auzi ceva) S[AS] Aud prea bine, [Doamne] [DRAGUL] N-auzi cumva un corn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aș omorî în brațe și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 144} Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aș omorî în brațe și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145} ALEXANDRU CEL BUN 2277 [P E R S O A N E L E] ALEXANDRU VODĂ JURGEA staroste de Suceava [RINGALA] [UN ȘOIMAR] [CIURBĂ] [DĂMĂCUȘ] [SCENA I] AL[EXANDRU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ziua caldă, [2Și vuietul lui falnic în freamătu-i te scaldă]2 Ca soarele ce trece prin codrii înghețați Și munții, bătrâni palizi, se desprimăvărează Ș-aruncă-n vuiet falnic ape din stânci în a văilor cadă Și codrii se-nfierbîntă, trosnind [ei se dezgheață] Și-n vuietul lor scaldă soarele cel senin, Când eu, din a mea umbră, eu sânt cel domnitor: De azi rump lanțul veșted ce leagă de popor. (uitîndu-se pe fereastră) Popor... urăsc poporul! Popor, eu te urăsc! Iată acei ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și motive de scuză sau de ușurare a responsabilității lor. Are haz! Contractul espiră în... ianuarie 1877; războiul se declară în vara anului 1877. În ianuarie deja cheiul era surpat, Financiara în filament, iar câteva luni în urmă, vara, se dezgheață abia cazurile de forță majoră, pentru a avea efecte retroactive. Motivul principal al d-lui ministru e că garanția n-ar fi valabilă pentru următoarele cuvinte. Întâi, garanția de 830 000 lei n-ar fi sigură, pentru că unul din frații
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pantalonii, au devenit milionari prin esploatarea speculativă, a situațiunii politice și în socoteala contribuabililor. N-avem a ne mira de asemenea, metamorfoze financiare într-o țară unde esploatarea influenței politice în favorul întreprinderilor se face într-un mod atât de dezghețat ca-n România. Dar ar trebui să fie cineva orb daca ar ignora efectele triste pe cari le exercită asupra viitorului situației economice și financiare a asemenea manieră de - a - și fructifica profesiunea sa politică de credință. Deja azi, în urma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recomandare a unei etape cu o specificitate avansată să existe și numeroase argumente contra. De aceea, sugestiile de acțiune sunt generale și cu un număr relativ mic de etape de parcurs. Structura schimbării propusă de Lewin (1951), redusă la tripleta „dezgheață”-schimbă-„îngheață”, va constitui modelul triptic pentru ghidul de acțiune. În practică, fiecare dintre marile etape se va concretiza într-o serie de acțiuni adaptate specificului problemelor de schimbare. Adaptarea structurii pentru implementarea unei noi strategii se face parcurgând următoarele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același timp, colapsul ordinii bipolare a dezghețat o serie de conflicte regionale care au dus la fragmentarea statelor, proces ale cărui consecințe continuă să se resimtă și astăzi. Se poate argumenta, desigur, că și în aceste circumstanțe statele rămân actorii principali ai sistemului internațional, însă multiplicarea actorilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apa caldă erau restricționate, impresia de stare de război sau asediu marca pe toata lumea. O pensionară, inginer chimist, relatează cu exactitate: „Întâi a venit restricția la lumină și apoi la căldură. Din ce în ce mai des se întrerupea curentul electric, frigiderele se dezghețau, iar liftul rămânea cu locatari cu tot între etaje. Trebuia să strigăm după ajutor ca să vină cineva să ne scoată... În ceea ce privește căldura, în 1985 mi s-a părut că a fost cel mai greu de suportat. CET-ul făcea economie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se legitimează în raport cu echitatea, cu dreptatea socială, și nu cu bunăstarea. Nu trebuie să înțelegem de aici că aceste regimuri nu discută deloc despre bunăstare și despre creșterea nivelului de trai, fapt care se întâmplă mai ales în perioadele de „dezgheț”, ci că elementul central al discursului legitimator este distribuția echitabilă a bunurilor. Konrád și Szelényi (1979), de pildă, pornesc de la modul de legitimare a comunismului, respingând problema proprietății drept cheie de analiză. Chestiunea nu stă în modul de producere a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dero prost - borcane cu fasole și mazăre veche, crevete vietameze „Chung-Huă”, griș vărsat, paste făinoase, compoturi antice la borcan. Totul era atât de trist. „Magazinele erau goale, dar frigiderele, în general, erau pline” (deși curentul se oprea mereu, frigiderele se dezghețau, iar alimentele se stricau). Faptul se explică prin „pile, cunoștințe și relații”. Profesorii primeau alimente de la elevi/studenți/părinții acestora contra note, plăți „în natură” la meditații sau în tradiționalele inspecții de grad în provincie. Despre medici, ce să mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apare ca „un pom al Sudului”, valorizând culoarea locală și simbolurile acestuia: amiaza, câmpia, rădăcinile, soarele. El recurge la spiritus loci spre a glorifica fermitatea, cumpătarea, dârzenia. În același timp este un poet structural nonconformist: blamează, scutură de convenții, asanează, dezgheață, ascute simțurile și rațiunea, îndeamnă; exprimă o atitudine de esență etică în spiritul poeților-tribuni ardeleni, face pedagogie socială. Versurile apar ca o reacție justițiară a unei conștiințe lucide, măsură supremă a valorilor. Bunăoară, în Aripi pentru Manole mitul icaric este
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca, 1983; Colocviile vântului, București, 1985; Euthanasia, Satu Mare, 1991; Jocul dragostei și al hazardului, 1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca, 1997; Radiografia zăpezii, Satu Mare, 1997; Rusia între „dezgheț” și „transparență”, Cluj-Napoca, 1997; Poeta artifex, tr. Miruna Pintescu, Timișoara, 1998; Hibernia, pref. Ion Pop, București, 1999; Enclave, postfață Gheorghe Glodeanu, Botoșani, 2000; Ordalia. Alte boeme, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Poezie sovietică modernă și contemporană, pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Boris Pasternak
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
PĂCALĂ, publicație apărută la București, săptămânal, între 4 februarie 1941 și 24 februarie 1944. Director: Virgiliu Slăvescu. Revistă de satiră și umor, P. își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
de mult sub umbra partidului și a conducătorului Nicolae Ceaușescu pentru ca - în perioada de formare intelectuală - să nu fiu asaltat de un pâlc lugubru de întrebări „existențiale”. Cum și-au trăit părinții mei copilăria sub regimul Gheorghiu-Dej? Cât de mult „dezgheț” a presupus cu adevărat studenția? Ce ar fi însemnat pentru generația născută la finele deceniului șapte un liceu fără librăriile ticsite de cărți interbelice? Cum se explică atâtea „neșanse” în istoria unui popor care, de câțiva ani măcar, își citește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]