384 matches
-
de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
liberală a României. S-a făcut modă în presa română de-a vorbi despre siluirea elementului roman din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
României. S-a făcut modă în presa română de-a vorbi despre siluirea elementului român din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1: 160; românii din Ungaria stau însă ca 1: 6, ba față cu maghiarii (trei milioane către patru și jumătate milioane) ca 2: 3. Daca, aproape egali la număr cu maghiarii, ei rezistă cu mai mult succes curentului guvernamental de deznaționalizare nu e un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot să-i maghiarizeze. Voința există. Această voință se sfărâmă de o alta tot atât de puternică, dar nu e mai puțin adevărat că ea există și e un izvor nesecat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de cele ce-o încunjură. Daca mai ținem seamă de unitatea aproape absolută a limbei vorbite de români precum și de unitatea datinelor, amândouă preexistente formațiunii statelor române chiar, am arătat aproape în totalitate cauzele ce se opun în mod constant deznaționalizării românilor. E o încercare absurdă, daca nu mai mult, de a impune unui popor pe deplin format, incapabil de schimbare, ca să contracteze apucăturile unui geniu național mai greoi decât e al lui, de a-i impune limbi ce nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi pe de-a pururea hotărâtă. Noi se 'nțelege că nu vorbim aci de împăratul. Împăratul dă zilnice dovezi că iubește în mod egal toate popoarele sale. Dar elementele determinante nu sunt concentrate toate în monarh. Gusturi de predominare, de deznaționalizare zădărnicesc ținta vieții sale de a-și vedea toate popoarele mulțumite. Acele elemente determinante cată să recunoască care e răul, un rău ce nici se poate vindeca decât din inițiativa monarhiei, de vreme ce noi n-avem nici un drept de a ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În defavoarea tineretului românesc, Îndeosebi În orașele transilvane, moldave, basarabene și bucovinene. Statisticile vremii sunt tulburătoare sub aspect demografic pentru că au scos pentru prima dată În evidență drama românilor din provinciile ocupate, supuse de-a lungul timpului unui proces sistematic de deznaționalizare (Basarabia, Bucovina, Transilvania) la care se adăuga migrația a sute de mii de evrei din imperiul rus și imperiul austro-ungar de-a lungul a aproape o sută de ani cu consecințe dramatice asupra echilibrului demografic, aspecte pe care corifeii culturii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu viziunea eminesciană, afirmată public la vremea sa este izbitoare, atât sub aspectul cauzelor cu urmările lor, cât și sub aspectul remediilor posibile. Pe primul plan sunt situate cauzele istorice, care au făcut ca diferitele ținuturi românești să fie supuse deznaționalizării de către puterile care vremelnic le stăpâneau. Acest deziderat se realiza Îndeosebi prin pârghii economico-sociale tutelate și susținute de statul cu pricina, constând În acordarea de privilegii etnicilor În cauză; scutire de dări și impozite, facilități fiscale, susținere financiară, pământ, biserici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mirare că pentru antinaționaliști sau internaționaliști (de regulă oameni fără patrie) distrugerea familiei a fost și este o țintă, pentru că ei știu foarte bine că subminând-o și distrugând astfel temelia unei națiuni poți distruge națiunea Însăși. Politicile agresive de deznaționalizare ale marilor imperii, mișcările culturale care Însoțeau valurile migratoare: panelenismul, panslavismul, pangermanismul, comunizarea omenirii din secolul al XX-lea și actuala globalizare sau mondializare, au avut și au ca țintă subminarea familiei prin orice mijloace, directe sau indirecte, vizibile sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
latinitatea, prin Școala Ardeleană, construindu-se, astfel, modelul identitar modern al românilor, răspândit după aceea, tot de către ardeleni, și peste Carpați. Pe urmă, Transilvania va fi spațiul ideal al luptei naționale, aducând În fața tuturor românilor modelul exemplar al rezistenței În fața deznaționalizării și al mișcării pentru emancipare. În general, Transilvania este Învestită cu rolul de „rezervor” simbolic al românității, care alimentează continuu, precum o inimă, energiile națiunii, așa cum a făcut-o prin Dragoș XE "Dragoș" sau Negru-Vodă XE "Negru-Vodă" , Întemeietorii celorlalte două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De cele mai multe ori, În aceste cazuri nu era vorba de o tendință deliberată de asimilare În rândurile unei alte etnii. Nici de „renegare” din partea tinerilor români care intrau În relații de rudenie cu o familie maghiară sau germană, nici de „deznaționalizare” din partea familiilor respective, cu toate că ideologii și politicienii epocii, fie ei români sau maghiari, speculau adeseori pe tema „pericolului” sau a „necesității” asimilării. Căsătoriile mixte nu evidențiau decât o Înțelegere modernă a relațiilor matrimoniale și a cerințelor conviețuirii, fundamentată, la nivelul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În lumina interesului pentru aspectele naționale care animă generația epocii sale, de data aceasta În spirit romantic. Nevoia de explorare a propriei identități naționale, de regăsire și de comuniune cu aceasta, se manifestă prin interesul față de conaționalii rătăciți, expuși pericolelor deznaționalizării Într-o neagră străinătate. Tot În această perioadă și În același spirit, un alt călător maghiar, Gegő Elek, va scrie despre „coloniile maghiare” din Moldova, răspunzând unui apel lansat În acest sens de Academia din Pesta. „Însuflețit de acest puternic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere material mulți dintre ei se pot considera mulțumiți, mai ales cei care au o meserie, În schimb, În plan spiritual, ei sunt supuși unui proces continuu de românizare, ceea ce, după Ürmösy, este regretabil și revoltător. Factorii care duc la deznaționalizare, analizați, de asemenea, În mod special, În capitolul IX, sunt numeroși și diverși. Unul constă În imposibilitatea practicării religiei lor, datorită numărului redus de preoți maghiari: Oamenii simpli au nevoie de preot și nu Își fac probleme dacă acesta este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preoți maghiari: Oamenii simpli au nevoie de preot și nu Își fac probleme dacă acesta este un călugăr român ș...ț. Ei consideră că a trăi fără preoți cu care să-și rostească rugăciunile este un păcat mai mare decât deznaționalizarea. Apoi, maghiarii nu dispun nici de școli elementare destule: Doar la București există o școală catolică și reformată, precum și la Craiova, dar În aceasta din urmă copiii Învață În românește. Tot la deznaționalizare duc și căsătoriile mixte, pe care Ürmösy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rugăciunile este un păcat mai mare decât deznaționalizarea. Apoi, maghiarii nu dispun nici de școli elementare destule: Doar la București există o școală catolică și reformată, precum și la Craiova, dar În aceasta din urmă copiii Învață În românește. Tot la deznaționalizare duc și căsătoriile mixte, pe care Ürmösy le dezaprobă cu desăvârșire, precum și insultele batjocoritoare la adresa religiei și obiceiurilor maghiare. Expuși permanent insultelor și ironiei românilor, mulți maghiari preferă, afirmă călătorul clujean, să renunțe la credința și la obiceiurile lor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și deznaționalizare și dintr-o parte, și din cealaltă, adeseori bilingvă și biculturală - așa cum este atât de bine simbolizată În roman de dubla identitate a baronului Hátszegi. În acest cadru, animat de acțiunile spectaculoase și malefice ale lui Față Neagră, Jókai schițează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi fost desprinderea Transilvaniei de Ungaria. Dimpotrivă, el se arată convins de necesitatea păstrării integrității teritoriale a Ungariei istorice, construcție statală care i se pare a fi În avantajul tuturor locuitorilor săi. În schimb, Jókai se pronunță fără echivoc Împotriva deznaționalizării românilor sau a altor etnii, susținând chiar, prin formule concrete, ideea cultivării limbii materne a fiecărei naționalități, ca și a ameliorării condiției lor materiale și culturale. Totodată, scriitorul maghiar este un adept al apropierii și al cunoașterii reciproce a popoarelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, În lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă În procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și Încă se vorbește despre Înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți, cu o linie de predare În limba română avînd două facultăți, una de științe și una de științe umaniste, dar evenimentul s-a tot amînat. Între
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat În unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania În greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia. Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că În teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pentru diverse domenii. În astfel de condiții, ne asigura aceeași personalitate, Încercările menite să cultive ruptura dintre limba moldovenească și limba română reprezintă o manifestare, directă sau mascată, a unei ideologii antinaționale, antimoldovenești, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a lor la un nivel scăzut de dezvoltare culturală și spirituală. Ar fi fost de așteptat ca avertizarea lui Mircea Snegur, care se făcea sub presiunea celei mai Însemnate părți din intelectualitatea românească din Republica Moldova
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca o condiție neînlăturabilă, colaborarea dintre geniile atît de variate ale marilor națiuni. Națiunea engleză, ca și cea franceză, germană, italiană sau spaniolă, tocmai mulțumită deosebirilor dintre ele, au adus, fiecare, un prinos neprețuit la tezaurul comun al civilizației umane. Deznaționalizarea unui popor Îl transformă Întotdeauna Într-un corp inert, Într-o greutate moartă care se pune În calea propășirii mondiale. Contactul cu cercurile revoluționare din Odesa, odessiții, care erau toți internaționaliști și nu acordau nici o Însemnătate factorului etnic, marchează În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În varianta catolică. De-a lungul timpului Însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez. Vom aduce În discuție situația din Transilvania, unde numele românești au fost supuse unei foarte puternice presiuni din partea administrației maghiare, care, urmărind deznaționalizarea românilor, recurgea sistematic la maghiarizarea numelor de persoană românești, mărci ale apartenenței lor etnice. În Conscriptio aradiensis pe anul 1746, numele Gheorghe apare de 81 de ori În varianta Gyorgy, apropiată pînă la confuzie de forma mag. György, și o dată
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
deosebită hotărâre va acționa corpul didactic din sud-vestul României Împotriva proiectelor de lege școlară elaborate de guvernele maghiare după Încheierea pactului dualist. Toate măsurile adoptate de guvernele maghiare n-au reușit să transforme instituția de Învățământ Într-un instrument de deznaționalizare a românilor. Învățătorii au folosit orice mijloc posibil pentru a instrui elevii În limba maternă, pentru a le face o educație În spiritul dragostei de neam. Reuniunile Învățătorești, reuniunile de lectură, corurile românești ctitorite de harnicii dascăli ai satelor bănățene
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
didactice din școlile confesionale românești și punerea lor sub cercetare disciplinară, deoarece au dovedit sentimente antipatriotice față de statul austro-ungar. Declanșarea primului război mondial aduce un șir lung de suferințe populației din sud-vestul României. Oprimarea socială, politică, culturală, religioasă se agravează, deznaționalizarea românilor fiind proclamată oficial de cercurile guvernante maghiare. Atenția oficialităților maghiare se Îndreaptă mai cu seamă spre instituțiile școlare, considerate a fi cele mai eficiente bastioane ale rezistenței românilor. S-a dispus supravegherea Învățătorilor români și controlarea activităților organizate. Sub
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
a fost inclusă în administrația Galiției și întregul aparat politico-economic aparținea elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea în Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari în categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și presiunea hitleristă prin ocuparea Ardealului de Nord în 1940 de către aliata Ungarie hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]