652 matches
-
nu definitiv, nu mai putea reveni sub nicio formă. Patronul demară în trombă și după un sfert de oră deschidea porțile cu telecomanda. Pășiră amândoi într-o curte plină de flori. Foarte mulți oleandri. O casă impunătoare, cu etaj, se dezgoli după niște copaci înalți și frunzoși. Se simțea în aer un parfum de lămâi și de piersici. Un câine alb, mare, cât un urs, îi întâmpina în pragul ușii. - Nu-ți fie teamă! Când sunt și eu alături nu e
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care regimul
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
ne iubește pe toți cu aceiași măsură... -Așa... -Deci e ca și cum am fi frați, cu toții... - Hm! Nu-mi imaginez cum aș putea fi frate cu asupritorul roman care iată ce mi-a făcut! M-a nenorocit pe viață! Baraba își dezgoli umărul și îi arătă omului semnul făcut de fierul roșu. Se acoperi apoi repede aruncând priviri iscoditoare către ușa după care hangiul se auzea dând porunci slugilor sale. - De aceea, teoria învățătorului vostru pare greșită dintru început, mai spuse Baraba
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
Și fițoși deschiloțați, Cu buricuri și cu țâțe, Și cu VIPii agramați... Nu salvăm țara cu șouri Despre cine cui i-a pus Ce i-a pus și cu ecouri De elodii care nu-s... Nu salvăm țara cu nurii Dezgoliți până la gât Și mizili(!) cu fleanca gurii Mai degrabă bot și rât... Nu salvăm țara cu chefuri Opulente pe la nunți Sfidând amărâte lefuri, Pensia celor cărunți... Nu salvăm țara cu cârca Pentru un venit stupid, Prea din timp, de coana
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
pe piciorul fetei și cu cealaltă pe ceașca cu cafea, sorbi încet și cu plăcere, privind fata cu insistență în ochi. Aceasta făcu o mișcare de retragere, încercând să-și tragă fusta spre genunchi, dar nu reuși decât să-și dezgolească și mai mult pulpa dinspre Condurache. Privirile lui căpătară o anumită scânteiere. Se gândea că făcându-i avansuri fetei, aceasta ar putea povesti în liceu și apoi să se audă și la Inspectorat, că el invită acasă eleve pentru meditație
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
Când astrul zilei lin coboară-n ape Și stelele se pregătesc de-agape Vreau doamnei mări atunci să-i fiu aproape. Când logodiți cu valurile-i surde, Doar trandafirii sângerează-n zare, Pe trup purtând cristale mici de sare Și dezgolind tăcerile-ți absurde... AMURGUL, UMBRA AȚIPIND ÎN CURTE S-au contopit privirile-mi cu zarea Veghindu-ți umbra ațipind pe-o carte. Feerice luciri pe dale sparte Și limbi de foc ce înveșmântă marea. Îndrăgostit, îmbrățișează-albastrul Scăldându-se-n oglinzi
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
toți cu aceiași dragoste nemăsurată... -Așa... -Deci e ca și cum am fi frați, cu toții... -Hm! Da...Nu-mi imaginez însă cum aș putea fi frate cu asupritorul roman care iată ce mi-a făcut! M-a nenorocit pe viață! Baraba își dezgoli brațul și îi arătă omului semnul făcut de fierul roșu. Se acoperi apoi repede aruncând priviri iscoditoare către ușa după care hangiul se auzea dând porunci slugilor sale. - De aceea, teoria învățătorului vostru pare greșită dintru început, spuse el. - Poate
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase la tablă, căutau să scrie cât mai sus pentru a-și dezgoli și mai mult pulpele apetisante. Mircea era amuzat de aceste trucuri feminine ale elevelor și se făcea că nu observă interesul lor de a-i atrage ostentativ atenția. Acum nu se putea gândi la ghidușiile elevelor, ci la necazul iubitei
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Munții se despăduresc, Marile se neliniștesc, Frunțile îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc De seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolesc Atunci când toate privesc Cu ochii-nchiși nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și eu să plesnesc Pe ramul primăvăresc. Aș vrea să îmi vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
câteva clipe, în pragul casei eliberate de stihiile dezlănțuite ce-și făcuseră de cap cu casa și viața noastră, apăru bunica tăcută, gârbovită sub greutatea unei poveri stranii, cu fruntea perlată de sudoare, cu basmaua înflorată căzută mult pe spate, dezgolind indecent argintul tâmplelor sale ninse de ani și de ...altceva, ce-i adâncea și mai mult ridurile ce-i brăzdau chipul trist și extrem de obosit, acum. Niciodată nu o văzusem atât de marcată! Am înțeles că în lupta aceea crâncenă
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
vacanță, la o mătușă din partea mamei. Personajul e surprins de întâmplări și faptele deosebite ale unor oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu și Îl slujesc cu devotament. Copila este pusă față în față cu realitatea păcatului din viața sa, fiind dezgolită de falsa impresie a unui creștinism sec în esență, înrădăcinat în tradiții și obiceiuri. În urma unui accident din care scapă teafără, aceasta decide să își predea viața în mâna Creatorului. De aici, existența ei se schimbă total. Romanul, intitulat “Mama
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
poarta inimii mi-au înflorit cireși S-au înălțat spre cer,învăluiți în soare Și au lăsat în urmă credințele lumești Au renunțat tacit la tot ce doare ! Pe ramuri flori catifelate-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată căldură ce o simt Încât în zbor
LA POARTA INIMII de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368630_a_369959]
-
poarta inimii mi-au înflorit cireși S-au înălțat spre cer,învăluiți în soare Și au lăsat în urmă credințele lumești Au renunțat tacit la tot ce doare ! Pe ramuri flori catifelate-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată căldură ce o simt Încât în zbor
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care regimul
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce iarnă zgârcită, fără zăpadă, mi se cuibărește în oase! Și ce dureri reumatice îmi profanează osuarul! Dar ce se vor face ele, bietele-mi oase, când se vor dezgoli de mine, de tot, în iarna cea lungă, în era mea glaciară? Noroc însă (ce noroc pe ele!) că nu vor rămâne afară!... Ce rânduială ciudată, să ne fie religve ale edificiilor noastre doar schelele lăuntrice! Oare ce mister poartă
ÎN IERNI TÂRZII... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363680_a_365009]
-
bucurii și vicii. Aceleași vicii se aștern rând pe rând, când le dorim, conștient sau nu, în comportamentul nostru. Literatul este o entitate aparte, absorbită de introvertire, de descotorosire a lăuntrului său, de unde își deschide dorința de a cere lumina, dezgolindu-se în fața cititorului de toate hainele sale, devenind atunci un exhibiționist. Opera lui este ce a simțit la un moment dat fiindul său: explorare, fluidizare, liniște demiurgică. Creația sa mișcă mădularele, concentrează activ creierul relaxând cititorul. El cunoaște acest lucru
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
punctului care ești Cercuri ce se depărtează, se apropie Și-ți aduc miresme de sunete Și culori dau cuvitelor neatinse Ca un flux și reflux Ce acoperă și descoperă desnadejdea țărmului Ce ascund întrebări Și semne pun împlinirilor trecătoare Ce dezgolesc cuvântul magic- răspunsul Și-l acoperă fulgerător cu nepătrunsul. (poem aflat în vol Ferestrele somnului) Referință Bibliografica: Apropierea de religie este o cerință! - Interviu cu scriitoarea Elenă Armenescu Ciuhri / Octavian Curpaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 119, Anul I
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
pe piciorul fetei și cu cealaltă pe ceașca cu cafea, sorbi încet și cu plăcere, privind fata cu insistență în ochi. Aceasta făcu o mișcare de retragere, încercând să-și tragă fusta spre genunchi, dar nu reuși decât să-și dezgolească și mai mult pulpa dinspre Condurache. Privirile lui căpătară o anumită scânteiere pofticioasă. Se gândea că făcându-i avansuri fetei, aceasta ar putea povesti în liceu și apoi să se audă și la Inspectorat, că el invită acasă tinere eleve
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
cu alții?!... În definitiv, ce avem a pierde sau ce avem a câștiga unii de la alții în felul acesta?!... Absolut nimic, dimpotrivă!... Nu facem altceva decât să ne exacerbăm toate complexele și frustrările de care suntem în stare, să ne dezgolim și să ne arătăm toată micimea sufletească de care suntem în stare și care este una uimitoare și frapantă! ... Nu mai zic de micimea sufletească, invidia și frustrarea consumată în cadrul aceleași bresle și profesii, unde este, cu adevărat, „plângerea și
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
Toamnă Din străfunduri lacrimi toarnă Primăvară strigă a Toamnă Din asfalt ... Sentimentale forme de femeie În mari picuri se răstoarnă Primăvară strigă a Toamnă Nemurirea își plânge profund și sacadat Însăși esență să de Doamna De ce? Primăvară strigă a Toamnă Dezgolindu-si senzual și repetat eternă Doamna De ce ... A noastră Primăvară ... Urlă Toamnă că o Doamnă? Referință Bibliografica: Primăvară 2015 / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria
PRIMAVARA 2015 de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348671_a_350000]
-
Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Înăuntrul privirii acesteia, alta, nu demult, a apus. Dacă s-au înțeles sau nu, dacă au învățat măcar pilda prieteniei de la Castor și Pollux, nu știe nimeni. Au pășit inițial dezgolite pe ogoarele selenare, cot la cot cu îngerii care nu le-au găsit leacul și-au obosit să le mai poarte de grijă. Înveșmântate, s-au perindat tăcute, pe străzile căptușite de noroi, în clădiri ce n-au cunoscut vreodată
PRIVIRE CADUCĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349264_a_350593]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > S-A RĂTĂCIT SPRE PRIMĂVARĂ! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit spre primăvară! Loviți de umbra lui brumar Se dezgolesc toți trandafirii, Își pun petalele-n ierbar, Cuminți, respectă legea firii! Doar un cireș e plin cu flori! S-a rătăcit spre primăvară! E nins de viață și fiori, A înflorit a doua oară! O pată albă în livadă Apare
S-A RĂTĂCIT SPRE PRIMĂVARĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349374_a_350703]
-
FIOR Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din dorul tău, țese iubirea haină frigului inimii mele. Sărate îți sunt buzele de la lacrimile dorului meu. Și căntă văzduhul, se zbuciumă marea, se dezgolesc crengi și crește încă mătasea măngăierii în toate poienile sub răsuflara-ți dezmierdării! Nici ploaia nu poate stinge sau opri, tumultul fiorului tău ajuns în cerul clipei mele. Referință Bibliografică: Fior / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul
FIOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349834_a_351163]
-
FERICIRE?, de Elena Laura Bumbac, publicat în Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014. Te-aș săruta din tot sufletul rămas la fiecare trecere de pietoni a vieții și rădăcinile toamnei ar naște crizanteme. Ți-aș lua zâmbetul și-aș dezgoli cu el umărul nefericit al duminicilor în care ai plâns pe terasele sufletului cu cerul curs în plete.. Mi-aș măsura palma cu râsul întreg trezit din trupul tău. Nu te-aș întreba câte brațe ți-au ridicat inima pe
ELENA LAURA BUMBAC [Corola-blog/BlogPost/349947_a_351276]
-
aș închide toți nasturii durerii unul câte unul... Am rămâne îmbrățișați peste lume fără să răscolim ... Citește mai mult Te-aș săruta din tot sufletul rămasla fiecare trecere de pietoni a viețiiși rădăcinile toamneiar naște crizanteme.Ți-aș lua zâmbetulși-aș dezgoli cu elumărul nefericit al duminicilorîn care ai plâns pe terasele sufletuluicu cerul curs în plete.. Mi-aș măsura palmacu râsul întreg trezit din trupul tău.Nu te-aș întrebacâte brațe ți-au ridicat inima pe vârfuri,câte păsări ți-au
ELENA LAURA BUMBAC [Corola-blog/BlogPost/349947_a_351276]