486 matches
-
intersectează, iarăși. Vlad și Ana se întâlnesc într-o noapte, pe stradă, si se recunosc. Iar revederea îi trezește celui dintâi brumă de sentimente umane uitate undeva, în adâncul inimii sale chinuite. “Amintirea iubirii ei din copilărie îl încălzea, îi dezmorțea sufletul, degerat în nopțile când sorbea aurolac. Dacă o întâlnise, în sfârșit, după atâta timp și ea nu-l mai iubea, simțea că s-ar fi prăbușit.” S-ar fi prăbușit, din simplul motiv că relația această de rudenie, suplinește
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
niște răgete sau urlete înăbușite și un cort mare la care așteptau să înceapă “procesiunea”, să-ți expună de la un televizor regulile “jocului” de către organizatori, unde “protocolul” primirii celor de afară cerea să-ți dea puțintică caldură pentru a-ți dezmorți oasele, căldură emanată de la o sobă cu rezistențe puternice și împrăștiată în “valuri” în toate direcțiile, afară nu erau instalate, cum am văzut peste ceva timp în Las Vegas. Cu toată recuzita, costumația, dialogurile sau monologurile presupuse ale unei lumi
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
geamul balconului cum totul se acoperă în alb. Peste drum de blocul meu e un loc unde lumea stă la ”ocazie”. O mamă cu un băiețel de vreo 5-6 ani bătătoresc de zor zăpada de la marginea șoselei încercând să se dezmorțească, în așteptarea vreunei mașini care să-i ducă spre casă. Din când în când îl ia în brațe, probabil ca să-l încălzească. Mă întreb de ce a plecat la drum pe o astfel de vreme împreună cu copilul? Poate n-are cu
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Patul acest ținut al iernilor polare mă adună într-un colț ghem de arici să nu mai poată fi tăiată luna și sub pretextul proprietății să vinzi pentru doi bani partea plină apoi îmi dezmorțesc picioarele atingându-le de aurora din podul palmei și decupez adâncul sub formă de inimă. Referință Bibliografică: Nike Nike / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 822, Anul III, 01 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Spiridon
NIKE NIKE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350432_a_351761]
-
fost avertizați că la munte plouă mult, des și poate fii răcoare, dar avem parte de aceeași vreme frumoasă pe care am lăsat-o în urmă. Așa că oprim să ne hidratăm cu un bun ceai de Celyon și să ne dezmorțim picioarele, la o cochetă ceainărie ce are de altfel și o mică plantație de ceai. Șase căni de ceai, lapte și zahăr au costat doar 400 rupii. O a doua oprire, la un restaurant elegant, am avut de ales în
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
un moment dat, după multe ore de mers pe șosea, în față li se deschise o întindere de apă verzuie și tulbure. Florin urcă mașina pe bacul care aștepta la mal și îi făcu semn să iasă pentru a-și dezmorți picioarele. Pentru prima dată, Mona se agăță de brațul soțului ei. Putea simți până în inima oaselor fiorul apei lovite de fundul plat din lemn. Încercă să aproximeze distanța până la celălalt mal și închise ochii, hotărâtă să nu îi deschidă până
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
creîndu-i senzația unei deportări în Siberia. În hala în care jumuleau puii de fulgi și pene temperatura nu trebuia să depășească câteva grade celsius. Munceau sub continuă supraveghere nefiindu-le permisă decât pauza de masă în care reușeau să se dezmorțească după care reveneau la muncă în frigul pătrunzător. Acest calvar luase sfârșit nu demult. Acum se afla în Focșani, lucrând ca laborantă, datorită sprijinului primit din partea unchiului ei care lucra în redacția ziarului local. Un val de căldură i-a
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
E zăpadă sus la munte, Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Citește mai mult N-am știut că-i primăvară,Pînă cînd o floare -afară,Mă făcu ca să tresar,Să mă uit în calendar
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
E zăpadă sus la munte,Chiar de zilele-s trecute.Însă,chiar în vale-aici,Nu mai ninge nici un pic.Floarea, gîza și cu -o rază,Stau acuma la taclaua,Că din somnul de iernit,S-au trezit ,s-au dezmorțit.Și un vînt parcă adie,O divină simfonie,Toate s-au înviorat.Și e vremea de cîntat.... V. NU TE MĂRITĂ, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014. Nu te mărită ,te rog, Să
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
după deal, Iată, au zărit hotarul, au scăpat de boreal! Caii se opresc din trudă, nu mai vor sa tragă-n ham; Cât or sta să nu-și dea duhul, vor fi înveliți c-un hram. Sare de pe capră, iute, dezmorțit din somn și frig Birjarul ce molfăiește o fărâmă de covrig. Deschide ușa caleștii, căzând molcom pe genunchi, Căci coboară o prințesă, cu flori albe în mănunchi. Verde-i rochia, pantofii, în păr are ghiocei Și-i atât de bucuroasă
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
E zăpadă sus la munte, Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Referință Bibliografica: N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015
N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365282_a_366611]
-
NU TE ÎNDRĂGOSTEȘTI DE UN NEBUN al profesorului IONICĂ SAVA. Auditoriul a ascultat mărturisirile pline de patos ale multivalentului om de cultură vrâncean, arhicunoscute fiind veleitățile sale de poet, prozator, romancier, sculptor și pictor, cu o operă impresionantă, capabilă să dezmorțească simțurile adormite și să creeze momente de exaltare. Povestea romanului este bazată pe o întâmplare adevărată din perioada marii prigoane comuniste, autorul însuși fiind anchetat și arestat de securitate și fiindu-i confiscate mai multe manuscrise. Mariana Vicky Vârtosu, cea
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi în satul lui, și ce vânt mă aduse pe o vreme așa câinoasă că nici un câine nu-l dai afară, dar aminte să străbați atâta cale (că eu
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
ce trebuia ținută sub control. În realitate, colonelul Grădișteanu, uns cu toate alifiile, fusese cel stăpân pe situație. * Frigul și vântul pătrunzător l-au determinat să se adăpostească în cocina porcilor. Căldura emanată de trupurile ghiftuite ale animalelor l-a dezmorțit. Încetul cu încetul corpul lui, nemaifiind supus la schimbul intens de căldură ca și afară, și-a făcut datoria asigurându-i confortul termic. Era ultima misiune din armată urmând ca în curând să predea echipamentul militar. Era de gardă la
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
te împotrivi (ferească Dumnezeu, drăguțul!). Râsul era și el bine strunit, ba chiar cronometrat și cu funcție terapeutică ad-hoc, dând impresia unei „eliberări” (desumflări!?) adevărate și nu unei grimase de copleșitoare dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul și a încuraja pe „orator” în inefabilele lui perorații, searbede și plicticos de asortate cu citate din clasicii „întemeietori” de dogme... Toate transmise prin „filipicile” dogite ale unei voci mustind de bâlbe, terne, pigmentate de graseieri antologice, surse, toate
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea Petrică și pe frații Oprea să ia în brațe „burduful” miraculos și celelalte instrumente, pentru a-și dezmorți picioarele. Aceștia erau mai ales noii absolvenți, bărbați sau femei din comună, care se cunoșteau de o viață între ei. Intelectualii și invitații de seamă încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
nicio întârziere. Cred că pilotul are ceas elvețian! Afacerea companiei merge bine. Avionul e plin ochi! Toate scaunele ocupate. Eu mă așez pe cel care îmi este destinat. D42. Tot pe culoar. Măcar am ieșire directă. Mă mai pot mișca, dezmorți, din când în când. Mă așteaptă un drum lung, de 12 ore. E bine să te miști la fiecare 3-4 ore, să faci câteva exerciții pentru a pune sângele în mișcare. Altfel poți să faci DVT, o „tromboză a venelor
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
în drum care ne mărturiseau că nu au văzut mare lucru. Nadescha le zâmbea și îi sfătuia să rețină numele lui. Știa el de ce. Eu nu pot decât să îl susțin. Am poposit la un restaurant de pe mal, să ne dezmorțim picioarele și să luăm micul dejun. Ca să fim siguri că ne întâlnim cu toate zburătoarele ne-am început călătoria de dimineață, amânându-l. Restaurantul, din păcate, nu mai funcționa, lipsa turiștilor l-a obligat pe patron să se restrângă și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
care veneau aici puteau face plimbări în aerul proaspăt si departe de forfota orașelor, alpinism sau alte activități specifice turismului montan. Țuca a țopăit veselă printre zecile de oameni care parcă se adunaseră acolo pentru o manifestație în timp ce noi ne dezmorțeam picioarele într-o plimbare printre magazinașe si tarabe încărcate cu obiecte de toate și după ce am surprins în obiectivul aparatului de fotografiat câteva instantanee deosebite am pornit spre Kykkos. (Va urma) Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus martie 2011 Referință Bibliografică: CIPRU
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
rămas razante cu trecerea, la limita unei granițe a nopții. Singur, eul poetului-om valsează în noaptea în care Prin crengile cu sunet de schelet, - / Învinețit ca un cadavru așteaptă trezirea în viața de dincolo, șoptind parcă umbrelor care se dezmorțesc în întuneric, ferite de privirile muritorilor: Emult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet... („Amurg”, 1965:93). Există un regret în versul bacovian și, de multe ori te întrebi dacă este penitență sau dorință de detașare de fiindul teluric.Îl
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
o astfel de vreme, într-o sală de naștere privegheată de două radiatoare micuțe, puse să lucreze la prima treaptă (pentru a nu depăși capacitatea siguranțelor fuzibile), asistată de un medic și două asistente suflându-și în pumni să-și dezmorțească degetele și întrebându-mă în glumă dacă tremur „de frică sau de frig”, eu am născut al treilea copil. Apoi nu vom uita acele opere „mărețe” ale comunismului din perioada lui Gheorghiu-Dej: canalul Dunăre-Marea Neagră, mina de sulf de la Călimani
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
perdeaua și văd că suntem la o „Rest Area”. Îl întreb:- Dece-ai oprit aici?-Trebuie să telefonez,dispecerei mele,pentru a-mi comunica următoarele curse! Sare jos,lăsând motorul înrelanteu.După două-trei minute,cobor și eu, mai mult ca să-mi dezmorțesc picioarele.Îmi încalțpantofii și mă duc la singuraclădire existentăaici,unde de fapt erau situate toaletele. Pecoridorul dintre ele, fixate pe perete, trei telefoane- două pe partea bărbaților și unul pe cea a femeilor.Băiatul era ocupat la telefon,luându-și
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
Insula se află cam la un kilometru jumătate de Casa El Kamino, acolo unde râul Bentota se varsă în ocean. Bărcile, pe care le vedem de departe, ne așteptă bucuroase că există șansa măcar pentru una dintre ele să se dezmorțească. Nu am ajuns la ele, că am fost asaltați de proprietari lor.Ne spun oferta, asigurându-ne că sunt prețuri ”no turists”. Klaus le răspunde cu ”Nein, nein”, nu ne oprim, ei ne însoțesc, ne întreabă de unde venim, unde suntem
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
frații, Că nu primeam și jucării Așa cum mai primeau și alții . Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară ... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară . Tata-l cinstea cu țuică fiartă, Puțin să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească . Nu trecuse bine pragul Și noi leșinam de râs ... Moșul uitase toiagul Și se pusese pe nins . Noi ne bucuram în sine, Gândind după mintea noastră, Că la anul care
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
imensă pace în inimă. Nu voi mai fi singură, m-au chemat în visul lor. *** Fragilitatea gingășiei Îi sunt recunoscătoare pentru marea lecție de iubire dată. Nici nu știu cum îl cheamă. Ne oprisem la un popas să mâncăm, să ne mai dezmorțim. Peisajul era superb. O liniște în care fiecare fir de iarbă se căznea să se înalțe în primăvară, (o uriașă victorie a vieții din adâncul întunecat al seminței), norii pluteau ici și colo, străvezii, lăsând cerul să se bucure de
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]