241 matches
-
personificarea stărilor de spirit, a noțiunilor abstracte, a conceptelor: „Viața cu trup de aur și solzi de glod mi-i dragă;// Blestemul... în zbuciumări de aur vînăt plînge;// Tăcerea veștedă se desfășoară;// Clipa de-acum, bolnavă de-amintire/ În suflet dezmierdări de gheață-mi pune;// Și visurile noastre răzlețite/ Ca niște păsări amețite;// Un vis de slavă și singurătate/ Se-aprinseatunci în mine ca un mit“. Ca și în cazul metaforelor, personificarea se umple de epitete metaforice excesive. Autorul Aurului sterp personifică
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
acolo se auzeau cîntările cele mai melodioase ale cucului, privighetorilor, turturelelor și ciocîrliilor, zbengul mieilor pe lîngă oițe și cîntecul ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a lui Carol al XII-lea. "Se zice că avea și
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
se pierd visele avute-n zori! Pe la amiază-abia de mai ții minte Cît de frumoasă, albă și fierbinte E-adîncitura unei subsuori! Și chiar de-ai căuta cu lumînarea, Nu mai găsești mersul cu pașii mici A celeia ce-și uită dezmierdarea Cum și-ar lăsa sub pat niște ciupici. Doar fluturii-s atît de nestatornici, Cu tumbele lor flaușate-n aer, Sau zînele ce-ntruna se dezbaier’, Ca de prostani, de zmeii mult prea dornici Să le înmoaie sînii mari și
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Cu îngerul de joi totul alunecă Deja spre dulcele Înger Duminică. Aureola coaptă i se-nclină Fără sfială către coapsa plină Și aripile calde i se-ațîță Dacă ating femeile cu țîță Și cu buric lăsat la întîmplare Pe pîntecele-avid de dezmierdare. Lui i-e-o rușine grea cînd ocrotește Locul acela cu parfum de pește, Ba-l mai și cîntă, laudă întruna Divina-i clipoceală-n rouă, spuma Prelinsă pe patlaginile late În zori. O, bucurii nevinovate. Sînt curios cum îmi va fi
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
ibidem). Sau: "Spiridușii cei grași ca niște picoli provinciali,/ Care dorm în rulotele modeste ale cartofilor? (Scenă de gen III). Ori cu o nuanță de tandrețe, într-un stil hippy, a cărui violență e astfel deviată spre alint: "Gîndac de dezmierdare,/ Vierme de sărut" (Fără nume): "Coropișniță de vorbă, șobolan de inteligență ce ești" (ibidem). Altfel spus, Alexandru Mușina pare a îngroșa familia, impunătoare oricum, a sentimentalilor ce-și bruiază sentimentul din pudoare. E o manieră de a-și ascunde frustrarea
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Emil Brumaru Cînd fluturii dau iamă peste trupul Tău alb și alungit a dezmierdare Și melcii se strecoara-ntre picioare Fin arcuind în aer șoldul suplu, Îngenunchez și eu și-ți mingii părul Prelins în cîrlionții dezmățați; Nu îți cunoaște-aievea adevărul Nici minte a o mie de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
mărunți ai orologiului cosmic, trupul meu de carne se fărâmă în pulbere de stele. Ne-om despărți, fragil trup al meu, pătruns pe ascuns de rele viclene, Dar mereu alinat cu degete blânde de Zeița Fortuna, Având parte de miracolul dezmierdărilor adorabilei mele soții Și al devotamentului din privirea minunaților mei fii. Îți sunt nesfârșit de recunoscător fiindcă ai acceptat darul divin de a da naștere vieții, Și încă îți mulțumesc pentru bucuria de a trăi pe care mi-ai dat
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
seamă, inventez iluzia că sunt asemenea lui, și cu iluzia îl însoțesc până ce vedem împreună, auzim împreună și ieșim victorioși împreună din suferință și sfială: Te voi face văzut de cei asemenea ție și te voi face auzit. Îmi simți dezmierdarea? Nu ești o ființă interzisă, frate al meu... Abia când te vei crede distrus și singur, îți voi aduce aminte că prin poezie suntem sau putem fi împreună. Ține de un curaj atroce să-ți învingi o frică atroce. (Titu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Meditație și senzualitate Autorii oferă o meditație despre și asupra masajului, care este supranumit „un dans delicat al energiilor, respectiv un dans al dragostei“. Masajul este o atingere metodică, dar și o dezmierdare a trupulului. Mesajul devine o artă când sugerează și exprimă sensibilitate și înțelegere. Cartea prezintă o serie de tehnici, metode, sfaturi și manevre de masaj, care pot provoca o plăcere interioară. Ilustrațiile detaliate și instrucțiunile succinte pot fi ușor asimilate
Agenda2003-31-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281321_a_282650]
-
mai denainte s-au pomenit), unde pășune de biv, ape limpedzi, izvoare răci, grădini cu flori, livedzi cu pomi, pomi cu roadă și roadă de toată dulceața avea, în fel de fel de desfătări și în divuri, în chipuri de dezmierdări viața își petrecea. În scurt, să zicem, în toată negrijea și liniștea să afla“ (Partea a IX-a). Atunci cînd își desenează autoportretul, autorul începe să fantazeze. Chiar dacă execută tabloul cu presupusă distanțare ironică (deoarece cuvintele apar puse în gura
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
romanul lui Filimon, care este savuros, și de anumite expresii ale lui. De pildă, târâtoarea umilință, întunecoasa lui intențiune, o infernală tâlhărie, te voi chema la trebuință, fă-mă să-nțeleg, lucrurile sunt cam scumpulețe, făcu un gir de privire, dezmierdări simțuale, îl sărută cu un transport de amor prefăcut, iușchiurzlâc (adică afacere, șmecherie)... - Întreprindeți o adevărată arheologie lingvistică. - Da, sunt sintagme care nu mai apar în limba română, sunt ca niște fosile pe care eu le scot la iveală, le
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
vreo asperitate convingătoare și vie tocmai printr-o stridenta necesară, ajunge terna și pe alocuri sună desuet. Prezintă uneori pericolul de a fi prea puțin deosebită de tenacitatea egală și în fond cuminte cu care adolescenții își verbalizează liric spasmele. Dezmierdarea prea potolita a temelor dramatice le ratează tensiunea, eșuînd într-un (firește) involuntar mioritism. Deși atrăgător pentru mulți, acest tip de poezie riscă să respingă un lector care nu răspunde prompt imperativului de a-și face liniște în intelect înainte de
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
crustei maronii de pe-o rană”, „sub care mocnește, portocaliu, gros ca smântâna, puroiul” din carnea trecutului. La amintirea atmosferei „de catastrofă” din casă, se adaugă acelea ale nenumăratelor frustrări și suferințe, cu efect de glaspapir pe pielea sufletului: lipsa dezmierdărilor și a căldurii afective, îndatoririle grele din gospodăria țărănească (printre altele, Tabita își făcea temele păscând curcile), pedepsele usturătoare, vrăjmășia și cruzimea părinților, care nu-și duc copiii bolnavi la spital, n-o lasă pe Ana la liceu, îi rup
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
și fabule se întîlnesc". E un Dumnezeu vizionar El însuși, un Dumnezeu artist, care suprimă limitele. Un Dumnezeu al totalității, cu un mesaj criptic, pe care ondulația imagistică a versului l-ar putea surprinde mai convenabil decît conceptul: "Crepusculul cu dezmierdări solare/ Mă înhamă la sacralitate./ Aș geme între colții sulemeniți cu rod/ Ai întîmplării și m-aș depărta./ Ce bun a fost misterul ascultîndu-mă/ De aceea-i șunt copil ținînd genunchii-n piatră./ Pe această roua la înfiorarea unui prun
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
o egerie din la belle époque . A fost considerată o răsfățată a soartei, o amatoare cu pretenții pentru care scrisul e un mod de a alunga plictisul unei existențe în care grijile materiale nu constituie o problemă, iar dorințele sunt dezmierdări ale unui eu râzgâiat, nu nevoințe. Criticii nu au acordat importanță acestei moderniste care se cunoștea, totuși, cu Virginia Woolf, Leonard Woolf, Katherine Mansfield sau John Middleton Curry și care a scris povestiri, romane, poezii ce nu sunt lipsite de
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
elabora imagini erotice, iar săgețile trimise de diavol sunt respinse prin puternicul nume al lui Iisus Hristos. Dacă liniștea și echilibrul minții noastre au fost tulburate de gânduri desfrânate, când ni s-a strecurat în minte amintirea trupului femeiesc și dezmierdările pe care el ni le poate produce, Sfântul Ioan Casian ne recomandă să ne grăbim să o alungăm cât mai iute din lăuntrul nostru, punându-ne în față mai întâi amintirea mamei, a surorilor, a rudelor, sau a anumitor femei
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
atît de sigur, Să călărească, plină, un schelet! Destin, ai grijă ceara să ți-o picuri Din sfeșnice pe sînii ei încet. Și n-o uita, adu-i în gîndul serii Muzica-n valuri frînte-n plescării Atunci cînd la smîntîna dezmierdării Se-mproașcă-n suflet lapții argintii...
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]
-
gămăliile capriciilor și clocotesc de speranță; dangătul viu perceput în inevitabilele iubiri mă amețește îmi descalță efectul poveștilor fără adresă în împunsături de floretă. Înăbușim torța mânuitorilor de cuvinte, ne-avântăm țipând legenda manuscrisului în ruine, colonizăm mosoare fumegânde alternând dezmierdările. Sub acoperiș, în colțul casei, se sărută două turturele.
Carapacea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83725_a_85050]
-
bărbații, ar trebui inventați", în timp ce filosoful își șterge, cu dosul mânecii, gura. Când don Avito ajunge acasă, o găsește pe a sa anti-supra-bărbat sărutând-o pe gât pe Rosita care se agită, râzând în hohote; se oprește din gâdilitura de dezmierdare, în timp ce Apolodorin, dintr-un colț, contemplă cu ochii săi triști de geniu. În acest timp, doña Edelmira intră în biroul soțului său. Hai să vedem, Fulgencio, ce dracu fac cei doi închiși în orele pierdute discutând prostii... Prostii, femeie? Și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să-și folosească mâinile. De fapt, cred că mama ar fi putut să gătească și să-și poarte vioara în același timp sub bărbie. În locul unde o prindea totdeauna, mama avea o pată roșie. Pata care îi rămâne violonistului de la dezmierdarea viorii n-are nimic de-a face cu un sărut supt. Pe acela îl primești de la fete. Vioara era foarte ușoară. De neînțeles că se cânta așa greu la ea. Mama o acorda. Când ea cânta în sufragerie Ceaikovski, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
concentrat pe o gazelă descrisă de două linii sinuoase, care dispăru în secunda următoare. Gazele în vopsea, ce porcărie. Ca și cum i-ar fi ghicit gândul, Margareta se apropie, i se așeză în poală și făcu diverse lucruri drăgălașe, ba o dezmierdare în spatele urechii, ba o mângâiere prin păr - „seriosul meu” - , ba un nas lipit de obrazul lui, ba un gâdilici sub bărbie. Pe Samuel îl apuca întotdeauna chicotitul și tropăia în podea de plăcere. După ce se sătură de drăgălășenii, Margareta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
erau brutale, smucite. Ce naiba, Margareta, iar te-a apucat? se înfurie Samuel. Ea se ridică și reveni în poziția de drepți, cu ochii în zid, lăsându-se de pe un picior pe altul. Samuel nu mai așteptă să se repeadă la dezmierdări și a treia oară, cum bănuia că are să se întâmple. Mormăind ceva înfundat, hotărî să amâne vopsitul pereților pentru ziua următoare. * Dispozitivul se lovi de pupitru și, din cauza gravitației mici, căzu încet pe podea. Samuel continua să bombăne nemulțumit. Margareta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mea e dificilă. Dar Adela, concentrată în vânătoarea ei, nu observă nimic. Pentru ea, florile au personalitate: unele sunt "sentimentale", altele "impertinente", altele "copii" ori "cucoane mici", și așa mai departe. Observațiile astea le face cu umor, cu o comică dezmierdare. Cu sentimentul distanței în același timp, parcă ar fi vorba de niște copii pe care-i alintă, dar nu vrea să-i scoată la obraz. (Viziunea comică și ușor dezmierdătoare este de altfel atitudinea ei obișnuită în viață.) ... După ce culege
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și se lipește de oameni ca o pisică. Iubirea de copii, la Adela, este în adevăr o pasiune. Prin sat îi pândește, parcă ar voi să-i fure, se aruncă asupra lor, îi ia în brațe, îi sperie uneori cu dezmierdările ei vijelioase, le dă bani, le dă bomboane, care nu lipsesc pentru acest scop niciodată din săcușorul ei... Mutra mea, cu oricâtă ipocrizie m-aș sili s-o compun favorabilă, rămâne puțin cam sceptică. (E uimitor cu câtă preciziune simțul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]