220 matches
-
nu, iubita, sunt multe de făcut. Pusă la punct, Lisa a sunat după pizza și au reluat treaba. S-au oprit după miezul nopții. — Care e termenul-limită pentru toate astea? întrebă Lisa. Ziua care trecuse o epuizase și o lăsase dezolată și tristă. O durea gâtul, o durea inima și acum era timpul să se culce și ea nu avea deloc chef să facă sex. Nici el nu avea. Erau amândoi mult prea triști. El s-a dezbrăcat fără să gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
urcînd scara În tăcere, un om pe care nu-l mai cunoșteam. Julián Carax era mort. CÎnd am ieșit În grădina vilei, n-am mai găsit nici urmă de el. Am escaladat zidul și am sărit de partea cealaltă. Străzile dezolate sîngerau sub ploaie. I-am strigat numele, pășind În mijlocul bulevardului pustiu. Nimeni nu mi-a răspuns la chemare. CÎnd m-am Întors acasă, era aproape patru dimineața. Apartamentul era Înecat În fum și mirosea a ars. Julián fusese pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
îndepărtat, personalul său este format dintr-un grup de tineri, instruiți de Serviciul Civil Indian, precum Flowers. Cu aroganța lor înnăscută și obiceiul de a se adresa unul altuia în clișee latinești, aceștia îl fac să se simtă și mai dezolat decât era. Nici nu-i poate considera umani, cu cămășile lor bine călcate, cu plastron și redingotele îngrijite arată mai mult ca un stol de păsări de baltă. Când încerca să-și revină din mahmureala de dimineață, numai simpla vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
spune ei măcar o vorbă, a scris doctorului Hogea, la Parva, cerîndu-i mâna. Peste altă săptămână s-a pomenit cu tatăl ei, a aflat că "marele avocat" o iubește și, în trei zile, au serbat logodna chiar în casa directoarei, dezolată că "Măriți" barem n-a terminat clasa... A stat apoi logodită cinci luni, până ce, după laborioase tratative cu socrul, Bologa s-a hotărât să-și strămute în Parva cancelaria avocațială, fără mulți clienți, din Sibiu. Astfel Maria a avut vreme
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ăsta? Simpson se răsuci pentru a putea vedea un ecran care ocupa în mare măsură unul dintre pereți. Se vedea harta topografică a zonei explorate a Acheronului, furnizată de ordinatorul central. Partea cartografiată era foarte redusă, iar regiunea cea mai dezolată a deșertului Kalahari ar fi părut o Polinezie în comparație. Simpson se deplasa arareori pe suprafața Acheronului. Funcția îl obliga să rămână pe lângă centrul de exploatare, și nu avea de ce să se plângă. ― Spune-i că, după mine, tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
forma unei sprâncene, era să distingem moto-ul faimos al lui Froehlich, care proclama că acesta era un loc dedicat „dragostei și durerii“. Angajații purtau haine albe și aveau fețe de sfinți, În timp ce pacienții lor erau Îmbrăcați normal și păreau dezolați. Din păcate, Îmi aminteam și de prostia pe care am spus-o, cum că cele două grupuri arătau ca două echipe de fotbal diferite: FC Dragostea și Unirea Durerea. Politicoasă, Dora mă informase că diferențele dintre astfel de afiliații nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Că talentul și frământarea spirituală, vin pe planul al doilea. Că pictorul trebuie să lucreze ca un salahor pe scară, cu găleata și bidineaua și că numai de la fresca gigantică se poate trece la miniaturile deplin realizate. Maestrul vorbea oarecum dezolat, fiindcă, deși împlinea condiția muncii, n-a izbutit să desăvârșească nudul băiețandrului fixat pe marele șevalet din clopotnița părăsită, unde-și făcuse atelierul peste vară. Îi lipsea capul dintre umeri, acestui trup arămiu și gingaș, superb în goliciunea lui armonioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ciorapii căzuți peste pantofi. Pulpele goale, lungi și minunat cambrate, se prelungesc, destinse și larg desfăcute, deoparte și de cealaltă a colțului de masă. Eva zice că se cunună duminică și laudă virtuțile logodnicului ei. „Ce cauți aici?” o întreb dezolat. Trec apoi în camera de baie, îmi pun halatul și strig prin ușa întredeschisă: „Vreau să știu de ce râzi de bunătatea celuilalt?” Gândurile mi se duc spre Gloria, însă, de care mă leagă o sârmă subțire și roșie, un fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
oasele”. Nu cred să-i fi rămas vreunul netrosnit: craniul, fălcile și nasul, bazinul: peste tot au trecut roțile locomotivei. „Nora vorbea domol. Nu izbuteam întotdeauna să desprind vreun tâlc din graiul ei lipsit de nuanțe. Privirea ei stranie și dezolată nu găsea niciodată obiectul potrivit de care să se prindă. Cercetam cu falsă nepăsare, chipul pământiu, nasul lustruit, și părul ei verde. Cred că Nora se simțise profund neconsolată din cauza chipului ei șters. Era însă fotogenică. Pe deplin conștientă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lasă repetente. Câte una dintre ele se ucide, în vreme ce altele, descoperindu-i la timp nebunia moștenită, îl scuipă între ochi, și strigă după ajutor, smucindu-se din plasa lui fatală. În asemenea împrejurări, amicul meu se autoanalizează și, de odată, dezolat, și plictisit, vrea să moară. Câteodată cred că nu glumește. Sunt oarecum impresionat chiar, de moartea violentă pe care și-o pregătește. Aș fi dorit să-l văd cum mușcă pământul, pentru ca să-și oprească urletele și să nu întrebuințeze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a ajutat la prinderea a patru delincvenți recidiviști, dintre care trei criminali. Are aceleași abilități de a se purta cu oamenii ca difteria, dar are experiență. Logan oftă. — Și-acum ce facem? Insch renunță la vânătoarea de dulciuri, vârându-și dezolat mâinile În buzunare pantalonilor de la costum. — Acum, zise el. Acum stăm și sperăm s-avem noroc. Vara, ferestrele din spate dădeau spre tufele de iarbă aspră, poleite de soarele auriu, cu o priveliște care se Întindea până departe la orizont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
faptul că acționase atât de neîndurător confirma valoarea inestimabilă a invenției lui Trask. "Oare un om aflat în posesia unui asemenea aparat putea să se lase învins printr-o singură greșeală?", se întrebă el, neliniștit. Ceva mai târziu, în timp ce contempla dezolat ruinele care fuseseră altădată apartamentul lui Trask, sentimentul de neliniște pulsa în el cu același ritm cu care îl străbătea durerea provocată de circuitul fatal. Podeaua era relativ intactă, în cea mai mare parte a ei. Diferitele indicatoare arătau soliditatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
are puterea vizionară a unei minți intoxicate de LSD și grafismul obsesional al unei pânze de Piranesi. În spațiul intim și poesc al casei naratorului, vizita eternautului este semnul unei rupturi în cotidian - odată cu ciudatul pelerin ce cutreieră acest spațiu dezolat al timpului, povestitorul (el însuși scenarist de bandă desenată) este încărcat cu povara unei mărturisiri care nu încetează să îl obsedeze. Căci istoria eternautului Juan Salvo este istoria prăbușirii lumii cunoscute sub apăsarea tenebroasă a ninsorii fatale. Fulgii care ucid
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu inerția, să se ridice Înapoi În eter... Senzația durează, desigur, doar o clipă, cât tragi un fum de țigară În piept și-l slobozești, În rotocoale, peste mese. Dimpotrivă, ochii călătorului sosit din capitală, obișnuiți cu vacarmul Gării de Nord, rămân dezolați văzând modestul edificiu, construit atât de haotic, În care elementul modern se Îmbină ca nuca În perete cu cel clasic, edificiul care, În comparație cu gara Bucureștilor sau o altă gară metropolitană, pare un mușuroi de pământ ridicat În fața unei piramide egiptene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
drumul la motor. Vorbea frumos, avea un glas melodios și cald... La început și-a exprimat admirația față de prietenia noastră firească (între artiști) și nu mai știu ce. I-aș fi ars una, dar îmi era milă de Maria, părea dezolată, se uita când la mine, când la el, părea că mă imploră, se temea să nu... Ioachim continua să vorbească. Spunea că ultimul meu pohem (unde dracu’ îl citise ?) i se păruse mai puțin dereglator. (Expresia îi aparține.) Era un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
N-ai de gînd să-ți deschizi cadoul? Întrebă. Singurul meu răspuns fu ușa pe care am trîntit-o cînd am ieșit. Am coborît scările furios, simțind cum din ochi Îmi năvăleau lacrimi de mînie atunci cînd am ieșit În strada dezolată, scăldată În frig și În lumină albastră. Aveam inima otrăvită, iar privirea Îmi tremura. M-am apucat să umblu la voia Întîmplării, ignorîndu-l pe străinul care mă observa nemișcat dinspre Puerta del Ángel. Purta același costum Întunecat și avea mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
forfotă mare, doctorul strigă o asistentă care seamănă cu o faraoană. "Pregătește trusa". Aruncă altă privire spre ea și intră în cabinetul de vizavi. Se aud râsete, cineva spune bancuri. Femeile așteaptă cu ochii stinși, cu mâinile atârnate, par statui dezolate peste care a trecut o viață de câine. Un loc cu verdeață, un loc de odihnă, de unde a fugit durerea și întristarea...", popa tămâiază sicriul, babele bocesc înfundat în năframă. Se gândește la bunica ei nu ca la o moartă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
hohot sonor. Emet! murmură Profesorul unul din cuvintele lui favorite. Vânătorule O'Piatră, oare când ne vom mai întâlni noi doi pe aceeași axă a Lumii noastre? Ieși din living cu neliniștita lui lulea agitându-i-se între dinți. Ieși dezolat și mânios, mai mânios decât atunci când, la un restaurant de cinci stele din Brooklin, în ciorba servită de către un chelner în vestonul lui alb și scrobit, ar fi găsit înotând un fir creț din părul pubian al bucătăresei. Întră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
În apropiere, pe o fâșie de argilă crăpată de soare, se târa un șarpe. Pielea lui neagră lucea, în timp ce se ascundea din nou în iarbă. Ea nu era. În timp ce mă în depărtam, umbra locuinței sale se întindea peste peisajul acela dezolat și mă îngropa. M-am urcat în mașină, am vârât cheia în contact, dar n-am învârtit-o. Am răsucit butonul radioului în căutarea unui post cu muzică. Mi-am sprijinit capul pe spătarul scaunului. Stăteam la umbră, afară zăpușeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
masa, ca orice lucru neînsuflețit. N-a fost ușor s-o îmbrac, a trebuit s-o întorc pe o parte, apoi pe cealaltă, pentru a-i pune bluza. Ea, pentru prima oară, nu mă ajuta. Iar eu eram cu adevărat dezolat, pentru că știam că, dacă ar fi avut în ea chiar și un fir de viață, m-ar fi ajutat. Ar fi ridicat brațele care acum erau grele și cădeau, se izbeau de patul de fier fără să simtă durerea. Reușisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-l întrebăm pe doctor Cavedagna!“, iar el se concentrează de fiecare dată asupra cererii ultimului interlocutor, cu ochii ficși, bărbia tremurând, gâtul răsucindu-se în efortul de a ține în suspensie și în evidență toate celelalte probleme nerezolvate, cu răbdarea dezolată a oamenilor prea nervoși și nervozitatea supersonică a oamenilor prea răbdători. Când ai intrat în sediul editurii și le-ai expus portarilor problema volumelor greșit paginate, pe care ai dori să le schimbi, ți-au spus mai întâi să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
culturii grecești. Să observ apoi că legenda nu ne dezvăluie celelalte Întrebări adresate călătorilor pînă la Oedip. Cunoaștem această unică Întrebare căreia Îi știm și răspunsul Altfel zis, scepticismul l-ar lăsa pe Sisif În vale privind muntele cu ochii dezolați. Nu poți clădi Parthenonul cu un suflet bîntuit de Îndoieli. Căci nici un sceptic adevărat nu spune nu vreau să cred, ci nu pot să cred. Primul său gest este de a se Îndoi pentru a-și Întări speranța, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
o fac lată. Lionel intră în holul blocului. Vede, mai întâi, vârful unei cârje, pe urmă un picior în ghips și un altul în ciorap, pe urmă pe Robespierre sub o subsuoară de femeie și, la urmă de tot, figura dezolată a lui Liliane. O fată cu un picior în ghips poate fi omologată la categoria oloage? — Exact, spune Agnès în loc de bună seara. Domnișoara Liliane și-a scrântit piciorul. — Nu e grav, minimalizează Liliane. Și tocmai acum s-a oprit și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Păstorul întristat de Cîrlova până la Rodica lui Alecsandri: „Dă să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere decât durerea ce simțesc eu...”. Indicațiile autorului atribuie Miței în mod consecvent o tonalitate „patetică”, „nervoasă”, „hotărâtă”, „solemnă”, „dezolată”. Căutând să descoperim substanța umană reală a Miței, constatăm neputința de a discerne între sentimente. Amenințarea cu „vitrionul” și punerea ei în practică sunt semne caracteristice temperamentelor isterice. În aceeași categorie intră și o recomandare a lui Iordache: „i-a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cum se recomandă și cum face toată lumea acolo, din izvorul uitării și abia apoi din cel al memoriei, deoarece, dacă le încurci, riști, se zice, să nu mai ții minte nimic. Măslinii mi-au dat, mereu, o impresie de răbdare dezolată și blândă, iar chiparoșii m-au trimis cu gândul, constant, prin noblețea lor funerară, la corurile tragediilor antice. Ce legătură au toate acestea cu spiritul clasic? Probabil, nici una. Dar mă grăbesc să întreb: ce legătură au statuile grecești, cum le
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]