KorAP: Find »[drukola/base=dezinență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...19 >

456 matches

Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

-el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și VII de flexiune: amețitor/amețitoare; gălbui/gălbuie; bălai/bălaie • -u/-e; adjective

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
care întăresc opoziția de gen: e/ea: des/deasă, studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul IV de flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul IV de flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de dezinența de singular, toate adjectivele primesc, la plural, dezinența -i în cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
în funcție de gen adjectivele din tipul IV de flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de dezinența de singular, toate adjectivele primesc, la plural, dezinența -i în cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de dezinența de singular, toate adjectivele primesc, la plural, dezinența -i în cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se caracterizează

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se caracterizează prin intrarea dezinenței într-un diftong: roșu/roșii. Nu realizează opoziția de număr adjectivele terminate la singular în -i semivocalic: rotofei, gălbui sau ultrascurt: vechi, stângaci, care prezintă aceeași dezinență -i (semivocalic sau ultrascurt) la singular și la plural: un băiat rotofei/niște

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se caracterizează prin intrarea dezinenței într-un diftong: roșu/roșii. Nu realizează opoziția de număr adjectivele terminate la singular în -i semivocalic: rotofei, gălbui sau ultrascurt: vechi, stângaci, care prezintă aceeași dezinență -i (semivocalic sau ultrascurt) la singular și la plural: un băiat rotofei/niște băieți rotofei un copil stângaci/niște copii stângaci un prieten vechi/niște prieteni vechi. Feminin; adjectivele se caracterizează, în mare măsură, prin aceleași corelații dezinențiale din flexiunea

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
stângaci/niște copii stângaci un prieten vechi/niște prieteni vechi. Feminin; adjectivele se caracterizează, în mare măsură, prin aceleași corelații dezinențiale din flexiunea substantivului: • -ă/-e: albă/albe, neagră/negre. Observații: Din cauza structurii fonetice a adjectivului, mai multe adjective cu dezinența de singular -ă nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
prieteni vechi. Feminin; adjectivele se caracterizează, în mare măsură, prin aceleași corelații dezinențiale din flexiunea substantivului: • -ă/-e: albă/albe, neagră/negre. Observații: Din cauza structurii fonetice a adjectivului, mai multe adjective cu dezinența de singular -ă nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
se caracterizează, în mare măsură, prin aceleași corelații dezinențiale din flexiunea substantivului: • -ă/-e: albă/albe, neagră/negre. Observații: Din cauza structurii fonetice a adjectivului, mai multe adjective cu dezinența de singular -ă nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr mai multe categorii de adjective care au la singular dezinența -e, din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr mai multe categorii de adjective care au la singular dezinența -e, din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee/reacții instantanee, situație trecătoare/situații trecătoare, fetiță/fetițe bălaie, stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune ca marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee/reacții instantanee, situație trecătoare/situații trecătoare, fetiță/fetițe bălaie, stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune ca marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice (vocalice și consonantice), pe care le provoacă dezinențele de plural. Alternanțe consonantice c/¥: mic/mici; mică/mici l/Ø: gol/goi g/©: lung

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice (vocalice și consonantice), pe care le provoacă dezinențele de plural. Alternanțe consonantice c/¥: mic/mici; mică/mici l/Ø: gol/goi g/©: lung/lungă/lungi x/cș: mixt/micști d/z: crud/cruzi sc/șt: studențesc/studențească/studențești, brusc/bruști, bruscă/bruște s/ș: frumos/frumoși st/șt

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
rele, grea/grele, studențească/studențești ă/e: proaspătă/proaspete, vânătă/vinete, tânără/tinere î/i: vânătă/vinete, tânără/tinere. OPOZIȚIA DE CAZTC "OPOZI}IA DE CAZ" Ca și flexiunea substantivului, numai la feminin singular se realizează opoziția dezinențială de caz. Dezinențele pentru genitiv-dativ, singular sunt omonime cu dezinențele de N.Ac.G.D., plural: • -ă/-e: (o) floare albă, albastră/(unei, niște, unor) flori albe, albastre • -ă/-i: (o) șosea largă, (o) apă adâncă/(unei, niște, unor) șosele largi, ape adânci • -e

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
proaspătă/proaspete, vânătă/vinete, tânără/tinere î/i: vânătă/vinete, tânără/tinere. OPOZIȚIA DE CAZTC "OPOZI}IA DE CAZ" Ca și flexiunea substantivului, numai la feminin singular se realizează opoziția dezinențială de caz. Dezinențele pentru genitiv-dativ, singular sunt omonime cu dezinențele de N.Ac.G.D., plural: • -ă/-e: (o) floare albă, albastră/(unei, niște, unor) flori albe, albastre • -ă/-i: (o) șosea largă, (o) apă adâncă/(unei, niște, unor) șosele largi, ape adânci • -e/-i: (o) frunză verde/(unei) frunze verzi

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
unei) frunze verzi, (o) noapte pustie/(unei) nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme omonime cu nominativul și forme cu dezinențe specifice. Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină substantive masculine, în topică obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină substantive masculine, în topică obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene, sărmane omule! ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene, sărmane omule! ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria determinării este specifică prin excelență substantivului; numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere pentru protagoniștii actului

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice, ca și în flexiunea substantivului, prezența articolului definit în structura unor adjective determină anularea omonimiei G.D. singular - N.

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
omonimiei G.D. singular - N.Ac.G.D. plural, prin revenirea și la G.D. feminin, singular a formei de N.Ac. singular: pustie-i nopți vs nopții pusti-i. Opoziția N.Ac./ G.D. rămâne, totuși, distinctă la singular, datorită amalgamării articolului cu dezinența în structura cazului N.Ac.: (N.Ac.) pusti-a noapte vs (G.D.) pustie-i nopți. Articolul hotărât se constituie în marcă unică de exprimare a opoziției de caz și număr, când nici substantivul, nici adjectivul din sintagmă nu sunt variabile

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]